385 matches
-
instanțelor textului. Naratorul se străduiește să convingă cititorul să participe. I se adresează insistent. Însă totul e un joc, cum avertizează în același timp. Suntem martorii unei multiple depersonalizări, cu euri suprapuse ierarhic în funcție de aderența la o realitate toxică și carnavalescă. Cert e că Abăza are un statut special între aceste euri tricefalice: „el nu vede și nu aude niciodată nimic”. Numai că naratorul diluează sensurile paradoxal. El continuă notele lui Fra, prelungind o singurătate „insuportabilă” și „grețoasă” în plăcere gratuită
Un roman patafizic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3652_a_4977]
-
unele sunt abia schițate, se rețin. Ea trădează un bun observator al umanului, chiar atunci cînd mimează neseriozitatea lejeră. Mai nimic nu e ceea ce pare a fi de la început. Nu face excepție de la regulă nici identitatea romanului însuși, care începe carnavalesc și se încheie abrupt într-o manieră bulversantă, ca o întoarcere acasă după ce ai pierdut totul. Chiar livrescul, cînd apare, e „ca-n viață”, nu viața e ca-n cărți: pe lîngă informații verificabile privind literatura și biografia lui Dumitru
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
aur care se revarsă din toate părțile creează o atmosferă de continuă excitație, sexul și banii întreținând o relație simbiotică, iar regizorul captează această nervozitate, această adulmecare permanentă a cash flow-ului. De aici și un limbaj libidinos, de un ludic carnavalesc, abundența de expresii măscăroase, dar care este parte a puterii de care dispune Jordan, pentru care lumea se împarte în spoliatori și spoliați, în tricksteri și fraieri (suckeri, douchebags etc). Există aici o abia întrezărită viziune tragică repede amortizată de
Gatsby de Wall Street by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2882_a_4207]
-
Bibl. hist., V, 48, 4). În primul secol creștin, cultul misteric din Samothrace a ajuns, după Viețile paralele (IX, 2, 2) ale lui Plutarh, un cult foarte popular și a luat forma unui festival anual cu pronunțat caracter exoteric și carnavalesc: „misterele din Samothrace erau deopotrivă deschise bărbaților și femeilor, sclavilor și oamenilor liberi, fiind mai deschise decât cele Eleusine (care limitau inițierea la vorbitorii de limbă greacă). Oameni din diferite părți ale Mediteranei, în special din Tracia, Asia Mică, Macedonia
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
de români. De altfel, teatrul lui Alecsandri utiliza un procedeu frecvent în revistele umoristice de altădată, care atribuiau personajelor ironizate limbaje macaronice. Fenomenul se întîlnește și în folclorul urban, mai ales în limbajul elevilor și studenților: multă vreme un adaos carnavalesc al învățăturii consta în transpunerea într-o limbă străină de fantezie a unor cuvinte și texte din limba maternă (nu rareori din registrul vulgar, cu transgresarea unor tabu-uri). În funcție de ponderea în sistemul de învățămînt, ținta preferată a parodiei au
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
romane care trebuie reluate periodic și care sînt capabile să producă revelații cu fiecare nouă lectură. Romanul lui Nichita Danilov, Mașa și Extraterestrul seamănă, pe alocuri cu un lung poem în care sentimentalismul de sorginte rusească se amestecă cu spiritul carnavalesc, iar melancolia și nostalgia sînt continuu agresate de frenezia tembelă a grotescului. Este o carte greu de clasat, nu foarte ușor de citit, pe alocuri ininteligibilă, despre care nu poți fi niciodată sigur că ai înțeles-o în totalitate. Paralela
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
fiind invocat să populeze imaginarul ficțional, alături de ființe ale vieții sintetice și ale inteligenței artificiale, de avatari de pe Internet sau de clone monstruoase, desprinse parcă din imaginația science-fiction. De pilă, în Ultim@ vrăjitoare de Alina Nelega, universul virtual, derizoriu și carnavalesc, este populat de îngeri decăzuți, de demoni-hackeri care complotează împotriva "softului" scris de divinitate, de avatari digitali, de ființe hermafrodite și hibride, cu memoria defectată. Personajele liminale își construiesc identități avatarice pe Internet, nickname-uri fantastice, aflate la granița monstruozității, călătoresc
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
în antichitate, marii filozofi Platon, Aristoteles, Pythagora condamnau ,,râsul grosolan”, cerând autorilor de profil să promoveze ironia fină, subtilă. Radu Pietreanu și Mugur Mihăescu au optat pentru un umor mai apropiat de plebe, de spiritele grobiene și grosiere, cu caracter carnavalesc, aidoma celui din comediile lui Plautus. Ei par să mizeze pe un melanj original și provocator cu ecouri din personaje simbolice (deși foarte bine mascate) precum Păcală (generat de verbul ,,a păcăli”), Nastratin Hogea (cu inflexiuni otomane, din rău famatul
Oltenească, primăvara umorului românesc [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
anime relațiile și să le puna de acord cu ansamblul. Individualizarea acestor apariții histrionice nu mizează pe imaginare dialoguri, ci pe atmosfera spațiului unde se petrec felurite întâmplări. Structuri gotice prin angularitatea contururilor, elementele de decor ale acestui perpetuu spectacol carnavalesc sugerează prezența ludicului ca tensiune animatoare a ansamblului grafic. Prin capacitatea de a articula și motiva în plan simbolic compoziția, Cătălin Chifan are toate șansele de a face din pictura lui semnul unei promițătoare cariere.” Valentin CIUCĂ Impresionante lucrări realizate
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
spusă din ce în ce mai necurat, excentric, convertit, fățarnic, cointeresat... Ceea ce reprezintă o cumpănă și pentru alcătuirea creionării acesteia ce nu se vrea sub nicio formă trecută prin spoiala politică, ci numai și numai un portret uman ul unui politician degajat de înveșmântarea carnavalescului electoral, Tudorița Lungu. Refuz să mă înrolez în batalioanele politicului, dar n-ar putea nimeni să îmi suprime dreptul de a-mi forma o impresie despre un om, indiferent cine este el, a comunica, a avea prieteni fără a așeza
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
câtă înfrigurare emoțională provoca parfumul scrisorilor așteptate cu zilele, cu săptămânile, cu lunile, în comparație cu e-mail-urile trimise și răspunse acum, la secundă...! Azi poți avea lumea într-un buzunar! Iar televizorul, cel mai pestriț carusel năucitor îți aduce incontinuu un spectacol carnavalesc în ochi, în minte, în casă... Nu se poate fixa afectiv privirea pe cineva sau ceva, totul e-n alergare, în cascadă, în avalanșă în repetitivă transmisie pe ecrane, monitoare și alte feluri de omorâre a timpului și atenției. Politica
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
din nou în ascunzătoare, exact în momentul în care secretara și insul său pătrund înăuntru. Secretara ia scaunul și cu aerul cel mai firesc din lume, îl apropie de birou. „Nu e? Nu e!” Cortina cade pe un fond muzical carnavalesc . Dacă le-a plăcut, spectatorii au voie să aplaude. Referință Bibliografică: Pauza de masă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
iluziei de tip romantic. Mai târziu, când va aluneca spre Infern, epitetele se îmblânzesc, sintaxa se limpezește, fraza devine marțială. „Din mii și mii de vorbe consist-a voastră lume” sună sumbru, un strigăt în pustiu, într-o lume jovoală, carnavalească, nedispusă să ia în seamă semnalul de alarmă al unui spirit lucid, care lua totul în serios. „Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?”- se întreabă el dezamăgit. Pătura superpusă este simbolul degradării limbajului. Când va ajunge ca
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
în toate domeniile. Morala a devenit odioasă și străină oricărui ideal creștin, contextul fiind animat de un puternic impuls fanatic, promovat de toate mijloacele posibile: juridice, comerciale, artistice, media, dar îndreptat spre hedonism. Decăderea prin excesul acestor manifestări de tip carnavalesc atinge punctul culminant în momentul în care România își știrbește independența politică, dar mai cu seamă pe cea economică, și se îndreaptă spre o fatală cădere în hău. Aceste simptome asociate condițiilor politice și sociale pregătesc, nu numai în țara
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
Adrian Erbiceanu, „ La fontaine de ce siècle ”, gândul m-a dus la „ Je meurs de soif auprès de la fontaine ”, de Françoi Villon. La François Villon trimiterea este subtilă, după cum intuiesc eu, la cultură, la cunoașterea lumii ca spectacol al Gândirii, nu carnavalesc, de care poetul era însetat . „ e-atâta mâl ascuns în noi, că, dacă / aș scotoci în timpul-antipod, / cu fiecare pas tot mai săracă / s-ar face punga dată s-o deznod; // tot mai puțină apă-ar da fântâna, / tăcerea s-
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
CURENTUL MARIN''- MARIN IFRIM SENTIMENTUL MARIN Eu vin din apă sunt marin un pumn de vajnice toxine urcat în pomul lui Darwin scuipat de apele senine sunt boala mărului mușcat din pomul drogului celest încă o dată eșuat pe-acest pământ carnavalesc eu vin din apă sunt marin burduf de epidermă creață puțină apă și mult vin și multă foarte multă greață. MARINATĂ Se ia o stare un individ o nuanță cu iz existențial ceva oarecum conservat cu sos de bulion unt
CARTEA CU PRIETENI (X) de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355847_a_357176]
-
că i s-au aprins călcîile după o fată de mîrlan'', iar Eusebiu Camilar nota ''Pute ..., să intre aer... Toți puțiți, toată mîrlănimea ... ieșiți afară ...''. Pe mitocanul etern abia geniul lui Rabelais îl scoate la iveală în chip strălucit. Cortegiile carnavalești îl aduc pe mitocan în piața publică, spre spaima și deliciul privitorilor. Mîrlanul e, de obicei, sfidător. Știe regulile și le calcă cu voluptate. Îl caută pe omul cuvincios să-l calce pe bătături. Trăiește din spectacol. Din încontrări publice
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
a teatrului nu acceptă documentul sau reconstituirea. De aceea, nutresc convingerea că, lucrînd din această perspectivă extra-realistă, am provocat fenomenul teatral, jocul de optică invariabil de exact, care este viața lăuntrică și magnetică a teatrului...”[1]. (Anca Măniuțiu, „Avangardă și carnavalesc în teatrul lui Michel de Ghelderode”, Cluj, Casa Cărții de știință, 2012, pp. 96-122) Teatru TV TVR2 - luni, 18 mai, ora 20:10, în reluare marți, 19 mai, ora 12 :10. CE ZI FRUMOASĂ! de Michel de Ghelderode adaptare de
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai () [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
teribile; scena din frizerie are o gradație colosală: în final, ca într-o casă de actori nebuni, fiecare personaj, cu damblaua lui, năvălește, aleargă, publicul este un bulgăre de râs, care se rostogolește ca o avalanșă. Scena carnavalului este temperat carnavalescă, lămurind mai degraba intrigile; anormalitatea carnavalului constă nu în faptul că fiecare femeie are un amant ( asta este pură normalitate ), ci în faptul că fiecare femeie îl trădeaza cu altul..) Alt gag a trupei: Pampon și Mița , citind epistola pierdută
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu () [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
comunicarea la distanță, s-au limitat la: bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite instrumente care dădeau senzația efectuării muncii agricole; • simulau senzația prezenței plugului cu: fiare de plug, bucăți și capete de lanț; • foloseau instrumente împrumutate din recuzita manifestărilor carnavalești; • și nu în ultimul rând, în locul lăutarilor, instrumente muzicale vechi și noi, care dădeau desfășurării obiceiului caracter sărbătoresc: fluierul, chitara, muzicuța etc. Dacă din punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
criticului literar, aplecat asupra literaturii române moderne, și ilustrează câteva teme și strategii ce vor fi continuate și amplificate în lucrările ulterioare. Se detașează, prin masivitate și noutatea punctului de vedere, studiul despre I. L. Caragiale, interpretarea urmând teoria bahtiniană a carnavalescului. Categoria aceasta, aplicată operei comice a scriitorului român, e însă preluată întrucâtva restrictiv, deoarece neglijează caracteristica de bază a râsului carnavalesc care, în accepția lui Bahtin, se definește prin ambivalență (îl cuprinde și pe cel care râde și este interpretat
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
ulterioare. Se detașează, prin masivitate și noutatea punctului de vedere, studiul despre I. L. Caragiale, interpretarea urmând teoria bahtiniană a carnavalescului. Categoria aceasta, aplicată operei comice a scriitorului român, e însă preluată întrucâtva restrictiv, deoarece neglijează caracteristica de bază a râsului carnavalesc care, în accepția lui Bahtin, se definește prin ambivalență (îl cuprinde și pe cel care râde și este interpretat ca regenerator), absentă la Caragiale. Așa cum îl preia A., carnavalescul se reduce la grotesc și caricatural. Mai pertinente se dovedesc celelalte
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
urmați și în privința accepțiunii termenului „baroc”. Aplicarea se dovedește pertinentă, întrucât se bazează pe funciara durabilitate a eului creator arghezian și pe tensiunile niciodată stinse ale acesteia - deși tinzând spre o concordia discors. Comentariul taxonomic al criticului recurge la tipologia carnavalescului uman, făpturile hibride, simbolistica măștilor, creaturi ca „junele decrepit”, „prostul solemn”, tehnica „desenului complex”, a zoomorfismului și reificării, poetica abstracțiunii etc., selectând din proza lui Arghezi tot ceea ce se raliază unui stil al exagerării, diformului, iregularului, grotescului, „absolutizării detaliului” etc.
ANGHELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285373_a_286702]
-
După 1990, de pildă, prozele reunite în Nesfârșita zi de ieri (1997) trag mai mult spre tradiția gogoliană, către Ilf și Petrov, cu angajați ai SRI, pretinse comploturi vizând asasinarea regelui Mihai ș.a.m.d., în bufonade spionistice și pseudotensiuni carnavalești, nu fără puseuri către șarja politică și satira socială la adresa tranziției postceaușiste a României. Dacă A. are dreptate când afirmă, în prefața antologiei lirice Traversarea (1997), că „paginile din această carte nu-mi aparțin. Ele au fost scrise de un
ARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285452_a_286781]
-
a obiectului acelui act ceremonial, iar altele, precum sacrificiul sau riturile de consacrare, au ca scop integrarea Într-un univers sacralizat); f) de conversiune sau inversiune: după relația cu ordinea (paradele și riturile de instituire confirmă ordinea, riturile de tip carnavalesc provoacă și consacră dezordinea); P. Smith (1979, p. 145) afirmă că riturile pot fi periodice sau ocazionale (după o axă a temporalității) și individuale sau colective (după criteriul actorilor implicați). E.S. Zuesse (1987a, vol. XII, pp. 415-417) identifică două clase
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]