274,383 matches
-
în schimb, pe mine mă interesează o mulțime de lucruri; cum n-am fost niciodată un elev bun, nici nu puteam deveni un specialist grozav. LVR: Când ați început să scrieți? MP: În adolescență; am început cu mici texte. Prima carte am scris-o la 18 ani, dar n-a fost niciodată publicată, astfel încât am debutat abia la 24 de ani cu romanul M-am hotărât să devin prost. LVR: Cum a fost primită cartea în Franța? MP: Mai degrabă bine
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
am început cu mici texte. Prima carte am scris-o la 18 ani, dar n-a fost niciodată publicată, astfel încât am debutat abia la 24 de ani cu romanul M-am hotărât să devin prost. LVR: Cum a fost primită cartea în Franța? MP: Mai degrabă bine, cred c-am avut mare noroc. Mă sperie gândul că romanul îi poate influența cumva pe tineri, sper doar să-i atingă, să-i emoționeze. Pentru mine, scriitorul e aidoma cofetarului; dacă am făcut
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
psihanalistului? MP: Da, mă înțeleg mai bine. Firește, am și prieteni, dar cu ei există anumite limite, te simți mai în largul tău în fața psihanalistului. LVR: Vreți să ne vorbiți puțin despre romanul recent publicat la noi, Libelula? Și despre cărțile viitoare? MP: Libelula este povestea unei tinere pictorițe aflată în fața succesului. Am scris și o piesă de teatru, Vies communes (Vieți obișnuite), care e istoria unei despărțiri, iar de curând s-a publicat la Paris ultimul meu roman, la aceeași
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
chiar deranjantă. LVR: Ce vă mai place, în afara scrisului? MP: Jazzul, ploaia, filmele, să mă plimb prin Paris și să gătesc. LVR: Acum trăiți din scris. Sunteți tradus deja în numeroase limbi. Îmi puteți spune care este relația cu traducătorii cărților dumneavoastră? MP: Din păcate, cu traducătorii mei nu prea am relații, mai degrabă cu traducătoarele mele din Japonia, Germania și Rusia care îmi scriu și-mi pun întrebări. Uneori simt nevoia să comunic cu ei, dar ei n-o fac
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
socială a pamfletului, rolul său de semnal de alarmă într-o lume decăzută, coruptă, decrepită, sortită flăcărilor pedepsitoare ale apocalipsei. De aceea nu pot accepta gratuitatea estetică a pamfletului, despre care vorbesc toți exegeții și teoreticienii și, împreună cu ei, autorul cărții în discuție. Pamfletul are o misiune morală, ce trebuie să fie vizibilă până la tezism. El face parte, când se ia în serios, din categoria detestată a artei cu tendință, ca orice specie oratorică. Tendința sa distructivă, vizând o societate alienată
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
în întregimea ei, nimic nu mai poate fi salvat, iar pamfletul e unul din instrumentele (trâmbița!) declanșării Apocalipsei. Pamfletarul nu se mulțumește să constate pașnic apropierea Apocalipsei, ci, războinic, o și provoacă, o imită anticipativ, în mic. Ultima parte a cărții se ocupă tocmai de ,apocalipsa cuvântului" și analizează consecințele acestei demiurgii ineluctabil-pedepsitoare. Ștefan Melancu nu este întru totul de acord cu ideea de mizantropie argheziană, relevată de Tudor Vianu, deși e greu de văzut altceva dincolo de ,rara sa facultate de
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
fie așa. Cercetătorului îi rămâne sarcina de a semnala și de a analiza aceste variațiuni tematice și stilistice. Elementele satirice și critice dau combinații foarte diferite în Icoane de lemn, Poarta neagră și în restul operei publicistice. O secvență a cărții lui Ștefan Melancu include un istoric al pamfletului arghezian, o diagramă internă, acoperind un interval mai mare de patru decenii, din 1904, de la primul text de acest fel, până în 1946 sau 1948. În mod explicabil, prin contextul politic al cenzurii
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
nu mă poate atinge", ,mi-am propus anume să fiu vechi". Diferența față de volumele mai vechi vine din literaturizarea poemelor, cu atât mai vizibilă în vers cu cât autorul o respinge în principiu. Dacă în Fundătura Homer (cea mai bună carte a lui Nicolae Coande) vizionarismul era dezlegat și puternic, omogenizator, ireductibil la o schemă rațională, acum el este îngustat și încadrat de o ars poetica, obligat să se conformeze și să se explice. Logica internă a poeziei nu mai e
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
ideea îi că mă respect cu haine de firmă" (forum.itbox.ro); ,Super beton jocul, cd-urile îs curate că mă respect" (fanclub.ro). Construcția e mai veche, dar astăzi o regăsim întărită de traduceri și adaptări ale unor clișee din ,cărți practice" americane, în care se mizează mult pe ideea de ,autostimă" ("am început încet, încet să mă iubesc, să mă respect, să îmi fac mici bucurii, să fiu veselă. Am slabit 20 de kilograme, mi-am schimbat look-ul", 121
,,Respect maxim", ,,super respect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11281_a_12606]
-
în bibliografia unor cursuri opționale sau chiar făcînd subiectul dizertațiilor universitare, cu o traducere în franceză (în cadrul proiectului Les Belles Etrangčres) și o ecranizare (în regia lui Tudor Giurgiu) aproape gata. Acum trei ani, cînd a apărut prima ediție, subiectul cărții i-a entuziasmat pe comentatori prin noutate și i-a făcut să creadă că romanul inaugura o serie. Acum, după debutul unei generații întregi de tineri prozatori, putem trage o surprinzătoare concluzie: de fapt, cartea Ceciliei Ștefănescu n-a fost
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
a apărut prima ediție, subiectul cărții i-a entuziasmat pe comentatori prin noutate și i-a făcut să creadă că romanul inaugura o serie. Acum, după debutul unei generații întregi de tineri prozatori, putem trage o surprinzătoare concluzie: de fapt, cartea Ceciliei Ștefănescu n-a fost urmată, în plan literar, de nimeni. Contextul literar actual a relativizat mult ceea ce numai acum cîțiva ani putea fi luat drept îndrăzneală, astfel că, în ciuda substratului erotic, Legături bolnăvicioase nu are nimic scandalos, tînăra scriitoare
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
studente nu se transformă într-un conflict sexual explicit și păstrează povestea, atît cît este, în zona sugestiei. Pe cei care nu citiseră prima ediție dar prinseseră din zbor gossip-ul cu lesbienele - căci, vulgar, cam așa s-a vorbit despre carte -, versiunea revăzută stilistic a Legăturilor bolnăvicioase (titlul mi se pare în continuare nu tocmai fericit ales) s-ar putea să-i dezamăgească. Deși e vorba despre dragostea dintre două fete, sexul lipsește. Cele două-trei secvențe sînt aproape neglijabile (de altfel
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
nu tocmai fericit ales) s-ar putea să-i dezamăgească. Deși e vorba despre dragostea dintre două fete, sexul lipsește. Cele două-trei secvențe sînt aproape neglijabile (de altfel, una dintre acestea va apărea citată mai jos). Poate părea paradoxal, dar cartea a avut, astfel, numai de cîștigat: ea face acum figura unei abordări mature ce depășește o serie întreagă de abuzuri, deși, cronologic vorbind, le precede. Tema fiind generoasă, îmi închipui că tentația unui epic erotic a existat, cu atît mai
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
ale Lipscanilor, se înfundă în vreo bodegă retrasă unde bea și fumează, iau trenul cu destinații întîmplătoare sau, pur și simplu, petrec zile întregi în ,vizuina caldă a patului" dormind și lenevind sau, dimpotrivă, sporovăind nimicuri, privind la trecători, răsfoind cărți, bînd și fumînd mult, mîncînd puțin pentru că banii nu prea ajung. Amîndouă sînt la vîrsta cînd începe ,dezrădăcinarea", înstrăinarea de familie, cînd singurătatea este căutată dintr-un soi de masochism vanitos, cînd revolta snoabă e concurată de blazare, de resemnarea
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
cu repeziciune și ne-am băgat sub cuvertură. Am adormit în cîteva secunde." Cum spuneam, Legături bolnăvicioase este, de fapt, romanul unui erotism de atmosferă, cu destule fragmente adevărate poeme în proză și care tocmai ele dau coerență și substanță cărții. Scriitura (uneori, foarte) senzuală a Ceciliei Ștefănescu răscumpără deficitul epic și un oarecare disconfort de compoziție, complicată dar nu neapărat și grațioasă (inserturile gen listă ŕ la Gheorghe Crăciun sînt un artificiu cam fumat, iar rememorările sînt uneori cam aglomerate
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
subliniat de la început. Nu e mai puțin important faptul că această îndrăzneață inițiativă este realizată cu un echipament bibliografic (pentru partea teoretică) și cu o disponibilitate analitică (pentru partea practică) ce inspiră deplină încredere - ceea ce relevă alte merite evidente ale cărții. O definiție a viziunii fixează exigențele cercetării: pe de o parte, viziunea în sensul de ,capacitate a eului de a percepe, prin intelect sau prin simțuri, realitatea înconjurătoare ocultată vederii comune", pe de altă parte, viziunea în accepția de ,capacitate
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
grupate câte două: o diadă a vizionarismului primar, cu tipul mitic eminescian și tipul religios arghezian, și o diadă a vizionarismului secundar, cu tipul barochizant Macedonski și tipul social Octavian Goga (mai multe disocieri la p. 185-188). Ultima treime a cărții relevă un critic literar cu o bună aplicație asupra ,instanțelor vizionare în poezia românească". Un critic ce se risipește, neașteptat, și în actualitatea literară, așa cum constatăm din eseurile și cronicile adunate în volumul Ipostaze ale actului critic (Ed. Universitaria, Craiova
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
de lumi" (p. 59). Un capitol nou se impune cu necesitate pentru a distinge între paradigma romantică a poeziei vizionare, foarte bine exemplificată cu William Blake, și paradigma modernă a poeziei vizionare, exemplificabilă cu Rimbaud. De altfel, în final, autorul cărții recunoaște că ,exegeza poate fi, desigur, continuată și aprofundată" (p. 289) și-și propune să abordeze ,instanțe vizionare extra-europene", pentru a confrunta imaginarul poetic european cu cel asiatic. Beneficiar al unei burse a guvernului Japoniei, Cătălin Ghiță, metodic și perseverent
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
nu mai au timp și răbdare pentru poezie. Când am crescut eu, poezia era totul pentru mine, dar acum generația mea e pe cale de dispariție, nu mai e același lucru. LVR - E adevărat că în America există numeroase case fără cărți? Sau case în care există cărți doar pentru a fi arătate, fiindcă așa e chic? EF - Nu, nu cred. Poate așa stau lucrurile în casele oamenilor obișnuiți. Dar în casele prietenilor mei sunt mii de cărți, în fiecare cameră găsești
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
pentru poezie. Când am crescut eu, poezia era totul pentru mine, dar acum generația mea e pe cale de dispariție, nu mai e același lucru. LVR - E adevărat că în America există numeroase case fără cărți? Sau case în care există cărți doar pentru a fi arătate, fiindcă așa e chic? EF - Nu, nu cred. Poate așa stau lucrurile în casele oamenilor obișnuiți. Dar în casele prietenilor mei sunt mii de cărți, în fiecare cameră găsești foarte multe tomuri. Eu am două
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
există numeroase case fără cărți? Sau case în care există cărți doar pentru a fi arătate, fiindcă așa e chic? EF - Nu, nu cred. Poate așa stau lucrurile în casele oamenilor obișnuiți. Dar în casele prietenilor mei sunt mii de cărți, în fiecare cameră găsești foarte multe tomuri. Eu am două case și am așa de multe cărți, încât pe unele le-am depozitat la mansardă, în living am volume de sociologie, în salon de politică, în birou am tomuri de
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
așa e chic? EF - Nu, nu cred. Poate așa stau lucrurile în casele oamenilor obișnuiți. Dar în casele prietenilor mei sunt mii de cărți, în fiecare cameră găsești foarte multe tomuri. Eu am două case și am așa de multe cărți, încât pe unele le-am depozitat la mansardă, în living am volume de sociologie, în salon de politică, în birou am tomuri de poezii. Sunt unii oameni care au mai puține cărți, fiindcă preferă să navigheze pe internet, să meargă
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
am două case și am așa de multe cărți, încât pe unele le-am depozitat la mansardă, în living am volume de sociologie, în salon de politică, în birou am tomuri de poezii. Sunt unii oameni care au mai puține cărți, fiindcă preferă să navigheze pe internet, să meargă la cinematograf etc. LVR - Cum ați ales numele Talisman pentru editura dumneavoastră? EF - Când am fondat editura, în 1988, eram în Hoboken, în New Jersey, iar prima revistă din SUA, care publica
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
Dacă ești un scriitor politic, răspunsul este da. E drept că unii oameni care m-au citit mi-au spus că poeziile mele sunt foarte importante pentru ei. La un dineu la care eram oaspete de onoare, asistența îmi citise cărțile și trebuie să recunosc că m-am simțit bine când m-au apreciat, a fost o experiență grozavă. LVR - Cum vedeți viitorul cărților fără hârtie, cărți pe CD, pe internet? EF - Nu accept această viziune. Eu public cărți. Chiar dacă ai
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
sunt foarte importante pentru ei. La un dineu la care eram oaspete de onoare, asistența îmi citise cărțile și trebuie să recunosc că m-am simțit bine când m-au apreciat, a fost o experiență grozavă. LVR - Cum vedeți viitorul cărților fără hârtie, cărți pe CD, pe internet? EF - Nu accept această viziune. Eu public cărți. Chiar dacă ai internetul, cărțile sunt cu totul altceva, e o altfel de informație. The poetry reading is not the same thing like reading poetry. E
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]