166 matches
-
spre o casă roz cu trei etaje pe cealaltă parte a străzii. Clădirea, construită în ultimii douăzeci de ani, era bogat ornată cu basoreliefuri cu capete de leu prinse în zidărie, cu pilaștri ionici la etajul al doilea, și cu cariatide - figuri masive de femei sculptate - ce înrămau intrările spre curțile interioare. ă O clădire elegantă, comentă Porfiri, deși din vocea sa lipsea entuziasmul. Cine s-ar gândi că așa arată casa a două victime de crimă? Poate cariatidele să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
și cu cariatide - figuri masive de femei sculptate - ce înrămau intrările spre curțile interioare. ă O clădire elegantă, comentă Porfiri, deși din vocea sa lipsea entuziasmul. Cine s-ar gândi că așa arată casa a două victime de crimă? Poate cariatidele să ne ofere un indiciu? Întodeauna mă gândesc la săracile victime când mă uit la locuitorii de piatră ai Petersburgului. ă Aveți o imaginație foarte bogată. ă Fără îndoială. Asta e o consecință directă a ocupației mele. Pdin cauza prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
o ia la fugă cu pași mari, strigând peste umăr: Cizme! Excelente! Porfiri avea impresia că acesta rânjea. § Numărul casei se dovedi a fi șaptesprezece. O plăcuță indica faptul că imobilul aparținea văduvei Consilierului de Stat S.P. Ivolgin. Ușa, din stânga cariatidei centrale ce mărginea pasajul, dădea direct în stradă. Menajera care deschise ușa era îmbrăcată într-o rochie gri curată peste care avea un șorț bine apretat. Părul îi era legat strâns înăuntrul unei bonete albe. Avea o față atractivă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ă Las-o moartă. ă și morții? Ce mă fac cu morții? Îi și vedea pe Goriancikov și pe Boria transformați în figuri de zidărie ținând în spate etajele superioare ale unei clădiri imaginare. Spre deosebire, însă, de atlanții și cariatidele adevărate ale St. Petersburgului, aceștia gemeau și se contorsionau sub o asemenea povară. ă Morții sunt morți. În opinia prokuror-ului, nu ar trebui să li se permită să tulbure funcționarea firească a sistemului judiciar. ă și de ce nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Finlandei din perspectivă românească. Publică astfel în 2008 o carte cu caracter enciclopedic și caleidoscopic, Zăpezi din miazănoapte 49. 2.2.1. Reflecții asupra spațiului și civilizației finlandeze și pagini de jurnal Prima parte și cea mai amplă, intitulată Ahitrave, cariatide, vitralii, este și cea mai compozită. Temele propuse sunt amalgamate și incerte, fără să existe un criteriu evident după care conținuturile să fie structurate. Cel mai probabil oronarea acestora este dată de cronologia în care textele respective au fost concepute
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Debutează în revista „Tribuna” (1969), iar editorial, cu volumul de proză scurtă O privire spre Ioan, apărut în 1983. Colaborează (semnând și Octavian Manard, David C. Oprean) cu proză, recenzii, eseuri la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Astra”, „Vatra”, „Familia”, „Contrapunct”, „Interval”, „Cariatide” (Hunedoara), „Contrafort”, „Limba română” (Chișinău) ș.a. Susține cronica de carte religioasă în „Vatra” (1993), cronica literară în „Gazeta de Transilvania” (1994) și publică eseuri pe teme creștine în „Renașterea” (Cluj). Figurează în volumele colective Liviu Rebreanu după un veac (1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288199_a_289528]
-
vița blondului Apolone repetă gesturile divinului său strămoș ajuns văcar în slujba regelui Admet (106). Rezemată de cerdac, matroana Floricica, ispititoarea soție a celui mai bun prieten din copilărie, atrage privirile musafirului convins că o mai frumoasă și mai desăvârșită cariatidă nu se putea închipui (153, 179). Ea își arată capul ei sculptural de Venere antică (156), se cufundă în cusut de parcă ar fi fost Venerea împletind la colțun (176) sau citește versurile dedicate ei, cea mai dulce dintre cele nouă
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
Fostul jurnalist, actualul politician PDL și membru al Parlamentului European, Traian Ungureanu, a lansat un atac dur la adresa foștilor colegi de breaslă și a mogulilor de presă, pe scurt „cariatidele capitaliste Vântu, Patriciu, Voiculescu”. TRU susține, într-un material postat pe blogul personal, că „banii care îngrașă salariile de peste 10.000 de euro ale unor jurnaliștii sunt bani furați de patronii privați din fonduri sau alte surse de venit publice
TRU sau cum interesul bate deontologia () [Corola-journal/Journalistic/49930_a_51255]
-
nu are însă corespondent în gradul de stăpînire a domeniului în care se mișcă. Parafrazînd un personaj al lui Schiller, despre Ion Dur se poate spune că "Er ist besser als sein Ruf" (E mai bun decît faima sa.) Volumul Cariatide este o antologie de eseuri, studii, interviuri și articole pe care intelectualul sibian le-a publicat de-a lungul timpului în presa din țară. Chiar dacă nu au o unitate tematică, textele pot fi caracterizate prin trei trăsături: 1) sunt scrise
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
Caragiale sau Eminescu, numele asupra cărora exegetul se apleacă cu obstinație țin de epoca generației lui Mircea Eliade. Așa se face că Octavian Goga, Sandu Tudor, Mircea Eliade, Emil Ionescu și Eugen Ionescu sunt numele cele mai invocate în paginile Cariatidelor. A treia trăsătură este că, în finalul volumului, pe întinderea a 50 de pagini, Ion Dur, dintr-un exeget sobru de la care te-ai fi așteptat la orice, dar nu la indiscreția cabotină de a scrie despre el însuși, se
În contra presei de estradă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8372_a_9697]
-
Glasul patriei, acestea sînt răbufnirile lui de ură, în timp ce țintește fizicul lui Dumitriu: "această namilă", "junele gigant", "înalt ca un foișor", "acest aparent atlet era (și este) de o lașitate fizică și morală în raport direct cu proporțiile lui de cariatidă" ș.a. Victimizîndu-se, Vinea își pune singur, în aceste pamflete, eticheta de "negru" al lui Dumitriu. Dar numai ca traducător. S-a creat, în această privință, o imagine falsă, persistentă și astăzi: fiindcă a semnat traducerile lui Vinea, Dumitriu apare și
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
al răbdării sale cu mormanele de căcat pe care locuitorii Capitalei înțelegeau să le plaseze drept indicatoare circulatorii alternative. Hăul canalelor își căsca prăpăstiile pas cu pas; oraș ciumat din proprie inițativă, picurîndu-și puroaiele de jos în sus, oraș al cariatidelor puse de pază la umblători. Atunci cînd o umblătoare erea întreg orașul. Atunci cînd dîrele de pișat descriau hărț incredibile pe resturile de caldarîm. Atunci cînd nevoile tuturor instauraseră cocina nimănui. O perdițe arhitecturală - infernul unei rase aparte: cei ce
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
simbolice, dar și faptul de a asocia limbajului consacrat un metalimabaj, un limbaj de context, inepuizabil că bogăție și că eficiența în actul comunicării. În același registru se înscriu și fotografiile grupului subREAL, un fel de coloane ale neantului, de cariatide ale vidului, decupate din chiar existența precară și artificială a artistului prizonier într-un sistem totalitar și narcisiac. Instalația video prelungește în alt mediu, si cu ajutorul unui alt suport, probleme de angajament moral și de atitudine artistică oarecum similare. De la
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
albă, fără rușine pișăcioasă în fața ambasadei Franței, cele mai nenorocite mîrțoage, cu coastele ieșite, și căruțele cu lemnul spălăcit, pline cu grămezi de zdrențe și tot felul de fierotenii...” pe bulevardul Dacia! Decorul se întregește: “superbele clădiri în ruină, cu cariatidele lor umilite și desfigurate de tencuiala căzută de pe cioturile lor de brațe” sînt contrapuse blocurilor despotului, al cărui palat, “tot neterminat, deja în refacere, tronează ca o gigantică excrescență a puterii (un tort, de fapt, clădire grotescă la extremitatea unui
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
Mă gândisem de multe ori că pe cuverturi, pe fotolii și pe mese există pălării, pălăriile altora, ale necunoscuților, ale oportuniștilor." O magazie cu decoruri de mucava îi provoacă voluptăți și neliniști indescriptibile. Obiectele - de două ori false - depozitate acolo ("cariatide, coroane, fazani falși pe tipsii false, lire și cupe de carton, amfore, statui demne de mausolee (...) coifuri, sulițe și arcuri, icoane false, vizibil neterminate"), îl forțează să își probeze propriul adevăr, anticipând totodată iminența eșecului. Nu se poate răspunde la
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
rezemă în colțul cupeului, ședea picior peste picior, cu bastonul sprijinit de stinghia banchetei de vizavi, privind dintr-o parte profilul sever al lui Herr Schachter și lăsându-și ochii să-i alunece de-a lungul fațadelor, ale căror coloane, cariatide, frontoane împodobite cu ghirlande străluceau la soare, de parcă ar fi fost făcute dintr-un material transparent. Magazinele erau închise, rulouri ocroteau intrările, pietoni puțini, cu pălăriile de pai trase pe ochi, treceau în timpul prânzului pe trotuarele încinse, folosind umbrele înguste
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
Chabanais, se afla cel mai celebru bordel din secolul al XX-lea. Viitorul rege al Angliei Edward al II-lea era un obișnuit al locului, avea propria lui cadă de baie din aramă roșie în formă de corabie, împodobită cu cariatide și pe care o umplea cu șampanie; cada a fost ulterior cumpărată de Salvador Dali, care a instalat-o în apartamentul său de la hiper-luxosul hotel Meurice. Decupajul în cartiere pe care ni-l propun autorii este mai mult sau mai
Alte mistere ale Parisului by Alexandru Călinescu () [Corola-journal/Journalistic/6137_a_7462]
-
avînd cultură de specialitate, nu se pronunță după ureche asupra șmecheriilor la care se pretează terapeuții. Dar care sunt culpele asupra cărora se înverșunează Goldacre? Lapidar descrise, ele sunt: dietele prin care nutriționiștii promit sănătate de fier și trup de cariatidă, produsele cosmetice care îți întineresc tenul spre a ți-l distruge de tot, remediile miraculoase împotriva cancerului și SIDEI, care îți iau și puținele zile care ți-au mai rămas, mania antioxidanților deveniți panaceul la modă împotriva senectuții planetare, păcăleala
Impostura hipocratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4266_a_5591]
-
un murmur ce sugerează prezența unui cor îngeresc. Dana Glover dă tonul unei rugăciuni rostite într-o singurătate de templu abandonat. Orgă induce o atmosferă aproape liturgica, susținută de lamento-ul viorii pe care Bela Santelli îl transformă într-o cariatida sonoră fragilă. Cântecul e un „imn de penitenta”, o rugăciune de vindecare a trupului și a inimii. Din nou, întunericul amenință să înghită viața, distrugând coerentă unei existente în care se găsea oricum prea multă suferință și deznădejde: „O troubled
Vechimea, adâncul (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4796_a_6121]
-
Când a aflat că l-au disponibili zat, că adică l-au dat afară de la mină, era în birou, o baracă..., a pus telefonul în furcă și a rămas pe gânduri preț de mai bine de un ceas... Ca o cariatidă... Nemișcat, înțepenit pe picioarele-i subțiri și lungi, ca două crăcane de ulm, cu privirile rătăcite pe peretele alb-murdar, izânit de praful de cărbune împrăștiat din carieră în aerul aproape irespirabil, nu a schițat vreun gest, n-a scos o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a înălțat statuia lui Ferdinand, spulberată și ea cinci ani mai târziu, în favoarea „Monumentului ostașului Sovietic“. Dejismul se debarasează în 1956, la doar cinci ani de la inaugurare, de statuia lui Stalin (Dumitru Demu, la fântâna Mudura din Herăstrău, pe Aleea Cariatidelor gândite de Baraschi, la o sută de metri de impozantul Charles de Gaulle de acum), pentru ca postceaușismul să-i exileze pe Lenin din Piața Scânteii (Boris Caragea, 1960, soclul de granit roșu provenind de la statuia lui Ferdinand) și Petru Groza
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
jurnal intim: "Viața mea și-a pierdut orice sens. Prezentul e un spațiu gol..." Sau Temnița: "Nu știu de unde vine nevoia asta târzie de a vorbi despre mine, după ce toată viața m-am ignorat." Acel personaj de gen masculin din Cariatida, care și el vorbește la persoana întâi, nu e decât o mască, așa cum și cel din Ultima dimineață pare doar un paravan. O viață în plus este asemenea unui confesional catolic, un loc în care autoarea își revarsă preaplinul de
Scrisul by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/15017_a_16342]
-
își acoperi fața cu mîinile și începu să plîngă în liniște. Zăcură acolo, fierbînd fiecare în sos propriu și, rînd pe rînd, adormiră. Thaw visă că păcătuia destul de stîngaci cu Marjory, care stătea în picioare goală și dreaptă ca o cariatidă. El călărea pe coapsele ei și se ținea la distanță de pămînt agățîndu-se de ea cu genunchii și brațele. Trupul rece și rigid rămase inert la început, apoi începu să vibreze din ce în ce mai puternic. Trăi o senzație ștearsă și însingurată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai vedea nici un mijloc de a restitui această pierdere. Deja lumea își adaptează moravurile după virtuți patente ca acelea ale unui P. Grădișteanu sau Costinescu! Își poate închipui cineva ce va fi când numai asemenea virtuți în discompunere vor reprezenta cariatidele ce susțin bolta moralei și demnității publice. [5 mai 1883] APOSTOL MĂRGĂRIT "Journal d'athenes " primește din Salonic știrea că Apostol Mărgărit e pus în temniță. Haina dare de seamă a organului grecesc e următoarea: Faimosul Apostol Mărgărit, care și-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
viitoarele mârșăvii ale lui Miron, fiul fluturiței ce-i era încă atât de dragă. Norii se formau și se deformau deasupra grădinii de vară, pătîndu-se cu verde de la vârful plopilor și platanilor, cu galben murdar de la tencuiala veștedă, bulbucată cu cariatide jalnice, de pe cornișa otelului. Cerul scânteia ca văzut printr-o lentilă cu un punct de aur în adâncul ei - soarele cu neputință de privit. Vorbele damelor, o trăncăneală fluturătoare, se formau și se deformau și ele, răsfrîngîndu-se-n perlele uneia, în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]