719 matches
-
reușeau să escamoteze prevederile restrictive ale strămutării, forțând într-o oarecare măsură lucrurile. Și anume, ei cumpărau în prealabil locuri și construiau dugheni în orașe, rămânând să plătească birul la satele de unde plecaseră până ce erau înscriși în oraș la prima catagrafie. Pe această cale au reușit să obțină strămutarea în 1852 și 1857 în orașe numeroși țărani din ținuturile Neamț, Tecuci, Putna, Covurlui. La 1856 s-a constatat că, în decurs de câțiva ani, s-au strămutat la Galați din satul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obțină strămutarea în 1852 și 1857 în orașe numeroși țărani din ținuturile Neamț, Tecuci, Putna, Covurlui. La 1856 s-a constatat că, în decurs de câțiva ani, s-au strămutat la Galați din satul Slobozia Cornii 126 de locuitori. Alcătuitorii catagrafiei din 1838 au descoperit că în orașul Iași viețuiau, provenind din sate, 353 familii de birnici, 33 calfe, 4 negustori, 19 meșteri ș.a. În orașul Botoșani, din totalul de 558 familii birnice existente în 1845, 218 familii birnice erau „venite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de regulă meseria tatălui), pe calea imigrării, după cum am văzut mai sus, și îndeosebi pe calea dobândirii de patente de meșteri sau certificate de calfe de către oameni reprezentând categorii sociale orășenești care năzuiau să obțină o situație materială superioară. În catagrafiile orașelor din 1845 și 1851 se menționează intrarea în rândul meșteșugarilor în cursul celor șapte ani, ce despart o catagrafie de alta, a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
meșteri sau certificate de calfe de către oameni reprezentând categorii sociale orășenești care năzuiau să obțină o situație materială superioară. În catagrafiile orașelor din 1845 și 1851 se menționează intrarea în rândul meșteșugarilor în cursul celor șapte ani, ce despart o catagrafie de alta, a unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unor „indivizi scăpătați”: un privilegiat, doi mazili, un ruptaș (Tecuci), 16 negustori sărăciți, 12 rupte ale Vistieriei, 5 mazili (Huși), sau promovarea în rândul meșterilor a 80 calfe, 41 de însurăței (Tecuci) și 10 birnici (Huși). În orașul Iași, alcătuitorii catagrafiei din 1845 au descoperit în rândurile meșteșugarilor 574 „familii noi”. Dezvoltarea relațiilor de tip capitalist, ai căror purtători sunt mai ales meșteșugarii și negustorii din orașe, descompunerea breslelor ș.a., au determinat și grăbit procesul de diferențiere și stratificare socială a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acesta am putea lua cunoștință de proporțiile reale și mult mai mari decât cele pe care le indică datele de mai sus, ale măririi numărului de negustori. Diferențierea și stratificarea socială a negustorilor se reflectă și ea foarte limpede în catagrafiile epocii. În 1845, în orașele Iași, Botoșani, Galați, Roman și Bacău viețuiau 29 de familii de negustori indigeni de starea întâia, 129 de starea a doua, 1.207 de starea a treia și 1.431 de calfe (vezi tabelul I
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
toți fruntașii neguțitorilor fiind sudiți”, nu are posibilitatea să aleagă un mai mare staroste (starostele tuturor breslelor de negustori din Iași) de negustori, care trebuia să fie indigen. Trecerea lor la cele două categorii mai sus menționate era operată în catagrafie, așa că descreșterea numărului patentarilor de starea I-a apare limpede. Numai că, de fapt, nu este vorba de o descreștere reală, ci de o schimbare a poziției sociale cu menținerea îndeletnicirilor anterioare. Ruperea de agricultură a negustorilor a atins în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Galați a continuat să aibă, între orașele Moldovei, cel mai mare număr de sudiți (1.430 familii în 1845), ceea ce este și explicabil pentru un centru comercial internațional și, în bună măsură, cosmopolit. Și evreii, și sudiții erau înscriși în catagrafii aparte din motive fiscale. Este adevărat că și unii și alții erau în majoritate covârșitoare negustori și meșteșugari, dar aici diferențierea, cu cele două extreme - mizeria și bogăția -, apare mai limpede, în ciuda situației juridice excepționale pe care o aveau sudiții
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adevărat că și unii și alții erau în majoritate covârșitoare negustori și meșteșugari, dar aici diferențierea, cu cele două extreme - mizeria și bogăția -, apare mai limpede, în ciuda situației juridice excepționale pe care o aveau sudiții și în pofida faptului că autorii catagrafiilor nu i-au împărțit nici pe unii, nici pe alții în trepte, în funcție de starea lor materială. Într-o copie, reprezentând o încercare neterminată de a clasifica pe stări populația de rit mozaic și sudiții din Iași în 1860, sunt menționate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stări populația de rit mozaic și sudiții din Iași în 1860, sunt menționate la despărțirea a IV-a 828 familii de evrei, din care numai 25 erau de starea I-a și 49 de a II-a. Dintr-o altă catagrafie de la jumătatea veacului, neterminată, cuprinzând 638 capi de familie evrei din Botoșani, rezultă că 407 familii nu aveau nici dugheni, nici case proprii. Bărbații practicau peste 70 de îndeletniciri, de la croitori de haine femeiești și țărănești, până la „negustori din picioare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care-i constrângea să se mute dintr-un loc în altul, în speranța îmbunătățirii soartei lor. Evaziunea fiscală și tendința de a scăpa de beilicuri sunt alte motive care explică instabilitatea lor. Scăderea vertiginoasă a numărului de birnici de la o catagrafie la alta, ca de pildă la Iași și Bacău între 1838-1845, nu trebuie pusă numai pe seama nestatorniciei lor, ci trebuie avut în vedere și politica fiscală, desele schimbări în sistemul încasării capitației. Este de netăgăduit însă că, în acea epocă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ateliere. Aceștia din urmă alcătuiau împreună cu lucrătorii din industrie și calfe nucleul social din care se va desprinde ulterior proletariatul aflat, în acea epocă, la începuturile formării sale. Numărul lor este în continuă creștere, deși aceasta nu rezultă limpede din catagrafia din 1845, ceea ce este și firesc, dacă avem în vedere că ei n-au putut fi înregistrați în toate orașele, ca de pildă în Iași. Într-un referat al Sfatului din 13 decembrie 1856, se nota că „aici în capitalie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
proprie tuturor orașelor în perioada descompunerii feudalismului și ascensiunii capitalismului. După țiganii mănăstirești și bejenari, al căror număr în orașe era destul de mic și al căror rol în viața socială a orașului rămânea neînsemnat, ultima categorie fiscală care apare în catagrafii este cea a stărilor nesupuse dărilor. Membrii lor alcătuiau la 1845, în cinci din cele mai importante orașe ale Moldovei, peste 0,90% din totalul familiilor. Cei mai numeroși erau bătrânii și nevolnicii, apoi văduvele și orfanii, eclesiasticii, slugile boierești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
boierești și privilegiații (căpitani, polcovnicei, în general ranguri mărunte, scutiți de obligații fiscale pentru serviciile aduse statului). Numărul lor real era cu siguranță mai mare, dat fiind că, de pildă, slugile boierești erau mai numeroase decât ne lasă să înțelegem catagrafiile. În curțile boierești de la orașe se pătrundea foarte greu și era și mai greu să se obțină îngăduința de a le catagrafia „fără scăpări din videre”. La cele de mai sus se cuvine să adăugam faptul că între stările nesupuse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Fapt este că, încă în 1846, austriecii și rușii au trimis în Moldova agenți însărcinați cu catagrafierea emigraților polonezi și că Mihail Sturdza a procedat și el la recensământul lor. Din păcate, nu ne-au parvenit decât date parțiale ale catagrafiilor. Ele sunt însă semnificative, dacă avem în vedere că recensămintele acelei epoci ne-au transmis, de regulă, date sub cifrele reale, ceea ce este valabil, într-o și mai mare măsură, pentru înregistrarea unor refugiați politici. La Iași, de pildă, au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
figura caracteristică a armeanului ce trage necontenit ciubuc pe pragul ușii îi dau un aer străin din care un zugrav ar putea face un tablou foarte original... (124, p. 83). Alecsandri uită să menționeze și „tiutiungeriile jidovești”. În 1851, în catagrafia locuitorilor evrei din Iași (districtul al 4-lea), erau înregistrați nu mai puțin de 15 „tiutiungii jidovi” (238). Ciubucele boierilor români erau atât de lungi (până la 1,5 metri), încât nu încăpeau în trăsură alături de ei sau îi incomodau. Ele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
evreii în cazul de față, în cadrul acestuia la începutul secolului al XX-lea. De altfel, perioada de care ne ocupăm va marca și manifestarea tot mai evidentă a revoluției industriale la noi. Dacă la mijlocul secolului al XIX-lea (deceniul cinci) catagrafiile și documentele vremii ne arată un „nomenclator“ al meseriilor cu circa 100 de poziții, meserii în care erau angrenate aproximativ 25.000 de persoane în cele două Principate 10, în preajma primului război mondial, industria furniza circa 22% din produsul social
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și rolul evreilor în viața industrială românească, trebuie făcută precizarea de ansamblu că elementul acesta a fost unul din vectorii importanți ai distrugerii economiei tradiționale, agrare, din România, că el a fost purtătorul unor noi relații și • Vezi, de exemplu, Catagrafia din Moldova de la 1845 care înregistra 8.530 de meșteri și calfe practicând 101 meserii. • N. P. Arcadian, Industrializarea României: Studiu evolutiv istoric, economic și juridic, ed. a II-a, București, 1936, p. 141. • V. Axenciuc, I. Tiberian, Premise economice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Persia de calitatea a treia, 1000 lei; ăsta e luat pentru o plapumă sau ce veți voi”, cum scria În aceeași epocă Heliade-Rădulescu2. Mai important Însă pentru relațiile lui Honigberger cu românii e faptul că la vămile românești, conform unor catagrafii al căror conținut analitic a fost publicat de Vladimir Diculescu, Honigberger poate fi cel care a introdus acele 11 șaluri de Kashmir la 18503, căci Între importuri „Întâlnim stofe fine, cum erau cele de cașmir (lucrate din lână de Tibet
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în care abilitatea autorului înghesuie într-un spațiu minim (cazul cel mai fericit) o serie întreagă de locuri comune și de clișee verbale aliniate sub comanda ultimelor cuceriri teoretice intervenite. Din categoria aceasta face parte procedeul întocmirii acelor specii de catagrafii de autori, în care de fiecare dată se spune despre un scriitor și opera lui tot ce poate fi spus într-un spațiu parcă dinainte fixat, și în termeni oficioși, de permanentă sărbătoare. Ce importanță are că cititorul care urmărește
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cercetare, făcută cu seriozitate devine pilduitoare. Iată însă că termeni ca cercetare ori contribuție nouă se dovedesc cu totul idilici în cazul articolului citat. Simpla lui lectură te convinge asupra faptului că ai în față o tipică și prea cunoscută catagrafie întocmită după toate regulile genului, și că - în toate acestea - numai titlul articolului pare nou. Urmărind planul articolului, îți dai seama că autorul a atins toate problemele ce se pun îndeobște în legătură cu întreaga viață și operă a lui Gorki, și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aufklärung-ului germano-austriac. Cărțile le-a catalogat singur, învățând cu lux de amănunte întreaga tehnică de lucru profesată în instituțiile de profil de la Viena. Cu alte cuvinte, el este intelectualul cu aplecare spre studiul cărții, roadele muncii sale concretizându-se în catagrafia colecției; în fapt, e vorba de cel dintâi catalog științific sistematic de bibliotecă tipărit pentru spațiul nostru. Vor profita de această reușită intelectualii (și la Târgu-Mureș, la fel ca în alte centre, se resimte acest lucru). Se va crea o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Recensământul populației Moldovei din anii 1772-1773 și 1774 în “Moldova în epoca feudalismului”, ed. P.G.Dmitriev, VII,I, Chișinău, 1975, p. 58, 224-225 ( în continuare se va cita Recensământul...). footnote>. Începând cu secolul al XIX-lea, prin datele oferite de catagrafiile întocmite periodic timp de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote Ibidem, passim.. footnote>. Deosebit de interesante sunt datele oferite de „tăblița”<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II 2018/887, “Tăblița” reprezenta un recensământ preliminar, în temeiul căruia comisia instituită elabora catagrafia. footnote> alcătuită în anul 1851, ca etapă premergătoare întocmirii catagrafiei din 1852, din care rezultă că și această etapă exista o mare mobilitate a populației, mai ales în rândul căpătăierilor, slugilor, argaților, ciobanilor, văcarilor și a haidăilor, așezați în odăi, al căror număr era de 49, dar și a unor
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
op.cit,, p.21, 154. footnote>. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, 10, Tr.166, d.18/1820, f.16r-18r. footnote>, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar<footnote Ibidem, d.571/1832, f.21v-23r. footnote>. În următoarele decenii
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]