801 matches
-
unei creșteri focale a grosimii de 0,5 mm sau de 50% din valoarea IMT. Există dovezi că, la pacienții hipertensivi netratați, fără leziuni ale organelor țintă la examinarea de rutină, aceste alterări sunt frecvente și ca urmare examenul ultrasonografic carotidian poate adesea detecta leziuni vasculare și poate astfel stratifica precis riscul cardiovascular. Calcularea indicelui gleznă braț prin Doppler continuu oferă, de asemenea date importante privind riscul cardiovascular. În plus este o metodă nonivazivă, facilă și disponibilă pe scară largă, în
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
prezența bolii arteriale periferice. În plus, un indice gleznă-braț redus se corelează cu dezvoltarea ulterioară a anginei pectorale, infarctului miocardic, insuficienței cardiace, cu necesitatea by-pass-ului aortocoronarian, cu riscul de accident vascular cerebral și cu 73 necesitatea intervenției chirurgicale la nivel carotidian și vascular periferic, iar la pacienții cu afectare coronariană multivasculară conferă un risc adițional. Dovezile conform cărora TA sistolică este un predictor al evenimentelor cardiovasculare au condus la dezvoltarea unor tehnici de măsurare a complianței arterelor mari. Dintre acestea, două
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
boli cardiovasculare premature (< 55 ani la bărbați, < 65 ani la femei) HVS pe ecg (Sokolow-Lyon > 38 mm; Cornell > 2440 mm/ms sau HVS ecocardiografic (indice de masă VS ≥ 125 g/m2 la bărbați, ≥ 110 g/m2 la femei) Îngroșarea peretelui carotidian (grosime intimă-medie > 0,9 mm) sau placă de aterom Velocitatea undei de puls carotidă - femurală > 12 m/sec Indice gleznă - braț < 0,9 Creșterea creatininei plasmatice (1,3-1,5 mg/% la bărbați, 1,2-1,4 ml/% la femei) Scăderea ratei
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
a efectelor -blocantelor, comparativ cu alte medicamente folosite în tratamentul hipertensiunii arteriale au demonstrat o eficiență mai redusă decât IECA, antagoniștii receptorilor angiotensinei sau blocanții canalelor de calciu în diminuarea hipertrofiei ventriculului stâng (70), reducerea raportului intimă/medie la nivel carotidian (71) și reducerea rigidității aortice, (72) toate acestea având ca rezultat implicit o protecție cardiovasculară mai redusă pe termen lung, comparativ cu clasele respective de medicamente antihipertensive. --blocante nu trebuie tratate ca o clasă omogenă, atât din punct de vedere
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
5.5. Indicații și contraindicații pentru folosirea blocanților canalelor de calciu Condiții asociate HTA în care există indicație de folosire a blocanților canalelor de calciu Contraindicații absolute Contraindicații relative Dihidropiridine Vârstnici HTA sistolică izolată angină pectorală boală vasculară periferică ateroscleroză carotidiană sarcină Tahiaritmii IC congestivă Verapamil, Diltiazem Angină pectorală ateroscleroză carotidiană tahicardie supraventriculară Bloc AV grad 2 sau 3 IC congestivă Efecte adverse asociate folosirii blocanților canalelor de calciu Dihidropiridinici (datorită vasodilatației) Cefalee Flush Tahicardie reflexă Edeme ale membrelor inferioare Hipertrofie
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
calciu Condiții asociate HTA în care există indicație de folosire a blocanților canalelor de calciu Contraindicații absolute Contraindicații relative Dihidropiridine Vârstnici HTA sistolică izolată angină pectorală boală vasculară periferică ateroscleroză carotidiană sarcină Tahiaritmii IC congestivă Verapamil, Diltiazem Angină pectorală ateroscleroză carotidiană tahicardie supraventriculară Bloc AV grad 2 sau 3 IC congestivă Efecte adverse asociate folosirii blocanților canalelor de calciu Dihidropiridinici (datorită vasodilatației) Cefalee Flush Tahicardie reflexă Edeme ale membrelor inferioare Hipertrofie gingivală Non-dihidropiridinici (datorită efectelor cardiace) Bradicardie Bloc atrioventricular Agravarea insuficienței
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
subliniază rolul principal al scăderii încărcării hemodinamice pentru obținerea diminuării masei ventriculare stângi (102). Studiul PREVENT se înscrie în categoria studiilor care au evaluat efectele pe termen lung ale antagoniștilor canalelor de calciu asupra raportului grosimii intimă/medie la nivel carotidian. Din acest punct de vedere, amlodipina a realizat o reducere a progresiei IMT, într-un studiu pe o perioadă de 3 ani, în comparaței cu placebo (103). Studiul MIDAS a comparat efectele isradipinei și hidroclorotiazidei din punct de vedere al
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
6. Principalele indicații și contraindicații ale IECA, în tratamentul HTA (1) Condiții asociate HTA în care există indicații pentru folosirea IECA Contraindicații absolute Contraindicații relative Insuficiență cardiacă Disfuncție sau hipertrofie ventricul stâng Post - infarct miocardic Nefropatie diabetică Nefropatie nondiabetică Ateroscleroză carotidiană Proteinurie/ microalbuminurie Fibrilație atrială Sindrom metabolic Sarcină Edem angioneurotic Hiperpotasemie Stenoză arteră renală bilaterală Efecte adverse asociate folosirii IECA Astenie, vertij, cefalee, infecții tract respirator superior, edem facial, dispepsie, diaree, lombalgii, tuse. Studiile pe animale de laborator au arătat efectele
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
recente sugerează eficacitatea asocierii spironolactonei în doze mici (25-50 mg/zi) sau a amiloridului la schemele terapeutice ce includ deja majoritatea antihipertensivelor. Merită menționat că sunt în curs de investigare avantajele administrării antagonistului de endotelină (darusentan) și a stimulării sinusului carotidian prin dispozitive electrice implantabile (3). Reținem două mecanisme fiziopatologice care ar putea fi implicate în rezistența la tratamentul antihipertensiv: pseudotoleranța sistemică și pseudotoleranța renală. Pseudotoleranța sistemică este un fenomen indus de hiperreactivitatea simpato-adrenergică și a sistemului reninăangiotensină -aldosteron pe calea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
compensator renal, proces care durează câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism și sunt sensibili în special la modificările pO2 în jurul valorii de 500 mm Hg. Corpusculii carotidieni primesc un flux mare de sânge în comparație cu dimensiunile lor (20 ml/min/g), de unde rezultă o diferență arterio-venoasă a oxigenului foarte mică. In consecință ei sunt influențați numai de pO2 din sângele arterial, deoarece practic nu vin în contact cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul corpusculului carotidian). 18.6.3. Receptorii pulmonari Receptorii pulmonari de întindere. Receptorii pulmonari de întindere se găsesc la nivelul musculaturii netede a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Pacienții cu acidoză metabolică parțial compensată (cum ar fi în diabetul zaharat), care au un pH scăzut și pCO2 scăzută, prezintă creșteri ale ventilației. Locul principal de acțiune al pH-ului scăzut este la nivelul chemoreceptorilor, în special din corpusculul carotidian. Este posibil ca și chemoreceptorii centrali sau chiar centrii respiratori să fie afectați de modificările pH-ului sanguin. Răspunsul la oxigen Calea prin care reducerea pO2 arterial stimulează ventilația poate fi studiată pe un subiect care respiră un amestec hipoxic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului ventilația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
compensator renal, proces care durează câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]