837 matches
-
din mucopolizaharide, de tipul glicosaminoglicanilor (condroitin 4 sulfat, condroitin 6 sulfat, keratin sulfat), care, împreună cu o proteină, formează aggrecan proteinglicanii și care, la rândul lor, formează împreună cu acidul hialuronic, agregatele de proteinglicani [14, 116], reprezentate schematic în figura 2.18. Cartilajul nu are circulație și inervație proprie, ceea ce înseamnă că lezarea lui nu este dureroasă. Comportarea cartilajului articular sub diferite tensiuni mecanice este diferită de la o zonă structurală la alta datorită, în primul rând, datorită orientărilor diferite ale fibrelor de colagen
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
proteină, formează aggrecan proteinglicanii și care, la rândul lor, formează împreună cu acidul hialuronic, agregatele de proteinglicani [14, 116], reprezentate schematic în figura 2.18. Cartilajul nu are circulație și inervație proprie, ceea ce înseamnă că lezarea lui nu este dureroasă. Comportarea cartilajului articular sub diferite tensiuni mecanice este diferită de la o zonă structurală la alta datorită, în primul rând, datorită orientărilor diferite ale fibrelor de colagen. Rezistența mecanică a cartilajului la solicitarea de tracțiune este mică în straturile adânci, aceasta fiind influențată
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
și inervație proprie, ceea ce înseamnă că lezarea lui nu este dureroasă. Comportarea cartilajului articular sub diferite tensiuni mecanice este diferită de la o zonă structurală la alta datorită, în primul rând, datorită orientărilor diferite ale fibrelor de colagen. Rezistența mecanică a cartilajului la solicitarea de tracțiune este mică în straturile adânci, aceasta fiind influențată de orientarea întâmplătoare a fibrelor de colagen. În schimb, la suprafața cartilajului, fibrele de colagen sunt orientate paralel, aceasta având ca efect creșterea rezistenței mecanice la solicitarea de
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
la alta datorită, în primul rând, datorită orientărilor diferite ale fibrelor de colagen. Rezistența mecanică a cartilajului la solicitarea de tracțiune este mică în straturile adânci, aceasta fiind influențată de orientarea întâmplătoare a fibrelor de colagen. În schimb, la suprafața cartilajului, fibrele de colagen sunt orientate paralel, aceasta având ca efect creșterea rezistenței mecanice la solicitarea de tracțiune. Pentru această din urmă situație, cea mai mare rezistență mecanică se obține atunci când forța de tracțiune are direcția paralelă cu direcția predominantă a
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
tracțiune. Pentru această din urmă situație, cea mai mare rezistență mecanică se obține atunci când forța de tracțiune are direcția paralelă cu direcția predominantă a fibrelor. Curba tensiune-deformație specifică este reprezentată în figura 2.19. Cu toate acestea, proprietățile mecanice ale cartilajului, în privința solicitării de tracțiune, sunt mult mai slabe decât ale ligamentelor sau tendoanelor, explicația putând fi găsită atât în conținutul mai redus în colagen al cartilajului, cât și în structura neomogenă a țesutului cartilaginos. Solicitarea de compresiune se realizează atunci când
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
tensiune-deformație specifică este reprezentată în figura 2.19. Cu toate acestea, proprietățile mecanice ale cartilajului, în privința solicitării de tracțiune, sunt mult mai slabe decât ale ligamentelor sau tendoanelor, explicația putând fi găsită atât în conținutul mai redus în colagen al cartilajului, cât și în structura neomogenă a țesutului cartilaginos. Solicitarea de compresiune se realizează atunci când două suprafețe cartilaginoase opuse vin în contact. În această situație, forța este transferată de la un cartilaj la celălalt fie prin contactul direct al asperităților, fie prin
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
fi găsită atât în conținutul mai redus în colagen al cartilajului, cât și în structura neomogenă a țesutului cartilaginos. Solicitarea de compresiune se realizează atunci când două suprafețe cartilaginoase opuse vin în contact. În această situație, forța este transferată de la un cartilaj la celălalt fie prin contactul direct al asperităților, fie prin filmul subțire de fluid sub presiune aflat între cele două țesuturi cartilaginoase sau prin combinarea celor două cazuri posibile. Orientarea întâmplătoare a fibrelor de colagen din straturile adânci ale cartilajului
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
cartilaj la celălalt fie prin contactul direct al asperităților, fie prin filmul subțire de fluid sub presiune aflat între cele două țesuturi cartilaginoase sau prin combinarea celor două cazuri posibile. Orientarea întâmplătoare a fibrelor de colagen din straturile adânci ale cartilajului conduce la mărirea rigidității țesutului, iar orientarea paralelă a fibrelor colagene de la suprafața cartilajului are ca efect creșterea elasticității acestuia. În cazul comprimării statice, tensiunile mecanice de compresiune reduc permeabilitatea stratului de suprafață al cartilajului sau, chiar, îl etanșează, fluidul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
fluid sub presiune aflat între cele două țesuturi cartilaginoase sau prin combinarea celor două cazuri posibile. Orientarea întâmplătoare a fibrelor de colagen din straturile adânci ale cartilajului conduce la mărirea rigidității țesutului, iar orientarea paralelă a fibrelor colagene de la suprafața cartilajului are ca efect creșterea elasticității acestuia. În cazul comprimării statice, tensiunile mecanice de compresiune reduc permeabilitatea stratului de suprafață al cartilajului sau, chiar, îl etanșează, fluidul din țesutul cartilaginos putând curge numai lateral. La contactul inițial, datorită faptului că lichidul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
colagen din straturile adânci ale cartilajului conduce la mărirea rigidității țesutului, iar orientarea paralelă a fibrelor colagene de la suprafața cartilajului are ca efect creșterea elasticității acestuia. În cazul comprimării statice, tensiunile mecanice de compresiune reduc permeabilitatea stratului de suprafață al cartilajului sau, chiar, îl etanșează, fluidul din țesutul cartilaginos putând curge numai lateral. La contactul inițial, datorită faptului că lichidul interstițial al celor două țesuturi cartilaginoase este sub presiune, forța se transmite de la un cartilaj la celălalt datorită presiunii hidrostatice create
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
reduc permeabilitatea stratului de suprafață al cartilajului sau, chiar, îl etanșează, fluidul din țesutul cartilaginos putând curge numai lateral. La contactul inițial, datorită faptului că lichidul interstițial al celor două țesuturi cartilaginoase este sub presiune, forța se transmite de la un cartilaj la celălalt datorită presiunii hidrostatice create. Într-un țesut ce este în principal de tip fluid, așa cum este cartilajul, acest mod de a transmite forța reprezintă cea mai eficientă cale. În timp, țesutul cartilaginos de tip fluid curge în afara zonei
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
La contactul inițial, datorită faptului că lichidul interstițial al celor două țesuturi cartilaginoase este sub presiune, forța se transmite de la un cartilaj la celălalt datorită presiunii hidrostatice create. Într-un țesut ce este în principal de tip fluid, așa cum este cartilajul, acest mod de a transmite forța reprezintă cea mai eficientă cale. În timp, țesutul cartilaginos de tip fluid curge în afara zonei de contact, cartilajul deformându-se tot mai mult (proprietatea mecanică poartă numele de fluaj), iar aria de contact crește
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
datorită presiunii hidrostatice create. Într-un țesut ce este în principal de tip fluid, așa cum este cartilajul, acest mod de a transmite forța reprezintă cea mai eficientă cale. În timp, țesutul cartilaginos de tip fluid curge în afara zonei de contact, cartilajul deformându-se tot mai mult (proprietatea mecanică poartă numele de fluaj), iar aria de contact crește, după care scade, datorită faptului că fluidul se mută complet în afara zonei de contact, materialul devenind puternic tensionat. În timpul mersului și al alergării, forțele
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
forțele de compresiune apar și dispar atât de repede încât are loc o curgere de fluid în țesutul cartilaginos într-un timp foarte scurt, curgerea fiind nesemnificativă; forțele de compresiune se transmit, în această situație, în principal prin intermediul fluidului fiecărui cartilaj aflat în contact. Curgerea de fluid din interiorul cartilajului este însoțită de apariția unor forțe de tracțiune datorită frecării dintre fluid și masa solidă de material. Aceste forțe sunt preluate și suportate de țesutul cartilaginos. Considerând curgerea fluidului în afara zonei
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
încât are loc o curgere de fluid în țesutul cartilaginos într-un timp foarte scurt, curgerea fiind nesemnificativă; forțele de compresiune se transmit, în această situație, în principal prin intermediul fluidului fiecărui cartilaj aflat în contact. Curgerea de fluid din interiorul cartilajului este însoțită de apariția unor forțe de tracțiune datorită frecării dintre fluid și masa solidă de material. Aceste forțe sunt preluate și suportate de țesutul cartilaginos. Considerând curgerea fluidului în afara zonei de contact, lateral, frecarea fluidului va împinge țesutul cartilaginos
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de material. Aceste forțe sunt preluate și suportate de țesutul cartilaginos. Considerând curgerea fluidului în afara zonei de contact, lateral, frecarea fluidului va împinge țesutul cartilaginos în afara zonei de contact în direcție laterală, producând tensiune mecanică în materialul cartilaginos. La suprafața cartilajului această tensiune este suportată fibrele de colagen orientate paralel. Pe marginea zonei de contact apare o umflare a cartilajului. Solicitarea de forfecare se produce datorită frecării care apare în mișcarea relativă a unui os față de celălalt într-o articulație. Deși
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
frecarea fluidului va împinge țesutul cartilaginos în afara zonei de contact în direcție laterală, producând tensiune mecanică în materialul cartilaginos. La suprafața cartilajului această tensiune este suportată fibrele de colagen orientate paralel. Pe marginea zonei de contact apare o umflare a cartilajului. Solicitarea de forfecare se produce datorită frecării care apare în mișcarea relativă a unui os față de celălalt într-o articulație. Deși coeficientul de frecare este foarte mic, totuși tensiunea de forfecare nu este neglijabilă. Articulațiile sinoviale au o ungere micro-
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
este neglijabilă. Articulațiile sinoviale au o ungere micro- elastohidrodinamică. Presiunea produsă în fluid, combinată cu deformația elastică a suprafeței de contact, determină un coeficient mediu de frecare pentru articulația sănătoasă de 0.02 sau chiar mai mic. Suprafața ondulată a cartilajului devine netedă prin deplasările produse de presiunile hidrodinamice. De asemenea, fluidul se ridică pe suprafața imediat alăturată zonei de contact, unde se formează un film subțire de fluid necesar curgerii dinamice. Grosimea filmului de fluid este de aproximativ 0.5
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
De asemenea, fluidul se ridică pe suprafața imediat alăturată zonei de contact, unde se formează un film subțire de fluid necesar curgerii dinamice. Grosimea filmului de fluid este de aproximativ 0.5 μm, astfel că asperitățile de la suprafețele celor două cartilaje sunt în contact. Transmiterea forțelor de compresiune de la un cartilaj la celălalt se realizează prin presiunea hidrodinamică a filmului de fluid și/sau prin asperitățile celor două cartilaje aflate în contact. Circulația apei în țesutul cartilaginos conferă proprietăți vâscoelastice pentru
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de contact, unde se formează un film subțire de fluid necesar curgerii dinamice. Grosimea filmului de fluid este de aproximativ 0.5 μm, astfel că asperitățile de la suprafețele celor două cartilaje sunt în contact. Transmiterea forțelor de compresiune de la un cartilaj la celălalt se realizează prin presiunea hidrodinamică a filmului de fluid și/sau prin asperitățile celor două cartilaje aflate în contact. Circulația apei în țesutul cartilaginos conferă proprietăți vâscoelastice pentru cartilajul articular. La presiuni și deformații de compresiune ridicate, cartilajul
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
de aproximativ 0.5 μm, astfel că asperitățile de la suprafețele celor două cartilaje sunt în contact. Transmiterea forțelor de compresiune de la un cartilaj la celălalt se realizează prin presiunea hidrodinamică a filmului de fluid și/sau prin asperitățile celor două cartilaje aflate în contact. Circulația apei în țesutul cartilaginos conferă proprietăți vâscoelastice pentru cartilajul articular. La presiuni și deformații de compresiune ridicate, cartilajul devine mai puțin permeabil. În cazul țesutului cartilaginos, la fel ca la celelalte materiale vâscoelastice, fluajul este caracterizat
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
sunt în contact. Transmiterea forțelor de compresiune de la un cartilaj la celălalt se realizează prin presiunea hidrodinamică a filmului de fluid și/sau prin asperitățile celor două cartilaje aflate în contact. Circulația apei în țesutul cartilaginos conferă proprietăți vâscoelastice pentru cartilajul articular. La presiuni și deformații de compresiune ridicate, cartilajul devine mai puțin permeabil. În cazul țesutului cartilaginos, la fel ca la celelalte materiale vâscoelastice, fluajul este caracterizat de următoarele etape ale deformației: -sub acțiunea forței aplicate, la timpul inițial se
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
cartilaj la celălalt se realizează prin presiunea hidrodinamică a filmului de fluid și/sau prin asperitățile celor două cartilaje aflate în contact. Circulația apei în țesutul cartilaginos conferă proprietăți vâscoelastice pentru cartilajul articular. La presiuni și deformații de compresiune ridicate, cartilajul devine mai puțin permeabil. În cazul țesutului cartilaginos, la fel ca la celelalte materiale vâscoelastice, fluajul este caracterizat de următoarele etape ale deformației: -sub acțiunea forței aplicate, la timpul inițial se produce o deformație inițială, εi; -în timp, sub acțiunea
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
acțiunea aceleiași deformații constante, tensiunea scade în timp, ajungând la o valoare limită numită tensiune de relaxare, sr; -eliminarea deformației aplicate poate cauza materialului o tensiune inversă care scade ca valoare în timp. Reprezentarea grafică a proprietății de relaxare a cartilajului este dată în figura 2.20. După un timp suficient de mare (aproximativ 15 000 secunde sau 3 - 6 ore) se obține tensiunea de relaxare, timp în care deformația este constantă. În tabelul 2.5 sunt prezentate valorile câtorva dintre
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]
-
se obține tensiunea de relaxare, timp în care deformația este constantă. În tabelul 2.5 sunt prezentate valorile câtorva dintre proprietățile fizice generale ale țesutului cartilaginos. Coeficientul de frecare foarte mic al articulației sinoviale (≤ 0.02) este asigurat atât de cartilaj, cât și de lichidul sinovial, care, împreună, realizează o foarte bună lubrifiere a articulației. Într-o articulație sinovială există două tipuri de lubrifiere: -lubrifierea limită, prin care se formează un film de fluid “limită” de separație (mono sau multimolecular) ce
Cercetări privind modelarea biomecanică a sistemului locomotor uman cu aplicabilitate în recuperarea medicală şi Sportivă by Mihai-Radu IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100990_a_102282]