315 matches
-
limbi în care configurația VOS rezultă din topicalizarea VP: (i) a. ?? No va renyar nu AUX.PERF.3SG certa.INF cap neni la sevai mare vreun copil DEF sa mamă '(lit.) Nu l-a mustrat pe niciun copil maică-sa' (catalană; Gallego 2012) b. ??Ahir va visitar ieri AUX.PERF.3SG vizita.INF cada estudianti el seui professor fiecare student DEF său profesor '(lit.) Ieri l-a vizitat pe fiecare student profesorul său' (catalană; Gallego 2012) 20 "Binding Condition C: A
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a mustrat pe niciun copil maică-sa' (catalană; Gallego 2012) b. ??Ahir va visitar ieri AUX.PERF.3SG vizita.INF cada estudianti el seui professor fiecare student DEF său profesor '(lit.) Ieri l-a vizitat pe fiecare student profesorul său' (catalană; Gallego 2012) 20 "Binding Condition C: A full NP must not be bound" (după Büring 2005: 7). 21 Din nou, în limbile în care structura VOS se bazează pe object shift, această structură este gramaticală, pe când în limbi în care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
7). 21 Din nou, în limbile în care structura VOS se bazează pe object shift, această structură este gramaticală, pe când în limbi în care se aplică topicalizarea VP nu este gramaticală (exemplificare prin spaniolă pentru primul tip (i) și prin catalană pentru al doilea tip (ii)): (i) Qué película dices que ce film spune.PREZ.2SG că no vio toda Juan? nu vedea.PS.3SG tot Juan ' Pe care film spui că nu l-a văzut pe tot Juan?' (spaniolă; Gallego
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2012) (ii) ??Quina pellícula dius que no ce film spune.PREZ.2SG că nu va veure tota en Juan AUX.PERF.3SG vedea.INF tot DEF Juan '(lit.) Pe care film spui că nu l-a văzut pe tot Juan' (catalană; Gallego 2012) 22 Este general acceptat faptul că centrul T (din domeniul flexionar IP) atribuie nominativul (v. Stan 2005: cap. 11 pentru română). 23 "There have been attempts to attribute a semantic value to the structural cases NOM and ACC
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care va fi depozitat în arhivele Guvernului Danemarcei. Guvernul Danemarcei va transmite copii certificate de pe acestă tuturor statelor semnatare. Pentru Guvernul Regatului Danemarcei, Anders Troldborg, secretar permanent, Ministerul Apărării 13 decembrie 2001 Pentru Guvernul Republicii Italiene, Excelentă să domnul Antonio Catalano di Melilli, ambasador, Ambasada Italiei 13 decembrie 2001 Pentru Guvernul Regatului Olandei, Excelentă să domnul Johannes A.F.M. Forster, ambasadorul Olandei 13 decembrie 2001 Pentru Guvernul Regatului Norvegiei, Excelentă să domnul Dagfinn Stenseth, ambasador, Ambasada Norvegiei 13 decembrie 2001 Pentru
ACORD din 13 decembrie 2001 între statele participante la Brigada multinationala în asteptare cu capacitate de lupta ridicată pentru operaţiuni O.N.U. privind statutul forţelor lor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142990_a_144319]
-
Procesul de desfășurare al naționalismului catalan se relevă a fi clasic; originea lui situată în reacțiunea îndelung amînată față de pierderea privilegiilor fostului regim va fi completată prin dinamica etnoculturală ce se va manifesta și aici în secolul al XIX-lea. Catalana rămăsese limbă oficială pînă la venirea Bourbonilor în Spania, în 1712, la fel cum și provincia își păstrase scutirile fiscale și instituțiile administrative sau judiciare separate (les fueros). Sentimentul de privare de drepturile ancestrale va fi însă temperat după 1750
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o linie conservatoare și romantică lipsită de orice agresivitate. Și dacă, după 1901, Liga regionalistă a arătat mai multă fermitate în revendicările sale, acestea nu aveau caracter separatist și rămîneau compatibile cu ideea de cooperare cu cele-lalte formațiuni politice non catalane. În sfîrșit, regularitatea acestei evoluții care culminează între 1914-1923 cu recunoașterea unui Mancommunitat al Catalaniei ce beneficia de o autonomie financiară extinsă nu va fi tulburată mai în profunzime decît prin cele două dictaturi ale generalilor Primo de Rivera și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
limba bască nu era practicată decît de o minoritate situată în doar cîteva zone, ceea ce a făcut ca afirmarea identității basce, la acest nivel, să ia forma unei acțiuni de cucerire în raport cu puternica rezistență spaniolă. Totodată, elitele politice și economice catalane s-au raliat mișcării autonomiste, lărgind-o și dirijînd-o pe o cale mai moderată. Omologii lor basci, dimpotrivă, au ignorat naționalismul, pentru a rămîne fideli intereselor lor față de spanioli. În felul acesta, activismul separatist a devenit, în Țările basce, afacerea
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
catalan care produceau teamă noii Spanii."406 Însă, acest antrenament artificial s-a produs în contexte lingvistice sau istorice mai mult sau mai puțin propice. Ținutul Valenciei s-a putut folosi de persistența relativă a limbii, de altfel derivată din catalană. Insulele Baleare au beneficiat de același factor generat de extinderea unei zone cata-lofone ce numără 7 sau 8 milioane de locuitori. În plus, situația lor de insulari n-a făcut decît să accentueze atracția față de un regim autonom. O astfel
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
din lume, țara în care elevii nu rămân niciodată repetenți și toata lumea vorbește, indiferent de vârstă, mai mult sau mai puțin fluent limba engleză, a reușit în domeniul filologiei să închidă departamente întregi, să nu susțină limbi precum româna, catalana sau portugheza, ba mai mult, să pună pe tapet posibilitatea reducerii sau chiar închiderii departamentelor de limba franceză sau italiană. Filologia, așa cum o știm, va înceta în curând să existe, cel puțin în Finlanda. Vor rămâne doar câteva limbi - engleza
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
după germ. Gefrorenes "idem" (DA, DLRM), care este și el un participiu al verbului gefrieren "a îngheța". La fel este însă cuvântul care desemnează produsul respectiv și în italiană (gelato, participiu al lui gelare), spaniolă (helado, participiu al lui helar), catalană (gelat), occitană (glacet), rusă (moróženoe, cf. moróženyj "congelat, înghețat", moróz "ger"), maghiară (fagylalt, participiu al lui fagylal"a congela mai mult timp, a tot îngheța", cf. fagy"a îngheța"), turcă (dondurma, formă nominală, cu valoare inclusiv adjectivală, a verbului dondur
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
103, 147, 163, 205 techno, 102 tele, 25, 38, 39, 76, 77, 103, 104, 177, 205 zoo, 44, 163 Aromână albastru (nalbastru), 145 alvină (alg'ină), 171 căpak'e, 86, 127, 189, 191, 197 ver, veară, 168 Bulgară kibrit, 131 Catalană germà, 169, 177, 203 Cehă notes, 161 Engleză beano, 77, 205 bedder, 77, 205 beer, 131 bitter, 162 blading, 178 bob, 128, 178 bookie, 77, 205 brekker, 205 burger, 108, 178 cable, 38, 178 -cade, 149 camera, 190, 197, 206
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și Franța. Dacă în primul stat patru limbi au, cel puțin teoretic, statut egal de limbi oficiale și naționale, politica lingvistică restrictivă a Franței acorda doar francezei acest statut plasînd, printr-un act de voință politică, alte limbi (occitană, bretona, catalana, basca etc.) într-o poziție inferioară, ceea ce contribuie decisiv la statutul și vitalitatea limbii respective. Teoretic, o anumita limba niciodată nu poate fi impusă vorbitorilor, tocmai pentru că o limbă istorică înseamnă a ști să vorbești acea limba, iar verbul a
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
decît cu oricare limba comună în domeniul romanic. Sau, ca să exprimăm asta în sens negativ, vorbim de trei limbi romanice și de dialecte ale acestor limbi în cadrul Peninsulei Iberice, fiindcă s-au stabilit trei limbi romanice comune: portugheză, spaniolă și catalana. Dacă s-ar fi stabilit o singură limba comună, n-am avea nici un motiv să considerăm limba portugheză și limba catalana că alte limbi istorice - admițînd că limba care s-ar fi constituit ar fi fost spaniolă -, ci am vorbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
extrem de simplificată, servind ca mijloc de comunicare cu funcții foarte restrînse, îndeosebi în porturile de la Marea Mediterana. În perioada contemporană, sabirurile sînt practic ieșite din uz. Se deosebesc de pidginuri mai ales prin sursele foarte diverse ale vocabularului: franceză, provensala, spaniolă, catalana, italiană, greacă, arabă, turcă, prin numărul foarte redus de domenii semantice reprezentate (comerț, navigație) și printr-o structura gramaticala rudimentara (cîteva reguli de combinare a cuvintelor). Sinonim: lingua franca"212. Un exemplu de sabir care a fost folosit că limba
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de limbi folosit de negustorii și marinării din bazinul mediteranean între secolul al XIV-lea și sfîrșitul secolului al XIX-lea. Cele mai multe cuvinte proveneau din dialecte italiene (mai ales din cel genovez), dar și din alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, catalana, occitană). În timp, au intrat și cuvinte din greacă, turcă, arabă, malteza, ebraica. Lingua franca a fost o limbă folosită în mod aproape exclusiv oral. Vocabularul era alcătuit dintr-un număr redus de cuvinte, iar gramatică aproape că nu există
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nu există, verbele fiind folosite, cel puțin la început, la modul infinitiv. Ethnologue consideră că o varietate a acestui pidgin se vorbește astăzi în insulele Mării Egee, avînd un vocabular tot cu predominantă italiană, la care se adaugă cuvinte din spaniolă, catalana, franceza, iudeospaniola și turcă, dar cu o sintaxa predominant arabă. Astăzi sintagma lingua franca apare uneori în relație de sinonimie cu cea de limbă vehiculara, care însă nu este în mod obligatoriu un pidgin, așa cum era lingua franca. Sînt considerate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tíu norvegiană en to tre fire fem seks sju/syv åtte ni ți suedeză en (ett) två tre fyra fem sex sju åtta nio tio Limbi italice și romanice latină unus duo tres quattuor quinque sex septem octo novem decem catalana un dos tres quatre cinc șiș set vuit nou deu franceză un deux trois quatre cinq six sept huit neuf dix italiană uno due tre quattro cinque șei sette otto nove dieci portugheză um dois três quatro cinco seiș sete
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
e denumit Románia. Nouă Románie cuprinde zonele de răspîndire de pe alte continente. Cea mai cunoscută împărțire a limbilor romanice cuprinde un grup italo-romanic (română, dalmata, italiană, retoromana și sarda), un grup galoromanic (franceză și occitana/ provensala) și un grup iberoromanic (catalana, spaniolă și portugheză). Friedrich Diez, unul dintre întemeietorii romanisticii, împărțea limbile romanice în limbi sigmatice (folosesc desinența -s pentru plural) și asigmatice (folosesc desinențe vocalice pentru plural). În cea de-a doua categorie intră limbile română și italiană. În articolul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între adjectiv și număr 14. Numele și pronumele au categoriile numărului și genului.257 Grupul iberoromanic: portugheză (200 mîl., dintre care 165 mîl. în Brazilia și 11 mîl. în Portugalia), spaniolă (420 mîl., dintre care în Spania doar 30 mîl.), catalana (7,5 mîl.). Grupul galoromanic: franceză / langue d'oïl (265 mîl., dintre care 65 de mîl. în Franța), occitană / langue d'oc (între 1,5 și 12 mîl. - surse diferite -, nici un monolingv) Grupul italo-romanic: italiană (62 mîl.), sarda (2 mîl
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
to Românce. Morphosyntactic Typology and Change, Oxford University Press, Oxford, 2012. *** Le roumain dans une perspective typologique / The Romanian Language from a Typological Perspective, număr tematic al revistei "Revue roumaine de linguistique", vol. LI, nr. 1, 2006. Macarie, Liliana, Limba catalana. Fonologie - Morfologie - Vocabular, Tipografia Universității din București, 1980. Maiden, Martin; Smith, John Charles; Ledgeway, Adam (editori), The Cambridge History of the Românce Languages, vol. 1: Structures, vol. 2: Contexts, Cambridge University Press, Cambridge, 2011, 2013. Mańczak, Witold, La classification des
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
notează doar consoanele; semne diacritice hamza și cifre arabe; se scrie de la dreapta la stînga 16. aragoneza O Aragon (Spania); dialect spaniol vorbit în provinciile Aragon și Huesca; statut controversat: unii lingviști îl considera limba romanica independența; asemănări cu mozaraba, catalana și occitana (dialectul gascon) familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberoromanic (după unii lingviști: occitano-romanic) latină 17. arameica (aramaica) N Armenia, Azerbaidjan, Iran, Irak, Istrael, Georgia, Liban, Rusia, Siria, Turcia, Eritreea, Suedia. Puternică diaspora în Europa, America, Australia. Unul dintre puținele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
60. cașubă OR Polonia (Pomerania orientala); singură limba slavă pomeraniană care a supraviețuit (polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în care limba oficială este catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
polaba și slovina au dispărut); păstrează arhaisme din slavă comună, foarte importante pentru studiul comparativ al limbilor slave familia indo-europeană, ramura slavă, grupul occidental; SVO latină 61. catalana O Andorra (singurul stat suveran din lume în care limba oficială este catalana) / CO Spania: Catalunia, Insulele Baleare, Comunitatea Valenciana / N Franța, Italia; două etape: veche (sec. XI - XV) și modernă (din sec. XVI); primul text catalan, un frangment dintr-o carte de cult, Homilies d'Organya (sfîrșitul sec. al XII-lea); dialecte
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec. I - ÎI d.C.; înlocuită de latină, apoi de catalana limba izolată; considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta fluviului Niger) familia nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]