1,635 matches
-
parcul Filipescu, ori cu Herăstrăul Băncii Naționale, dar urmau de aproape. Aici, un larg bulevard cu nume schimbătoare, după decesul unor monarhi - în anii cei mai triști a purtat numele lui Petru Groza -, făcea legătura cu centrul, străjuit de falnici castani ce-și uneau coroanele de pe o parte și alta a căii, într-o fantastică boltă. Trecător pe lângă case cu mister și amator de lecturi exotice, mă simțeam undeva în America de Sud, pe o avenida din Montevideo. N-ar avea rost să
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
bucureștenii pot cumpăra miere, fagure, propolis, dar și dulcețuri și siropuri naturale preparate în casă. Producătorii aduc mierea de salcâm, una dintre cele mai premiate produse românești pe plan internațional, de mană, de rapiță, zmeur, floarea soarelui, de tei, de castan. Domeniile Dealul Mare și Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească cu o experiență de peste 50 de ani în producerea vinurilor albe și roșii, va prezenta o bogată ofertă de Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon
Obiceiuri strămoşeşti de Sfântă Maria Mare la târgul de la ASAS () [Corola-journal/Journalistic/69257_a_70582]
-
internaționale, toate plasate sub deviza, neschimbată de 20 de ani, „educație, instruire, formare”. Toate activitățile din acest an sunt plasate sub semnul aniversării. Dintre acestea, menționăm participările la diverse festivaluri și acțiuni educativ-recreative: Festivalul de muzică și dans „Flori de castan” de la Costești, Festivalul de dans modern „Floare de lotus” de la Oradea, Festivalul național de gimnastică și dans „Prietenia” de la Vaslui, Festivalul de dans modern „La poalele Hășmașului” de la Bălan, Festivalul național de dans „Flori în orașul florilor” de la Timișoara, Festivalul
Agenda2006-21-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284989_a_286318]
-
unui canon pentru păcate pe care nu le săvârșise. "Veleitarul" nu era sensibil numai la fizionomia și lumea interioară a oamenilor, începând cu sine, dar și la peisaj, ca la acela în care surprinde culorile toamnei din curtea umbrită de castani a casei bătrânești din strada Ion }ăranu și mai ales la acela spiritualizat de la Văratec, unde, în ultimii ani, își petrecea vacanțele cu familia. Natura calmă, ocrotitoare, atmosfera patriarhală a sătucului de maici înconjurând mănăstirea, parcă îl apropie de un
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
din masivele calcaroase ale Pietrei Craiului, Bucegi, Ceahlău, Retezat, Trascău; garofița Pietrei Craiului; tisa ș.a.; - specii mediteraneene adaptate surprinzător la condițiile topoclimatice din unele regiuni ale țării, de exemplu liliacul ardelenesc (Siringa josikea), întâlnit doar în nordul Munților Apuseni, sau castanul dulce, în Depresiunea Baia Mare; - speciile de arbori cu vârstă și dimensiuni impresionante cum sunt, spre exemplu, Stejarii seculari de la Cristianul (Brașov), ș.a.; Garofița Pietrei Craiului Teiul lui Eminescu b) existența unor „arii protejate”, de exemplu, Codrii Seculari de la Slătioara (Masivul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
chei, peșteri, versanți abrupți și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud (Valea Jiului, Valea Oltului); lacurile de acumulare de pe Dunăre (Porțile de Fier) și Olt (Cozia
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
moment dat din viața lor și nimeni nu mai știa nimic despre el. Învățau la aceeași școală. După ore, se așteptau și o luau alene spre casă. Se mai abăteau din drum prin parc, lenevind câte o oră, două pe sub castani. În apropiere se afla liceul de artă și de foarte multe ori, prin ferestrele deschise, aveau prilejul să asculte, de la distanță, piese cântate la diverse instrumente: vioară, pian, chitară. Ascultau vrăjiți, iar la sfârșit, Grig spunea: Tare aș vrea să
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
parcă de curând a și plâns. -Eu? -Da, tu. -Uite, Alma, nu vrei să facem câțiva pași împreună? Poate îmi spui și despre ce e vorba. - Desigur. Ieșim împreună din curtea bisericii și o luăm încet pe aleea mărginită de castani. O privesc cu coada ochiului. Parcă acum îmi pare și mai firavă. - Și spui tu că eu te-am supărat!? - Da, tu. - Cum e posibil? Abia ne-am întâlnit. - Greșești, Aimee. - Îmi știi și numele... cum este posibil? - Ne cunoaștem
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
izbândă Chinuiți fără simbrie și fără dobândă. Mică, în spital, refuzam moartea. Așa era familia mea! Nimeni, nici mama nici bunica nu vorbeau despre ea. Șica, frumoasă cu ochii albaștri, fusese bolnavă mulți ani, avea în privire umbrele frunzelor de castani; abia acum îi înțeleg privirea de altădată și glasul ce suna ca o lăută spartă. Mama Lucreția credea în minuni și în astrele opale, citea toată vremea romane despre grădinile misterioase ale castelelor medievale. Bunica ageră la minte plângea, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
praf. CHARLES: Emma, te mai rog o dată... Te iubesc... Tu ai fost idealul meu. EMMA: Dacă mai spui o dată cuvîntul ăsta sau orice altă vorbă răsuflată, chem poliția! CHARLES: Și ce să fac? EMMA: Du-te să-l îngropi! Sub castan. Lopata e în dreapta ușii. În curînd se face ziuă. CHARLES: Nu am putere. Cheamă pe cine vrei! Tu ai strigat, eu l-am ucis! Facă ce-or vrea! EMMA: Bine! (Stă în fotoliu și-și amestecă zahăr în ceai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Treaba ta. CHARLES: Și ai să taci? EMMA: Poate... CHARLES: Tu ești, de fapt, criminala. De ce-ai tăcea? EMMA: Ca să te chinuiesc cît mai mult timp. De aia. CHARLES: Nu știu ce să fac... EMMA: Ia-l în spinare și direcția castan! CHARLES (Îl urcă pe Ion în spate): Cît sînge a curs! EMMA: Măcelarule! Mai zici că ești subchirurg. Nu m-aș da pe mîna ta! CHARLES: Ștergi tu aici? EMMA: Adică să-ți fiu complice? Ștergi tu, cînd te întorci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
antică s-a înfiltrat odată, de jos în sus, ca o apă subtilă și s-a tras apoi îndărăt, de sus în jos, fără să lase în urmă o picătură..." Naturistul e sensibil la geografia peisajului meridional, cu păduri de castani seculari și livezi de smochini. Dar contemplația nu întârzie să se coloreze cu pigmentul umoristic: "...lei și tigri n-aș putea spune că am văzut, dar au fost lei pe aici, altădată, până mai acum o mie de ani". Scriitorul
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
anglo-chineze ce se alcătuiesc în jurul unei oglinzi de ape, cu pavilioane, lac, mici piațete. Azi vedem zona centrală, din jurul lacului, grupuri de stînci decorative, podețul rustic și pavilionul de formă hexagonală. S-au plantat: salcîmi, frasin pletos, ulmi, arțari, stejari, castani, oțetari, forstiția, liliac. Pe o rază scurtă față de vilele și Parcul Ioanid, amănunțit studiate în această lucrare, există Grădina Icoanei, amenajată în 1873 și, în vecinătate, Biserica Anglicană, construită între anii 1916 și 1920. Primăria Bucureștiului, care îl avea, atunci
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
-l găsească în paginile mele și nu s-au obosit să înțeleagă nici sensul poemului, nici povestea lui pe care am spus-o în mai multe rânduri. Oricum versurile " Candoarea mi-a-nflorit-o în ochi definitiv/ Întâiul plâns în curtea școlii sub castani/ Când clasa mea primea cravata roșie festiv/ Și sufeream respinsă grav de colectiv/ Că nu-mplinisem încă nouă ani", ca și întâmplarea pe care cu tristă ironie o narează, au rămas pentru mine simbolul manipulărilor repetate din care se însăilează
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
din piatră". Unealta fabuloasă de lucru și de luptă a haiducului, sădită în cremenea pieții vechi, a răsărit, înflorind pașnic în perimetrul pieții noi, monumentale, de la celălalt capăt al străzii centrale, mândria cetățenilor de azi ai orașului cu pictori și castani și cu cea mai mare flotație de minerit de pe întreg cuprinsul României. Firizu, minereurile complexe, bogăția regiunii, încă o mină de neferoase, hidrocentrale racordate la sistemul energetic național, fabrica de unt, o poligrafie întinsă, un sanatoriu, un cămin studențesc, o
Baia Mare, 1961 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9634_a_10959]
-
dau fostei cetăți feudale aerul unui oraș modern și activ. Lumina băimăreană în care se răsfață adierea caldă a Adriaticei, suflând peste Banat, spre nord, atrasă de curenți reci din văile umbroase ale Tisei, peisajul dulce, vaporos în care crește castanul Italiei, au creat aici o harnică școală de pictură și grafică, pe lângă străvechea artă regională a sculpturii în lemn. Dacă vizitați orașul iarna, nu pierdeți ocazia de a privi operele pictorilor profesioniști sau amatori din Baia Mare, expuse, familial, în restaurante
Baia Mare, 1961 (din carnetul de reporter) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9634_a_10959]
-
cartuș să-l vâr în cartușieră. Iar o aud lătrând... Repet mișcarea. Latră iar... Măi, mă simțise. Deși nu făcusem nici un zgomot. Urma să plec la vulpi... da, la vulpi, chiar mă gândeam că semăna cu ele la culoare, tot castanii... și ochii, așa puțin pieziși,... Ei bine în alea trei zile se dădea pe lângă mine, de unde aș fi venit, mirosind altfel, de la treburi, de pe la cursuri... Știa precis ce am de gând să plec, - și, culmea, fără ea! Și mă lătra
Fofo a III-a by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9749_a_11074]
-
fără grijă, putere mare ai tu. descoperirea, est și mai departe venele mâinilor tale îmi plac picioarele tale cu boltă scheletică înaltă gesturile tale de balerină părăsită de îndrăgostită nesigură de făptură de miere și lapte/de tablă tăioasă și castani supărați îmi plac. chang an-ul este foarte lung, așa și așteptarea mea de tine palatul paradisului este o ploaie târzie și electrizantă-albastră-cenușie orașul interzis e adolescența dragostei noastre cu tot cu crimele lui. numai la raffles vine room-service-ul cu hexagrame și
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pui imediat mâna pe greblă și săpăligă. la telefon noi nu ne putem vedea și chiar rar, când ne putem vedea, nu putem fi noi de aceea, ca doi rebeli îndrăgostiți, luăm micul dejun la telefon comentăm căderea ploii, înflorirea castanilor șansele împiedicate ale acestei vieți de mansardă prin două telefoane mobile, unul al tău, mai scump unul al meu, care întrerupe fiecare înconjurat de gratiile lui de cristal, atent construite. cu un mic animal tehnic la ureche și gură am
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
îți doresc, luo na când motocicletele visurilor noastre pornesc de la stop când rachetelor le cad grilele de suport și secundarul tău are o viteză mai mare decât a luminii eu cred că un cireș înflorește mai întâi și că un castan înflorește mai întâi eu cred că nu știu nimic nimic compus din trigrame, hexagrame din spații formate din linii continue sau întrerupte, sticle pline de fluturi totul flutură peste tine, a lună cuvinte te forțează să stai la plajă, la
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
am cu cine-mi petrece... Bulgăraș topit în foc... Dacă n-am avut noroc... Dacă n-am avut noroc... * B1: O, vis al iubirii trecute! Sunt singur... B3: Omătul târziu pătează aleile mute, și parcul e, încă, pustiu. Văd iarăși castanii și plopii; prin ramuri, suspine străbat. Acum cu sfială m-apropii de banca pe care am stat. Și pieptul începe să-mi bată. De sus, fluturând, a căzut pe bancă o foaie uscată; o frunză din anul trecut... * B1: Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
masa la restaurant. Lumea este atât de variată În ce privește educația, cultura, Înțelegerea lucrurilor și importanța lor În această existență, Încât este inutil să pierzi clipe prețioase, Întrebându-te „de ce?”. După ce ne-am organizat, am pornit spre primărie, mergând pe aleea castanilor. În scurt timp, a apărut și televiziunea locală. Am oferit un scurt interviu, cu destule bâlbâieli, mereu nefericita emoție! și am recitat două strofe din poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. De ce atât de des și agasant „Ce-
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Cred că nu i-am plăcut (e drept că mă uitam cam insistent la buza ei de iepure), pentru că mi-a Întins restul zornăitor, cu o mână repezită, care mă elimina rapid din peisaj. Traversez o alee măruntă, ticsită cu castani bătrâni și câțiva tei. Pe o bancă șubredă de lemn, o mamă grijulie Îi spune copilului ei să se poarte frumos când vor intra În casa domnului profesor, ca să nu Îl supere, apoi Își sărută lung pe frunte odrasla . Ajung
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ani de școală mereu cu dorul de casă. Dacă n-ar fi fost programa încărcată a școlii sanitare, practica în clinici și spitale, cei doi ani ar fi putut fi asemuiți cu o plimbare nocturnă pe un bulevard plin de castani înfloriți. Timpul însă trecea, depănându-și zilele fără întrerupere, ignorând grijile mărunte ale muritorilor de rând. Ina și Olga știau un singur lucru: trebuia să dovedească părinților, dar în primul lor înseși, că nu greșiseră atunci când hotărâseră să facă acest
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pe o colină din apropiere. În celălalt flanc, brațele a optsprezece macarale se roteau deasupra unui pruncușor din beton, care creștea văzând cu ochii. Artera care delimita teritoriile fusese Înainte vreme bulevardul central al cartierului, străjuit de felinare și de castani umbroși, Închis circulației auto și constituind un loc de promenadă pentru cei ai locului. Apoi, clădirea liceului, situată În capătul bulevardului, a fost demolată, iar În locul ei s-a căscat gura unui pasaj. Copacii și felinarele au dispărut, asemenea dalelor
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]