397 matches
-
fiecare om Își formează experiența asupra lumii („harta” asupra „teritoriului”) prin cele cinci simțuri - vizual (V), auditiv(A), kinestezic (K), olfactiv (O), gustativ (G). „Linguistic” se referă la sisteme de comunicare verbală (limbaj) și comunicare non-verbală (limbajul trupului) prin care „cartografiem” realitatea din jurul nostru. Astfel, folosim limbajul pentru a comunica atât cu ceilalți cât și cu noi Înșine. De asemenea, termenul acesta se referă atât la comunicarea conștientă cât și la cea inconștientă. „Programming” se referă la modul unic prin care
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Dar, pentru jurnalul intim, aceasta ține și de structura psihologică. Incapabil să copieze Întreaga existență, el copiază fragmente din ea. Doar În prozele lui Borges ori Într-un text al lui Carlyle se vorbește despre posibilitatea unei hărți de a cartografia Întreaga suprafață a planetei. Însă, În acest caz, harta s-ar suprapune pământului Însuși. În mod similar, un jurnal care ar transcrie Întreaga existență a individului-scriitor, până la urmă nu ar mai avea ce să spună: pentru că autorul nu ar face
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
mare, pornind dintr-un continent sau dintr-o insulă. CARST totalitatea formelor de relief create în rocile ușor dizolvabile (calcar, sare, ghips), prin procese de dizolvare, de precipitare și de eroziune, atât la suprafață (exocarst) cât și în interior (endocarst). CARTOGRAFIE ramură a geografiei care se ocupă cu întocmirea hărților și a planurilor topografice. CASCADĂ cădere verticală, sau aproape verticală, de apă; cea mai înaltă este cascada Angel (979 m) din nordul Americii de Sud, formată pe râul Carrao din Podișul Guyanelor. CASTEL
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
și se inventariază elementele componente ale peisajului. 3.) se studiază combinațiile și se analizează ierarhic (dimensional) structurile de peisaj pentru a se stabili taxonomia; 4.) se construiește o schemă care să redea relațiile de proximitate dintre elemente/taxoni; 5.) se cartografiază harta peisajului analizat după o hartă de bază facultativ la nivelul ciclului secundar inferior; 6.) pentru feed-back se poate întocmi un hartă conceptuală a peisajului din punctul de belvedere stabilit. Elementele descriptive din secvența de peisaj interpretată: Primul plan: glacisul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
unei viziuni plurale, dialogice și democratice asupra identității (o metodă de „dezidentificare” - vezi Gajjala, 2001Ă, dincolo de paradigma existențială și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la forțele corporatiste ale puterii. Relocalizează subiectivitatea umană și feminină în spațiile virtuale, conform cu tiparele marginalizării, ale agresiunii și ale inegalității. În continuarea manifestelor presupus
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
bazelor militare dislocate în fiecare stat arab. Interpolarea spațială a valorilor elementelor specificate aferente fiecărui stat arabofon (preluate din subcapitolele anterioare corespunzătoare), oferă imaginea reală a opțiunilor strategice ale principalilor centri de putere mondiali, în raporturile cu statele arabe și cartografiază decupajul teritorial al intereselor economice și de securitate ale acestora pe harta lumii arabe. Din punctul de vedere al domeniilor vizate, se distinge o dublă specializare, domenială și spațială, a opțiunilor centrilor de putere în relațiile cu spațiul arabofon. Astfel
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Mihai / 320 Ștefanachi, Aurel / 322 Tacu, Alexandru Mălin / 326 Talpalaru, Valentin / 327 Turtureanu, Nicolae / 334 Ursachi, Mihai / 339 Vasiliu, Codrin Dinu / 352 Vasiliu, Lucian / 356 Zilieru, Horia / 365 Bibliografie generală (selectiv) / 379 Cuvânt-înainte la ediția I Orice intenție de a cartografia întregul teritoriu al poeziei ieșene de astăzi înseamnă, în fond, a opera o sistematizare axiologică care să aibă măcar pretenția obiectivității. Adică a face abstracție de parti pris-urile determinate de prieteniile extraliterare sau de apartenența obligatorie, orice s-ar clama
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
2011). Marius Chelaru este una dintre cele mai active prezențe în revistele literare moldave, în paginile cărora se împarte, deși nu cu egală consecvență, între scriitura lirică proprie și cea a altora. Frecvente sunt mai ales aparițiile revuistice prin care cartografiază, cu răbdare și cu migală, peisajul liric oriental. Din această constantă apetență pentru descifrarea hieroglifelor dintr-un spațiu cultural pe care, din păcate, cititorul român obișnuit îl reduce la poveștile cu tâlc ale Șeherezadei sau la rubayatele lui Omar Khayyam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
toate organismele complexe, oamenii sunt sisteme suprasensibile, aflate permanent la un pas de haos. Comunitatea umană este desigur mai rezistentă decît individul, dar și ei i se aplică dinamica evoluției sistemelor. Această evoluție poate fi descrisă prin ecuații diferențiale, care cartografiază comportamentul sistemelor vii, funcție de principalele constrîngeri din fiecare sistem. Totuși, acest lucru nu e posibil în cazul comunităților umane, unde mintea și conștiința complică dinamica evoluției, influ-ențînd comportamentul uman și făcîndu-l mult mai complex decît în cazul celorlalte sisteme. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
opera literară este imposibil de conceput. Prezenta cercetare își propune să identifice modele arhetipice din proza eminesciană care ar putea orienta către un illud tempus. Cele patru categorii intratextuale vor confirma sau nu, în succesiunea lor, hărțile intratextuale menite să cartografieze spațiul unui illud tempus personal al scriitorului. Necesitatea raportării unui text la altul pentru înțelegerea tuturor semnificațiilor aseamănă intertextul cu mitul. Nu există gest singular, ci act ritualic: proiecția în sacru se realizează prin repetare. De aceeași manieră, nu rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mea verde și veche [...] (Simion: 2005, II, 184). Comparația neutră din hipertext ("Lampa fâlfâia lungă, ca și cum ar fi vrut s-ajungă tavanul...") se încarcă afectiv în hipotext: "fâlfâie fantastic, ca și cum i-ar fi dor de tavan". Relativ la tomul care va cartografia drumul spre altă dimensiune, hipertextul accentuează asupra caracterului ezoteric ("cartea cea veche cu buchiile neclare și cu înțeles întunecat"), în timp ce hipotextul întărește nuanța de vechime. Nuvela Sărmanul Dionis luminează slab, dar ispititor cartea, în timp ce varianta Umbra mea încearcă să îndepărteze
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
nivel semnificant ambele atribute, într-o sonoritate ușor căutată, aliterată. "Căpițelul de lumină" nu există încă, semn că taina nu are nevoie de potențare, lucrurile sunt clare și cuvintele convocate aproape numai pentru denotare. Etapa inițiatică lipsește, cartea care să cartografieze drumul spre lună și ea. Lampa continuă să stea între om și umbra lui, asistându-le dialogul. La plecarea din camera în care a rămas umbra, personajul-narator nu mai stinge lampa, în hipotext. Studiul prozei eminesciene care utilizează ca punct
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
jumătatea veacului trecut, după experiența dramatică și traumatizantă a Marelui Crah, modul de viață american se modifică semnificativ, urbani tatea înlocuind masiv structurile societății tradiționale. Prozator înnăscut, Cheever nu putea trece impasibil pe lîngă acest "Canaan" epic, pe care il cartografiază minuțios în povestirile lui, pentru a-l popula ulterior cu tipologiile cele mai diverse. Problema de esență a lumii construite de scriitor rămîne "mișcarea" omului dinspre o istorie către alta. America obsoletă, a vechilor puritani, cu comunități agrare și o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
toate obiceiurile reale sau doar posibile ar apărea grupate pe familii, și unde nu ne-ar rămîne decît să le recunoaștem pe cele practicate efectiv." Ar exista astfel un spațiu de lumi posibile pe care cercetătorul ar trebui să le cartografieze. Omul ar dispune de o "marjă de libertate" pentru a crea lumi. Oamenii ar inventa, ar potrivi, ar experimenta în interiorul acestei "arii de posibilități", bucurîndu-se de o "marjă de libertate" pe care cercetătorul ar putea-o identifica și explora. "Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
că scrierile sale au intrat deja într-un corpus al postmodernismului, fiind considerate referințe pentru orice încercare viitoare de trasare a contururilor sale. Concluzii Filosofia postmodernă o filosofie autofagă? Demersul pe care l-am susținut până acum a încercat să cartografieze imaginea unei discursivități postmoderne complexe, diseminate într-o multitudine de discursuri, de cele mai multe ori divergente, și să surprindă mutațiile importante ce se pot semnala în sfera limbajului și a practicilor discursive. Rizomatica înfățișare a scriiturii postmoderne, precum și cerințele proprii analizei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al unor ca rențe, stângăcii în orientare și în percepția ritmurilor urbane, care reprezintă etapa „negativității“ în dialectica ulterioară a experienței. Următorul ghid, fără a fi menționat explicit, este Léon Daudet (Paris vécu), cu „tehnica“ deprinsă de Benjamin de a cartografia subiectiv un oraș. Redarea vieții (bios, notează autorul german) în mod grafic este modalitatea în care, în Berliner Chronik sau în Copilărie berlineză..., este asumat proiectul proustian al restaurării memoriei detaliului. Pe harta închipuită astfel sunt punctate locurile cu însemnătate
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
arab din secolul al X-lea, a descris teritoriile stăpânite de Imperiul arab sub aspect geografic, administrativ și istoric în lucrarea “Masalik ul-Mamalik” (951), extensie a lucrării “Suwar al-Aqalim” scrisă de persanul Ahmed ibn Sahl al-Balkhi, pe care le-a cartografiat anterior pe o hartă a lumii întocmită în anul 934, ce cuprinde teritoriile peninsulei arabe, Mediteranei, Mesopotamiei, Persiei, Armeniei, Azerbaidjanului, Maghrebului, Siriei și Egiptului. Muhammad Abul-Kassem Ibn Haukal, geograf arab din secolul al X-lea, a călătorit timp de 30
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
din spațiul arab. Ewan W. Anderson, profesor emeritus, specializat în geografia frontierelor statelor din Golful Persic, geopolitica resurselor de apă șisecuritate regională în Orientul Mijlociu, a editat în anul 2000 un atlas al conflictelor de pe Glob, în care a inventariat și cartografiat în detaliu “punctele fierbinți” din spațiul arab. În 2003 a elaborat o enciclopedie-atlas a frontierelor lumii - “International Boundaries: a Geopolitical Atlas”, un studiu exhaustiv în care frontierele statelor arabe sunt analizate punctual, cu ilustrarea particularităților fizico-geografice și topografice ale zonelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
pe care îi aveam, am plecat imediat să prospectez. Prima oară am fost numai cu două aparate de fotografiat, nu aveam cameră, a doua oară am împrumutat o cameră. Întâi am mers din sat în sat, în Macedonia și Kosovo, cartografiind, într-un fel, spațiul mistic subteran al fostei Iugoslavii. În Bosnia nu puteam merge, pentru că era în plin război. În Kosovo a fost foarte dificil, pentru că poliția lui Miloșevici era omniprezentă, așa că am fost oprit de multe ori. Noroc că
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
făcut studii de optică: formarea culorilor și refracția descoperind legea refracției înaintea lui Snell, iar în 1609 a folosit un telescop pentru a observa cerul. Nu s-a mulțumit doar să deseneze ce vedea prin telescop. S-a apucat să cartografieze Luna. În 1610, cu același telescop și o serie de sticle colorate, a început un alt șir de observații laborioase ale petelor din Soare (din nou cu câteva luni, înainte de Galilei). S-a ocupat și de probleme de astronomie nautică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
pentru că reflectă modul în care majoritatea oamenilor, deci majoritatea cititorilor, tind să "facă" o categorizare semantică. De aceea, mi s-a părut mai potrivit să prezint atît modelul cît și critica sa, astfel încît el să fie folosit pentru a cartografia, dar și pentru a submina. Trăsături precum "mare" și "mic" pot reprezenta o axă semantică relevantă; sau bogat-sărac, bărbat-femeie, bun-rău, reacționar-progresist. Selectarea axelor semantice relevante necesită concentrarea, din toate trăsăturile menționate de obicei un număr exagerat de mare numai pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai puțin important, în concordanță cu poziția ei socială. Ea este descrisă de o singură trăsătură, deși pozitivă. Tînărul este înscris de două ori, de fiecare dată negativ. Relațiile reciproce dintre personaje sînt îndată vizibile. În acest fel pot fi cartografiate și grupuri de personaje mai complex alcătuite. Dar însăși opoziția binară ca structură a gîndirii este problematică. Stabilirea axelor semantice de acest tip supune obiectul său altfel spus, un domeniu semantic distinct la trei mișcări logice succesive, care fiecare agravează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ceea ce a fost adevarat, că pe traseu această idee leninistă s-a transformat într-o capcană de stors vlaga țăranului, pentru ca cei plecați la oraș să poată construi fabrici, asta-i altceva și nu intră în preocupările autorului. El doar cartografiază istoria. Marele merit al scriitorului este acela de a imagina niște scene extraordinare, pline de valențe literare, într-un sătuc, departe și de centrul comunei, unde, de fapt, nu prea se întâmpla nimic. Nimic deosebit, deși acolo trăiau oarneni și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
microblogging-urile, wikis, podcast-urile, video, fotografii, social bookmarking. Social media, în literatura de specialitate, după tentative repetate de definire și tipologizare, în sfârșit, a oferit o structură de catalogare a formelor sale de manifestare. Andreas M. Kaplan și Michael Haenlein au cartografiat social media, identificând și definind elementele componente ale acesteia, în proiecte de colaborare, bloguri și microbloguri, comunități de conținut, site-uri de social networking, lumi virtuale de joc și comunități virtuale. În spațiul teoretic românesc, specialiștii în comunicare care au
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
în Anglia. În 1858, Livingstone, soția lui (Mary Moffat) și copilul Charles debarcă în Africa Orientală. Un an mai tîrziu, explorează cursul inferior al fluviului Zambezi și al afluentului său, rîul Shire, cu care prilej descoperă cascada Murchison. După ce a cartografiat (primul) lacul Shirwa, Livingstone își continuă drumul pînă la malul sudic al lacului Nyasa și întocmește prima hartă a acestuia. După moartea soției sale (malarie tropicală), se reîntoarce în Anglia în 1864. În 1866, Livingstone debarcă din nou pe țărmul
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]