1,043 matches
-
se face prin cele 6 porți monumentale, frumos decorate, unice în arhitectura militară europeană, dintre care patru sunt decorate cu statui și reliefuri. Din punct de vedere al amplasamentului, cetatea a fost ridicată peste alte două fortificații mai vechi, respectiv castrul roman al Legiunii a XIII-a Gemina și cetatea medievală Bălgrad. Se spune că 20.000 de iobagi români au lucrat la construcția cetății, lucrările de zidărie și pietrărie fiind făcute de muncitori și meșteri italieni, iar lucrările speciale de
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
cetății, în rândul fortificațiilor de acest profil din Europa. Între zidurile ei s-au desfășurat evenimente de cea mai mare importanță pentru istoria poporului român. După intrarea pe traseu, în partea dreaptă se pot vedea ruinele Porții de Sud a Castrului Roman și o parte din zidurile fortificației romane construită începând cu anul 106 d. H. Istoria este foarte interesantă, castrul s-a construit pentru cantonarea unei Legiuni dislocată din Vindobona (actuala Vienă) și pentru a păzi ținutul aurifer și drumul
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
importanță pentru istoria poporului român. După intrarea pe traseu, în partea dreaptă se pot vedea ruinele Porții de Sud a Castrului Roman și o parte din zidurile fortificației romane construită începând cu anul 106 d. H. Istoria este foarte interesantă, castrul s-a construit pentru cantonarea unei Legiuni dislocată din Vindobona (actuala Vienă) și pentru a păzi ținutul aurifer și drumul de transport al aurului către Roma. Migrațiile succesive au determinat retragerea armatei romane, în jurul anului 271-275 d.Ch. Populația autohtonă a
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/_alba_iulia_vavila_popovici_1384365892.html [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
va trebui să dăm vina pe cineva totuși. Caiafa deși nu are putere prea mare ne poate face totuși unele necazuri. Îl știi pe Tiberius. Când e vorba să aplice legea face exces de zel. Vrei să te trezești cutreierând castrele de la granițele cele mai barbare ale imperiului cum ar fi de exemplu prin Dacia? Sau mai rău, prin cele din Germania de la friguroasa graniță de nord? Asta în cel mai fericit caz. Oh, Simbinacus! Zeii fie cu tine dacă se
PRIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1439453024.html [Corola-blog/BlogPost/373286_a_374615]
-
Lucia Sturza Bulandra, Zambaccian fără acele comenzi. Acum e o brambureala infestata politic care face imense deservicii picturii, artei în general. Primele tablouri le-am pictat în vara 70, piciorul podului lui Apolodor din Damasc și o vedere din ruinele Castrului Român situat pe mal, deasupra Piciorului. A fost prima dată când am pus mâna pe o pensula și pe culori, le-am găsit la un prieten. Am lucrat din instinct, știam despre pictură doar din albume și din sălile de
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 by http://confluente.ro/D_l_panduru_un_om_cu_har_cu_valerian_mihoc_1367785941.html [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
1871-1957) Distins paleograf, caligraf și cercetător istoric. S-a născut în comuna Rucăr (Muscel) la 26 februarie 1871. După cursurile primare și secundare a urmat studiile la Facultatea de litere din București. Pasionat de trecutul istoric, a făcut săpături la castrul roman de la Rucăr (Scărișoara), la Cetățeni și Cotenești. A publicat documente ale istoriei Rucărului și Câmpulungului, în reviste de întindere națională și locală, precum Revista arhivelor, Piatra Craiului și Muscelul nostru. În anul 1909, la Tipografia "Gh. N. Vlădescu" din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxxii_0.html [Corola-blog/BlogPost/359503_a_360832]
-
sporit de civilizație a acestui popor, inteligent, harnic, disciplinat, cu simț artistic spre muzică și artă monumentală, ce a dominat politic și cultural câteva secole Europa Centrală, ca descendenți ai imperialilor romano-germani. Viena, supranumită și Capitala Valsului, era inițial un castru roman, Vindobona, ridicat la rangul de municipiu (213). Așa cum s-a mai subliniat, Carol cel Mare a ocupat în secolul al VIII-lea acest teritoriu, transformându-l în provincia Ostmark. După 1276, istoria Austriei și a Vienei s-a suprapus
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
1870-1871), ea a revenit teritoriul francez după Primul Război Mondial.Primul popas pe teritoriul francez îl facem la Strasbourg (Strassburg, în limba germană), oraș din estul Franței, capitala departamentului Bas-Rhin, situat la confluența râurilor Bruche și Ille, în regiunea Alsacia. Castru roman, sediu episcopal, distrus de huni (455), a fost reconstruit de franci. Strasbourg-ul, intrat în posesia Sfântului Imperiul Romano-German (923), a devenit oraș imperial liber (1262), important centru al Reformei lutherane (1523). Regele Franței Ludovic al XIV-lea a
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
deosebit, cu fastul ceremoniilor regale, austeritatea palatelor, catedralelor, vechilor cartiere, a teatrelor, galeriilor de artă, a fantasticilor colecții muzeale. Am învățat în timp să-i descifrez istoria și mai ales excepționala civilizație. Mica așezare celtică de pe malul Tamisei, Londinium roman, castru fortificat, jefuit de anglo-saxoni (secolul al VII-lea) și de vikingi (secolul al IX-lea), s-a dezvoltat în secolul al XI-lea când regele Eduard al II-lea construiește Mănăstirea și Palatul Westmin-ster și Wilhelm Cuceritorul o parte din
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
oraș pentru că îl voi folosi în treburile care ne privesc doar pe noi iudeii. -Cine știe pe unde umblă acum cei care au furat corpul lui Iisus, arhiereule? Probabil sunt departe de Ierusalim, însă am dat ordin prin porumbei către castrele și patrulele din jur să oprească orice suspect. Ar trebui să punem mâna pe ei rapid fiindcă n-au pe unde să fugă! O mică vexilație așteaptă o poruncă a mea, iar la o veste cât de mică legionarii vor
AL ZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1428944913.html [Corola-blog/BlogPost/348754_a_350083]
-
SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
având în vedere Turda, un oraș cu pretenții istorice, un oraș deosebit de important pentru zona Apusenilor, pentru zona noastră până la Cluj, are un mare avantaj, avantaj dat de Salină. Salina reprezintă bineânțeles turism, turism balnear și turism cultural. Turda are castrul roman Potaissa, Turda are muzeul - Palatul Voievodal, sunt câteva chestiuni care crează premisele unui turism cultural. Întotdeauna datorită faptului că era destul de limitată capacitatea de cazare, oamenii veneau și la Câmpia Turzii. Pentru că se uită unde este Câmpia Turzii ? La 8 km
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
mult mai convenabil, însă se gândi că viu i-ar fi fost de mai mare folos pentru a-l prinde pe Baraba tocmai prin intermediul lui, astfel că îl lăsă în viață cu condiția cooperării sale, și îl mută într-un castru foarte îndepărtat după ce totul se terminase. În acest fel, crezuse procuratorul Ponțiu Pilat, prinderea și eliminarea lui Baraba aveau să servească la reabilitarea sa în fața împăratului și la justificarea anumitor pierderi din vistierie. Atunci, după ce Baraba fusese prins, și aflându
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ancheta_12_fragment_din_roman_mihai_condur_1392322926.html [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
captând izvoarele prin tuburi de teracotă. Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și transmis în această formă și în epoca romană, etimologia cuvântului exprimând: germ - cald, iar sara - apă. Esculap este venerat ca zeu al izvoarelor calde, tămăduitoare, moștenindu-se divinitățile locale. Imediat dupa cucerirea
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
Cezara și Calacea 37*C, iar în centru se află binecuvântată, încă din Antichitate, Geoagiu-Bai,cu apa termala la 31*C. Iar Geoagiu s-ar putea transforma într-o zonă de mare atracție, incluzându-se situl arheologic, urmele cetății dacice, castrul roman Germisara și monumentele vechi: biserica paleocreștină, secolul al XII-lea, construită de cruciați și biserica din centru sau cea din satul Bozeș, din secolul al XV-lea. Cineva spunea, că toată natura este plină de miracole, dar de miracole
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
XVIII-lea a rămas o așezare slab populată, cu specificul ei agro-pastoral, cu o populație rară și așezări răzlețe pe văile și munții înconjurători. Cercetările arheologice de până acum nu au identificat așezări omenești, ci numai urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe Vârful lui Pătru, de pe Comărnicel și Jigurelu, la nord de Petrila, care par să fi fost construite cu prilejul războaielor duse împotriva Daciei, fiind părăsite după aceea. Așezările de la extremitățile depresiunii, respectiv Petrila la est
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
Țene, după care s-a vernisat expoziția de pictură și caricature a picrorului Lucian Bulătan. În după amiaza aceleiași zi toți participanți s-au deplasat cu autoturismele în localitatea Cigmău, unde în 2007, s-au descoperit importante urme ale unui castru roman și unde s-a născut Ioan Budai Deleanu, în 6 ianuarie 1760. Urmele casei se mai văd și astăzi vis-� -vis de căminul cultural care poartă numele autorului “Țiganiadei “, pe zidul căreia se află o placă comemorativă. Cu acest
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_clujeni_pe_urmele_lui_ioan_budai_deleanu.html [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
modestă încercare de restituire a trecutului, de readucere din negrura vremii a unor importante date despre nașterea și dezvoltarea acestui spațiu uman. [...] Din multitudinea informațiilor, am reușit selectarea celor de importanță majoră. Astfel ne-am oprit la cetatea Abrad și Castrul Roman, am evocat momente din istoria neamului, ca participarea la răscoala din 1907, am subliniat eroismul țăranilor-ostași, căzuți în bătăliile pentru cucerirea Independenței, apoi în cele două războaie mondiale. Am zăbovit asupra familiei Brădescu nu întâmplător, ci dintr-un gest
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
pp. 147 - 149, pagini în care-i vorba despre descoperirile arheologice din aria comunei Brădești, unde se fac prețioase referințe, între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
-i vorba despre descoperirile arheologice din aria comunei Brădești, unde se fac prețioase referințe, între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților Răcari și Brădești [„prima atestare“, evident
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
între altele, și la cele trei pelasgo[> valaho]-dacice «aplice-albine de la Brădești, turnate», p. 197; anexa nr. 2, Gh. Florescu, «Castrul de la Răcari...», mai exact spus, Castrul Roman, de pe malul stâng al Jiului, dintre satele Răcarii de Jos și Tatomirești, castrul cu partea nordică „tăiată“ de calea ferată electrificată, dublă, Craiova - Filiași; anexele nr. 3 și nr. 4 privesc atestările localităților Răcari și Brădești [„prima atestare“, evident, dintre hrisoavele ce ni s-au transmis până în zilele noastre, căci toponimele respective își
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_un_ad_ion_pachia_tatomirescu_1375342392.html [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
dintr-o cunună compusă din trei frunze de stejar de aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru; 2) pe roșu, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află Porta Pretoria, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199324_a_200653]
-
argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Muntele și ramurile de stejar reprezintă zona montană și bogăția silvică a acestei zone, iar roata crenelată semnifică activitatea industrială. Zidul amintește de castrele române Vârtop, Bumbești, Porceni, iar crucea treflată simbolizează mănăstirile Lainici, Vișina, Schitul Locurele. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217995_a_219324]
-
și stânga ramuri de stejar, totul de argint; 2) pe argint, o turtă portocalie, încărcată cu un triunghi albastru, alezat; 3) pe albastru, în partea de jos, trei brâuri subțiri, undate, de aur, deasupra cărora se află PORTA PRETORIA, poarta castrului roman de la Porolissum, argintie. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: AUDACIA ET DEVOTIO (CURAJ ȘI DEVOTAMENT). În exergă, între două cercuri liniare aurii, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, de aur
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268736_a_270065]