1,078 matches
-
Lucia Sturza Bulandra, Zambaccian fără acele comenzi. Acum e o brambureala infestata politic care face imense deservicii picturii, artei în general. Primele tablouri le-am pictat în vara 70, piciorul podului lui Apolodor din Damasc și o vedere din ruinele Castrului Român situat pe mal, deasupra Piciorului. A fost prima dată când am pus mâna pe o pensula și pe culori, le-am găsit la un prieten. Am lucrat din instinct, știam despre pictură doar din albume și din sălile de
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
de a edifica spiritul uman. A nu ști că statuia lui Eminescu din parcul care-i poartă numele, este prima statuie a poetului, realizată de sculptorul Frederic Storck, dezvelită (premieră în țară) în anul 1911, a nu ști nimic despre Castrul roman de la Tirighina, despre Biserica redută Precista, veche de câteva secole, care veghează strategic malul Dunării de la Mila 80, a nu te interesa despre istoria locului în care te-ai născut, este de neîngăduit pentru orice om de bună cuviință
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
cenacluri literare, expoziții de pictură etc. În continuare, a fost vizitat Drumul Roman, ce datează din secolele al II-lea-al III-lea, considerat monument istoric, in care s-a păstrat o porțiune de 165 m. Acesta făcea legătura cu castrul de la Cigmău. Drumul are pe alocuri adâncimea de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
făcea legătura cu castrul de la Cigmău. Drumul are pe alocuri adâncimea de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit odată cu Drumul Roman. Administrația romană a edificat castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și drumul imperial ce ducea de la Apulum către Ulpia Traiana Sarmisegetusa și Micia. Arheologii susțin că tot
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
de 70 cm și era prevăzut cu rigole colectoare pentru apele pluviale. Deasupra Luncii Mureșului, pe malul drept al râului, în zona numită de localnici Cetatea Urieșilor, se găsește Castrul de la Cigmău, construit odată cu Drumul Roman. Administrația romană a edificat castrul militar spre a supraveghea accesul către zona auriferă Apulum și Albunus Mior și drumul imperial ce ducea de la Apulum către Ulpia Traiana Sarmisegetusa și Micia. Arheologii susțin că tot aici ar fi existat și o străveche așezare fortificată a dacilor
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
favorabilă, ocrotitoare. Spațiul, zona Apusenilor, are farmecul unui topos predestinat legendei, încât, gesturi mărunte, crâmpeie de viață, primesc semnificații esențiale, într-un adevărat ritual al existenței cotidiene. În preajma cetății Bologa, marcată de prezența domnitorului Mircea cel Bătrân și a vechiului castru roman Resculum, năzdrăvăniile copilăriei primesc un sens mai aventuros, mai inventiv, mai simbolic. Crișurile îmbrățișează muntele din ale cărei stânci rupe, uneori cu înverșunare, fâșii însângerate în lupta cu piatra, spre a răzbate victorios spre șes. Ca pradă de război
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
demolată de comuniști pentru a extinde perimetrul unei centrale termice care alimenta blocurile din apropiere. Culmea ironiei, această centrală termică în prezent este dezafectată. Locuitorii blocurilor și-au instalat centrale de apartament. Învățând la școală că orașul nostru a fost castrul roman numit Rusidava (situat pe teritoriul actualului cartier Momotești) și că pe sub coasta de la fântâna Bâtca a trecut Drumul lui Traian spre Sarmisegetusa - Rusidava făcând parte din sistemul roman de apărare numit Limes Alutanus - împreună cu prietenul Ilie Vulpe, istoricul de
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
venea de la București am pornit la drum. Trenul ca un șarpe fosforescent aluneca cu viteză într-un sacadat marcând secundele ce se scurgeu. Oprind în Gara Gherla am discutat între noi despre istoricul acestui oraș unde au fost descoperite urmele castrului roman în care au staționat Ala II Gallorum et Pannoniorum, oraș atestat documentar la 6 ianuarie 1291, menționat ca nume Gerlahida. Ne-am adus aminte că aici trăiesc și scriu doi prozatori T. Ungureanu și I.Dămăcuș. Părăsind gara, acceleratul
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR-CÂND AMINTIRILE SE-NTORC CA PĂSĂRILE CĂLĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351325_a_352654]
-
muzeu istoric. Așezare dacică, centru al dacilor apuli, Apulum, în epoca romană a devenit municipiu, apoi, colonie. Pentru Dacia romană, a fost un important centru economic, administrativ, politic și militar, reședință a guvernatorului Daciei Superior și apoi al Daciei Apulensis. Castrul de la Apulum adăpostea Legiunea a XIII-a Gemina. Viața orașului a continuat și după părăsirea Daciei de către administrația romană. În Evul Mediu timpuriu, secolele 9-10, a devenit centrul uneia dintre formațiunile statale romano-slave de pe valea Mureșului, orașul fiind numit Bălgrad
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
să zboare în ținut arid! pasăre involtă cântă și te du aurul acu' naște în recoltă curba de milenii a făcut popas oamenii la denii mai curați, un ceas plouă cu arome pline de dezastre peste două Rome, peste două castre Referință Bibliografică: Plouă cu arome / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 285, Anul I, 12 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PLOUĂ CU AROME de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355466_a_356795]
-
de unitățile militare și administrative romane, rămânea întreaga populație civilă. În cazul Drobetei, ca și al altor obiective militare romane importante de pe malul stâng al Dunării, se mai înregistrează și continuitatea prezenței militare, prin executarea unor lucrări de reparare a castrului, sub Constantin cel Mare, construirea chiar a unor fortificații noi în timpul lui Iustinian, cât și menținerea în secolele următoare a unor fortificații și elemente militare în zonă2, dar neconsolidate corespunzător din cauza presiunilor și distrugerilor repetate provocate de invaziile popoarelor migratoare
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
împăratului roman Septimus Severus, în timp ce alții consideră că denumirea trebuie pusă în legătură cu numele unui maestru al Ordinului Ioaniților care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atuncik, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și noilor veniți. Oricum
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
cetate a Severinului, care va dăinui aproape trei veacuri constituind astfel un adevărat factor de stabilitate politico-militară în această zonă. Construită pe o terasă tăiată într-un pinten de deal situat la circa 500 de metri către apus de ruinele castrului roman și ale piciorului podului lui Traian, dominând cu semeție Dunărea, cetatea Severinului (Castrum Zeurini) avea două incinte - exterioară și interioară - deci două rânduri de ziduri, construite din blocuri de piatră brută legate cu mortar, precum și din materiale luate de la
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
și ale piciorului podului lui Traian, dominând cu semeție Dunărea, cetatea Severinului (Castrum Zeurini) avea două incinte - exterioară și interioară - deci două rânduri de ziduri, construite din blocuri de piatră brută legate cu mortar, precum și din materiale luate de la ruinele castrului roman; în formă de patrulater (aproximativ dreptunghiulară), incinta exterioară adăugată după 1419 fiind înconjurată din trei părți de un șanț adânc pentru apă. Zidul incintei interioare era flancat la colțuri de turnuri de pază, precum și de câte un turn la mijlocul
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1673 din 31 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Azi-noapte-am stat de vorbă cu florile de crin la margine de vreme ca-ntr-un cavou de piatră ce îl ascunde-n pântec un castru bizantin obișnuit cu lipsa lăsărilor la vatră. Azi-noapte-am prins de veste ca vindecat de vrajă că cei fugiți din lume și din istoria firii nu-s dezertori nemernici ci sfinți ce stau de strajă cu flori de crin în mână
FRESCĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370337_a_371666]
-
jilțul său gândindu-se la cele spuse de cei doi perși. Gândul că Hasim din Rekem ar fi putut fi amestecat în dispariția lui Baraba îl îngrijora. Porunci lui Naulius ca prin mesajele purtate de porumbei, patrulele romane situate în castrele limitrofe dar și garnizoanelor mai îndepărtate din limesuri să cerceteze pe toți cei întâlniți în cale. Cei însemnați cu fierul roșu urmau a fi aduși de îndată la Ierusalim. Obsesia Procuratorului Ponțiu Pilat în legătură cu Baraba își reluă cursul. De aceea
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
cum dominația română în Insulele Britanice (43 - 407) a însemnat guvernare, nu măcelărirea sau alungarea celților/britonilor găsiți aici și exploatare a resurselor naturale, nu doar jefuirea și împodobirea vilelor din Italia. Armata română, când nu luptă, construia drumuri, poduri, castre. Nu-și construiau castele personale, nu biciuiau sclavii pe când ei stăteau la o băuta. Armata muncea și civiliza teritoriul nou cucerit. Au adus gramatică și literatura, alfatebul latin și au ridicat gradul de alfabetizare a populației, încât până și constructorii
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2190 din 29 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369627_a_370956]
-
cum dominația română în Insulele Britanice (43 - 407) a însemnat guvernare, nu măcelărirea sau alungarea celților/britonilor găsiți aici și exploatare a resurselor naturale, nu doar jefuirea și împodobirea vilelor din Italia. Armata română, când nu luptă, construia drumuri, poduri, castre. Nu-și construiau castele personale, nu biciuiau sclavii pe când ei stăteau la o băuta. Armata muncea și civiliza teritoriul nou cucerit. Au adus gramatică și literatura, alfatebul latin și au ridicat gradul de alfabetizare a ... Citește mai mult Civilizație, un
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
cum dominația română în Insulele Britanice (43 - 407) a însemnat guvernare, nu măcelărirea sau alungarea celților/britonilor găsiți aici și exploatare a resurselor naturale, nu doar jefuirea și împodobirea vilelor din Italia.Armata română, când nu luptă, construia drumuri, poduri, castre. Nu-și construiau castele personale, nu biciuiau sclavii pe când ei stăteau la o băuta. Armata muncea și civiliza teritoriul nou cucerit. Au adus gramatică și literatura, alfatebul latin și au ridicat gradul de alfabetizare a ... V. MAREA BRITANIE, ROMÂNII - HOINARI
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]
-
Îmi iau răgaz o slova să iți scriu Chemările pornite, cu speranța, Catre nemărginiri și ape-nvolburate Vor fi cerute martore-n istanța De vor răgaz pentru eternitate Imaginând călătorii spre astre Privind albastru-roșu la apus Voi contemplă când numeroase castre S-or mistui în secol descompus Cu toți visăm și căutăm iubire, În obsedantul veac, fără răspuns, Vom savură plăceri și împlinire La ordinul divinului ascuns Aș vrea, de pot, să te-nsoțesc în zbor Spre spații colorate în azur Să
SECUNDELE ÎN LOC VREAU SĂ OPRESC de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368138_a_369467]
-
ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu-Bai). Istorie și arheologie Așadar, într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului , râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică bogată în ape minerale și termale ,construind aici castrul roman GERMISARA (toponimic de origine dacică moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ-cald iar sara-apă). Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat după cucerirea Daciei, teritoriul
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
apa termală la 31*C. Geoagiu s-ar putea transforma într-o zonă de mare atracție turistică, dacă i s-ar prezenta imaginea în totalitate ,cu multiplele sale valențe ,incluzând situl arheologic , urmele cetății dacice, pe care s-a construit castrul roman Germisara și monumentele vechi: biserica paleocreștină, sec. al X II - lea, construită de cruciați și bisericile din centru sau cea din satul Bozeș, din secolul al XV-lea. Vacanță la Geoagiu - Băi Ce-ar fi, dacă stațiunea ar avea
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
eu înnumărat, și am rămas un gol pulsând spre ele. Îmi port în piept sinistra defilare și tot mereu sunt cel din locul zece, mărșăluind spre încă o lapidare, neputincios privind cum timpul trece. De mi-aș retrage trupele în castru să nu mai fie freamătul din sânge, aș mai privi senin spre cer albastru când doar tăcerea morții ar mai plânge? 5 februarie 2016, București Referință Bibliografică: MĂRȘĂLUIND PRIN VENE / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1863, Anul
MĂRŞĂLUIND PRIN VENE de ION MIHAIU în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354012_a_355341]
-
vorbise pentru prima dată în Cezareea Maritima despre profetul și învățătorul Iisus din Nazaret. Procuratorul ceruse cîteva relații despre el, dar nu crezu o iotă din ceea ce i se spusese. O dată, pe când se afla prin Galileea în drum spre un castru aparținând legiunii a VI-a Ferrata, chiar i se oferise ocazia să-l vadă pe acel ,,Mesia”despre care se spunea că săvârșea minuni. Un slujitor îi putea aranja, incognito desigur, o scurtă călătorie într-un anumit loc unde Iisus
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
25. În același timp se preocupă pentru promovarea învățământului în limba națională și apoi, militând ca părinții să-și trimită copiii mai întâi la școala națională și apoi după amiaza, la cea grecească 26. În timpul liber întreprinde cercetări arheologice la castrul roman Drobeta și la cetatea medievală a Severinului luând măsuri pentru consolidarea unor ziduri amenințate cu prăbușirea 27. Din cauza bolii de plămâni, a condițiilor materiale grele precum și al atmosferei nefavorabile create în jurul său de criticile ascuțite însă drepte, Grigore începe
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]