1,285 matches
-
cât ai fost perceptor - a răspuns Costăchel provocării, cu un zâmbet ghiduș abia ascuns în dosul mustății... Adevărul era că el ședea ca pe ghimpi... Simțea că în țară se petrec lucruri deosebite, iar el nu știe nimic... Moș Dumitru Carpen nu mai putea merge la târg, din cauza zloatei și a glodului, cu agronomul nu se văzuse de multă vreme, pentru că era sub ochii legionarilor, iar nașul lui nu știa mai multe ca el. Tot ce știa era din auzite... Se
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o fi supărat pe dumneata. Pe mine nu avea de ce să se supere... Apoi, mai rămâi sănătos, camarade. Eu mă grăbesc. Poate mai trecem pe la dumneata... când s-or liniști vremurile. Între timp, a mai trece pe la dumneata moș Dumitru Carpen. Poate îi dai niște jurnale. Îi un om de toată isprava... Costăchel abia aștepta să-i spună și lui Petrache despre tunarul de la Mărășești. La doctor va merge după aceea... Petrache, multe mi-au fost date să văd și să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
meu - acum, când legionarii au fost înlăturați de la putere - nu te-ai gândit să revii la primărie? Nu, domnule inginer. Nici nu-mi trece prin cap. Am îmbătrânit în primărie. Să-i lăsăm pe alții. Uite, feciorul lui moș Dumitru Carpen... Bun gospodar și cu mintea limpede. Unde n-a ști el ce să facă îl va ajuta moș Dumitru, care are minte pentru zece oameni... Acum să nu te superi, dar nu prea văd altul ca dumneata. Din hotărârea mea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
o scoatem noi la capăt. Dumneavoastră să pregătiți sămânța doar. Sămânța vă așteaptă din toamnă... I-am păcălit noi pe legionari în primăvara trecută. Dar acuma? Îi floare la ureche. Știți cine o fost atunci cheia și lăcata? Moș Dumitru Carpen. Atâtea mai știe acest bătrân și așa le potrivește, de nici dracul nu le dezleagă. Am auzit de el. Nu se putea altfel... Pe nesimțite au ajuns la poalele dealului „La Cărămizi”. Domnule inginer, mereu m-am întrebat de ce se
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Și a înghițit restul vorbelor, cătând înfricoșat către delegat. Din sală s-a auzit limpede continuarea vorbei lui Chersân: „... doar nu rage un bou!” Cum să tăcem, dacă vorbiți păsărește, de nu mai înțelege omul nimic - a grăit moș Dumitru Carpen, din fundul sălii. Ce nelămurire ai, moșule? Poftește aici în față, să audă toată lumea - a grăit delegatul. Apoi eu n-aș ieși ca păduchele în frunte, că... mi-i rușine - a răspuns moșul. De ce ți-i rușine, moșule? - a întrebat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
clacă! Să mai aud unul că scoate o vorbă, că am eu grijă de el! Poftiți, tovarășu’! - s-a ploconit milițianul în fața delegatului. Daurel s-a întors către adunare și a privit crunt spre moș Dumitru. Costăchel, aflat lângă moș Carpen, i-a șoptit: Să știi, moș Dumitre, că aiștia te-o ochit și dacă mai spui ceva te iau pe sus... La comuniști numai ei au dreptate. Trebuie doar să ții capul plecat și să robotești. Nimic mai mult... Lasă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
practic. Mă gândeam că poate când soarele avea să coloreze în cenușiu cerul vom fi înapoi în oraș. printre camioanele cu zarzavat, iar din Jojo nu avea să fi rămas decât o grămăjoară arsă și rău-mirositoare, într-o poiană printre carpeni, la fel cu trecutul meu; de data asta s-a terminat, îmi spun, ca să mă conving că toate trecuturile mele erau arse și uitate, de parcă n-ar fi existat niciodată. De câte ori, când îmi dădeam seama că trecutul începea să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
niciodată. Și-a strîns obrajii în palme și s-a uitat la Bîlbîie cu o privire blîndă, ușor curioasă, în stare să liniștească și pe cel mai vinovat dintre oameni. Inspectorul își ațintise ochii undeva peste el, poate în frunzișul carpenului de peste drum ori în colțul de zid care se zărea prin fereastra biroului său. Cînd simțea că ajunge într-un impas făcea și el ca Leonard Bîlbîie, se ridica de la masă, se apropia de fereastră și se uita la colțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
construite de Ștefan cel Mare. Este printre locurile cele mai agreate de hușeni. Adesea aceștia vin să admire această minunată pădure. Și au destule lucruri de admirat! Stejari falnici, frasini uriași, ici-colo câțiva plopi ca niște coloane fără de sfârșit, fagi, carpeni, toți par o armată strașnică ce se prezintă mereu la datorie. Pe copaci, liane lungi și încâlcite, flori de diferite culori, ca și cum ploaia ghidușă le-ar fi vopsit de pe o paletă vrăjită. Dar primăvara! O, primăvara aici sunt adevărate comori
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
locul potrivit, fără să agreseze vreun personaj. Asta ca să nu o porți creponată, zise ea, mulțumită de propria-i Îndemânare. În secunda următoare, privea prin geamul prăfuit, cu o curiozitate tristă, instalațiile lugubre ale fabricii de acumulatoare. Din pricina plumbului, fagii, carpenii și castanii comestibili rugineau mai repede decât ar fi trebuit. La fel și oamenii. VI. Revelion cu vânzare 1. Gheretă era fericit. Un revelion În societate e cu totul altceva! Lume bună, mâncare la fel, maniere. Și peste toate astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu un lemn de 12 pași? Îl lésé jos și merse mai departe. Vézu printre copaci drumul préfos și lanul de grîu, verde, mișcîndu-se că o apé stranie și se Întoarse Înapoi. Bétu cu muchea toporului Într-un copac de carpen și-l dédu jos cu ferestréul. Șasa rupea brebeneii și-i fécea grémezi, pe care le aducea pe urmé la sac, céci Îi era lene sé care sacul dupé el. Fécu așa mai multe grémezi și Începu sé le care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
o grémadé de brebenei și se duse s-o ducé la sac. Se gîndi Întîi sé-și aminteascé unde-i sacul. „Dar n-are cum sé fie aici sacul!”, Isi zise Șasa și porni sé-l caute prin pédure. Culcé lemnul de carpen jos și-l mésuré cu pasul. Șaptesprezece pași și jumétate, bolborosi Nicolai Arsenievici. Se așezé pe lemn și scoase o țigaré. Își Închipui o scaré lungé de frasin, netedé și albicioasé, pe care o rezema de copaci și de case
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Lui Șasa i se péru prea mic nucul acela, nici n-avea rost sé strice un nuc, mai bine se duce În pédure și smulge un copac mai gros. Își lué sacul și se opri În marginea pédurii, lîngé un carpen mai Înalt. Îl lovi de doué ori cu mîna și feri din jur frunzele moarte cu piciorul. Dacé smulge un copac că acesta este mare de tot. Poate sé se ducé la rézboi. Își Închipui copacul résturnat cu rédécinile În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
de amănunte toate minunile pădurii după care el tânjise atâți ani. Conștient că Va nu poate reține Încă mulțimea de informații și sfaturi, tatăl vorbea mai mult pentru el, arătându-i fagii Înalți cu frunze lucioase, stejarii cu coroane imense, carpenii, ulmii, jugaștrii, sângerii, sorbii, alunii, cornii și toate tufele de mure, zmeură, urzici și boz. Când ajunse la locurile bine cunoscute, Victor insistă În prezentarea precisă a tuturor tipurilor de bureți specifici acelor locuri și apăruți În final de vară
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de ce? Pentru că este construit din lemn de esență tare, numai stejar și carpăn, esența contează, ca și În viață. Numai esențele tari rezistă vremurilor și ...oamenilor care erodează mai ceva ca timpul. Iar noi suntem ... esențe, tari ca stejarii și carpenii, nu ne dăm și nu ne lăsăm, vorba bunicului și a strigăturii sale preferate de la joc: Nu te da, nu te lăsa! Va nu a comentat nimic, deși până la un punct Înțelegea rostul acelor vorbe. A luat o figură de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
țăranul e talpa țării, nu aveam alta de făcut decât să cred că acesta-i adevărul! În jurul meu, țăranii ședeau ca un zid. Oameni simpli, dar cu o forță morală de neimaginat... Să-l fi cunoscut doar pe moș Dumitru Carpen, care Îmi spunea: “Gruia, băiatul moșului”... Am crescut sub ochii lor. Ai țăranilor... ― Cine știe ce or mai fi scornit acești slugoi, care sunt mai catolici decât Papa. Sfinții Părinți ne spun că trebuie să nu uiți un rău care ți s-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Vodă Ghica când s-a opus raptului celei mai frumoase părți din trupul Țării Moldovei în favoarea imperiului Habzburgilor și a fost răpus apărându-l pe domnitor. El a purtat caftan, ciubote și sabie, nu cojoace mițoase, opinci și măciuci de carpen ca niște mișei. Și s-a încins cu brâie de mătasă, nu cu lutină calicească de haldani și de coji de tei. Bunicii mei au netezit calea spre revenirea pământurilor înstrăinate prin urgie la Țara Mamă, iar părinții au plămădit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
noduros și îndoit, apoi și-a continuat drumul printre spini de salcâm și mulți ciulini. Nu mică i-a fost mirarea când a zărit printre ramurile de salcâm vârful unei colibe. A dat ocol unui gard drămuit din vreascuri de carpen și a ajuns în fața unei plase din ramuri de mesteacăn care ținea loc de poartă legată de gard cu o funie din coajă de agud. În timp ce crăiasa bătea de zor în poartă, în spatele colibei, craiul țesăla o iapă. În ciuda anilor
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la schimb comunității de Cristeni, numiți și oamenii crestelor care ocupau teritoriul de peste râul Hatti. Aceștia se bucurau de libertate în adevăratul sens al cuvântului. Din lemnul care constituia materia primă, zona fiind bogată în păduri de fag, stejar, mesteacăn, carpen, plop și tei, făureau obiecte de folosință de pe lângă gospodăria omului cum ar fi: coveți, căușe, știubee, dimerlii, linguri, ciubere, poloboace, arme: bâte țintuite, pumnale și paloșe, diferite dotări pentru agricultură, cum ar fi; care, sănii, pluguri, grape, precum și multe alte
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
bine ascuțite. La distanța de cinci metri avem această zonă acoperită cu paie peste care vom turna seu fierbinte. La alți cinci metri urmează un canal, adică primul în care vom turna seu. Este acoperit cu plasă din ramuri de carpen. Plasa este pardosită prin interior cu un strat de pământ galben iar deasupra cu pământ natural acoperit cu paie. La o altă distanță de cinci metri am amenajat un alt canal, al doilea, în care vom așeza cărbune aprins din
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
larice, pin silvestru, eventual duglas) în FM 2 , FM 1 și FD 4 , precum și specii de foioase corespunzătoare, insuficient regenerate pe cale naturală. În cazul în care proporția unor specii, cum sunt mesteacănul, plopul tremurător, arțarul tătărăsc, arțarul american, carpenul etc. și arbuștii, depășește limitele prevăzute se vor introduce speciile principale de bază și de amestec, în limitele prevăzute în compoziția de regenerare. Concepția care a stat la baza elaborării compozițiilor de regenerare și ponderea acordată unor specii din fiecare
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
în ultimii 10-15 ani (din care jumătate în perioada estivală) – este asigurată de utilizarea puieților bine conformați (de 4- 5 ani), de executarea plantaților de primăvară, de menținerea permanentă a mediului de pădure, prin utilizarea elementelor ajutătoare din regenerări naturale (carpen, arțar, jugastru, alte specii, arbuști). În cazuri deosebite (mai ales în stațiuni cu condiții extreme de vegetație) este indicat să se utilizeze puieți cu rădăcinile protejate. Butășirile directe se utilizează la înființarea culturilor de răchită și în cazul folosirii sadelor
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
care se manifestă starea de vegetație lâncedă a bradului la vârste relativ înaintate (peste 80 de ani) Tendință de înmlăștinare a solului în cazul tăierilor rase sau al unor uscări mai rapide - Este necesară realizarea unui subetaj bogat de foioase, carpen, anin pentru prevenirea procesului de înmlăștinare 1 - În cazul tipurilor de pădure 2114 și 2115, în tipologia din anul 1958 (S. Pașcovschi) procesul de pseudogleizare este descris corect, dar denumit proces de hleizare (gleizare) GRUPA ECOLOGICĂ 20 (GE 20) Montan
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
3 pregătirea solului. 112 împăduriri. 21111 sau 12 întrețineri anexa 4a Notă: Creșterea conținutului de schelet în sol reduce bonitatea stațiunii și apropie caracteristicile staționale de cele ale GE 67 și GE 69 Regenerarea naturală se produce ușor la tei, carpen, cer, precum și la unele specii de ajutor termofile Prin lucrări de completarea regenerării naturale se vor introduce în primul rând gorunul și gârnița GRUPA ECOLOGICĂ 58 (GE 58) Deluros de gârnițete (m-s), soluri argiloiluviale vertice, V. ed. mijlociu-mare Condiții
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
predispuse uscării, din cauza excesului de apă și atacului de dăunători Regenerarea se produce cu dificultate (în lucrările de regenerare se vor folosi proveniențele locale de stejar pedunculat) Stejarul roșu se va introduce numai grupat în pâlcuri, benzi, iar aninul, carpenul și mălinul, ca specii însoțitoare (de etaj II), amelioratoare. GRUPA ECOLOGICĂ 75 (GE 75) Câmpie înaltă de cerete și cereto-gârnițete (s), soluri brune, brune-roșcate luvice, cernoziomuri argiloiluviale compacte-vertice, V. ed. mijlociu - mare Condiții staționale: Platouri, resturi de terase înalte în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]