268 matches
-
noi, nici măcar hrana, metrii pătrați locuibili, numărul de copii, consumul de electricitate și combustibil nu ni le programam singuri. Cineva le stabilea prin Planul Național Unic de Dezvoltare Economico-Socială. Noi ne înrolam disciplinați la coadă să ne caute cineva în catastiful cu drepturile la ouă, carne, ulei, făină, benzină. Pentru mulți dintre noi, conceptul de drepturi individuale se asociază, conștient sau inconștient, cu accesul normat la consum. În regimul totalitar era comod. Ne trezeam dimineața pentru a merge la serviciul la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
începe un lung șir de peregrinări ca profesor - Pitești, Mizil (aici obține definitivatul), Piatra Neamț, Buzău, Oltenița, Suceava. La București, predă franceza la un pension de fete, la Școala Normală, la Liceul „Mihai Viteazul”. Câtva timp, a fost „gardian mâzgălitor de catastife” la închisoarea Văcărești. Nădufurile și ricanările lui de „belfer” mai aparte răbufnesc într-o seamă de foiletoane din „Curentul”, o parte dintre ele fiind absorbite în cartea, în două volume, Însemnările unui belfer (1935, 1939). Nimeni nu ar fi zis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
Țara de Jos, încă din timpul stăpânirii cumanilor. În fiecare țară, Khanul tătar avea un Divan cu un secretar, iar fiecare baskak militar și daruga șef de regiune financiară, o cancelarie cu dieci de vistierie și registre fiscale daftar sau catastife. În daftare sau catastife erau trecuți contribuabilii, dar și mănăstirile scutite de dări, chiar de către marele Khan. Odată cu terminarea împărțirii posesiunilor-feude din 1254 între rudele lui Batu-khan, în scopul perceperii veniturilor în primul rând și apoi în acela al grijii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din timpul stăpânirii cumanilor. În fiecare țară, Khanul tătar avea un Divan cu un secretar, iar fiecare baskak militar și daruga șef de regiune financiară, o cancelarie cu dieci de vistierie și registre fiscale daftar sau catastife. În daftare sau catastife erau trecuți contribuabilii, dar și mănăstirile scutite de dări, chiar de către marele Khan. Odată cu terminarea împărțirii posesiunilor-feude din 1254 între rudele lui Batu-khan, în scopul perceperii veniturilor în primul rând și apoi în acela al grijii de a-l apăra
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
locuitorilor din Huși. Mai întâi, domnul i-a înștiințat despre numirea unui nou episcop. Adresându-se oamenilor Episcopiei care s-au răspândit printre alte bresle, li se cerea să se adune din nou la Episcopie, promițându-le reduceri de impozite. Catastifele orașelor. Șoltuzii și pârgarii aveau sarcina de a consemna într-un registru special, numit „catastivul” („catastiful” sau „catastihul târgului”), orice transfer de proprietate funciară și imobiliară din hotarul și vatra orașului. În catastifele orașelor se înscriau vânzările de vii de lângă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oamenilor Episcopiei care s-au răspândit printre alte bresle, li se cerea să se adune din nou la Episcopie, promițându-le reduceri de impozite. Catastifele orașelor. Șoltuzii și pârgarii aveau sarcina de a consemna într-un registru special, numit „catastivul” („catastiful” sau „catastihul târgului”), orice transfer de proprietate funciară și imobiliară din hotarul și vatra orașului. În catastifele orașelor se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitori, orășeni, boieri, mănăstiri sau episcopi. Cele mai multe înscrieri de acest fel
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la Episcopie, promițându-le reduceri de impozite. Catastifele orașelor. Șoltuzii și pârgarii aveau sarcina de a consemna într-un registru special, numit „catastivul” („catastiful” sau „catastihul târgului”), orice transfer de proprietate funciară și imobiliară din hotarul și vatra orașului. În catastifele orașelor se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitori, orășeni, boieri, mănăstiri sau episcopi. Cele mai multe înscrieri de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. Se înscriau, totodată, în „catastihele” orașelor vânzările
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
după Hârlău și Cotnari și înaintea Iașilor. Însăși vechea stemă a orașului Huși avea un scut cu o clopotniță și capul de zimbru, doi butuci de vie cu struguri erau încununați deasupra ramei unei cetăți medievale cu cinci turnuri. În catastifele orașelor, se înscriau vânzările de vii de lângă orașe, ai căror proprietari erau domnitorii, orășenii, boierii, mănăstirile sau episcopiile. Cele mai multe documente de acest fel le avem consemnate din orașele Hârlău, Cotnari, Huși și Iași. De asemenea, se mai înscriau vânzările sau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
au activat și alți oameni învățați care și-au dat seama despre unitatea limbii și a poporului român. Funcționarea administrației era legată de existența unor dregători (funcționari) care aveau cunoștințe de scris, citit și socotit. Ei înscriau populația în „sămi„ , catastife, pentru a se cunoaște valoarea dărilor impuse, între care „birul”, darea împărătească, tributul către Poarta Otomană, ocupa un loc central. Toți cei care aveau cunoștințe elementare de învățătură le-au însușit într-o mănăstire, cu vreun călugăr mai răsărit. Tot
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rămâne fragmentul în care Vântu se îngrijește să fie primul care-l felicită pe Geoană, despre care, cu o zi înainte, spunea că a luat m... cu hidrantul. Îl numește solemn „domnule președinte al României“, cerând să fie notat în catastifele istoriei. Să nu uite, cumva, cui îi datorează funcția supremă. Puterea absolută l-ar fi făcut mai întâi un om liber, iar apoi liber să facă orice. Recurs la memorie, pentru cei loviți de amnezie: pe data de 2 decembrie
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Geoană chiar iese președinte. În acest interval al fericirii, armonia dintre Vântu și Geoană se restabilește. Președintele României și un viitor inculpat, cercetat pentru favorizarea infractorului și spălare de bani, poartă un dialog care, așa cum visează Vântu, merită notat în catastifele istoriei, la capitolul „Cum era să se aleagă praful de democrația românească“: „Mircea Geoană: Bună! Ce faci? Iartă-mă, n-am auzit telefonul, că eram într-o zonă mai proastă. Sorin Ovidiu Vântu: Domnul meu, nicio problemă! Vreau să fiu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
care vă adresează urarea de: Felicitări, domnule președinte al României! Mircea Geoană: Doamne ajută! Ce cifre ai? Sorin Ovidiu Vântu: Domnule președinte al României, sunt primul român care v-a spus astfel. V-aș ruga totuși să mă notați în catastifele istoriei. Mircea Geoană: Am notat. Deja sunt cu pixul în mână. (râd amândoi)“ Cu două zile înaintea alegerilor, Geoană se delimitează formal de Vântu. Îl găsește „malefic și cam turbulent“, recunoscându-i totuși „o mică competență“ în finanțe. După trei
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
creaționismului special au fost aprig ridiculizate, iar Bryan a parcurs traiectoria pterodactilului - o versiune grosolană a unei idei ce s‑a impus mai târziu - reptilele târâtoare transformate, chipurile, În păsări cu sânge cald, care zburau și cântau. Am umplut un catastif cu citate din Mencken la care am adăugat ulterior note din alți păcălici sau autopăcălitori ca W.S. Fields sau Charlie Chaplin, Mae West, Huey Long sau senatorul Dirksen. Scrisesem chiar și o pagină despre simțul umorului la Machiavelli. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
sau senatorul Dirksen. Scrisesem chiar și o pagină despre simțul umorului la Machiavelli. Dar n‑am de gând să vă implic În speculațiile mele despre umor și autoironie În societățile democratice. Nu vă faceți griji. Mă bucur că vechiul meu catastif s‑a volatilizat. N‑aș dori să‑mi mai cadă sub priviri. Mi‑ar sări În ochi ca o lungă notă de subsol. Am avut Întotdeauna o slăbiciune pentru notele de subsol. După părerea mea, o notă de subsol inteligentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
alta, ci iarăși gândi ca ce n-au putut umplea cu rău în domniia dintăi, să săvârșască cu a doao domnie. Dupre cale au răpezit pre credinciosul său, pre Oprea armașul cel mare cu cărți, ca să coprinză scaunul și cu catastif, ca pre toți; pre câți au vrut el să-i piiarză, ca să-i prinză și să-i ție la închisoare, până va veni și el la scaun”. Din porunca lui au murit marele logofăt Zaharia Bârlădeanu (pe nevasta lui o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Dintre turiștii străini, cele mai multe prezențe le-au acumulat Olaf Bekking (Olanda) - 22 - și, respectiv, Ruth Radermacher (Germania) - 17. Faptul că „Veniți cu noi! “ a ajuns în foarte scurt timp un fenomen de masă ni-l dovedește și amănuntul că, potrivit „catastifelor“ asociației, la drumeții și excursii s-au „înrolat“ 4 791 de persoane care cred în mottoul „Nu există vreme rea, tu nu ești bine echipat! “. 52 de membri au luat parte la cel puțin 100 de acțiuni; partea superioară a
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
bine viitorul de care va avea parte Occidentul - prăbușirea -, tot așa, în cazul lui Schopenhauer, nu este exclus ca posteritatea să-i rezerve o soartă nesperat de bună. Iar de Carl Schmitt nu mai vorbesc. Ostracizat și chiar șters din catastife dintr-o tembelă dorință de răzbunare ideologică, silabele numelui său sunt tot mai pronunțate în ultimii ani. Cum s-ar spune, deși mentalitatea dominantă ne învață că zădărniciile, prăbușirile și dușmăniile sunt inavuabile sub unghi propagandistic, ele rămîn substanța vieții
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
care stătea la pîndă pe drum, se întorcea strigînd: "Vine tata!" Anton se ridica, deschidea bine ochii aburiți de somn și se pregătea, cu inima strînsă, pentru o mustrare. Tata inspecta prăvălia cu o privire aspră, apoi se apleca asupra catastifului. Anton își ținea răsuflarea. Vai de el dacă făcuse vreo greșeală! Ajuns acasă, ostenit și pătruns de frig, maică-sa îl mîngîia, iar uneori încerca să îi spună cu respect bărbatului ei că o asemenea sarcină este peste puterile copilului
Henry Troyat - Copilăria by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/12170_a_13495]
-
soare peste tot e praf. Lemnele de foc lipsesc, pîlcurile de pădure din împrejurimi sunt defrișate repede, iar animalele domestice sunt inexistente în primul an. În fine, întinderea monotonă a cîmpului se răsfrînge asupra dispoziției însemnărilor, de unde tonul sec, de catastif în care sunt trecute episoade scurte, a căror descriere e palidă sub unghi estetic. Autoarea nu are meandre de intelect, fiind în carență de subtilități psihologice, de aici și aerul de ființă nesofisticată, fără pretenții docte, care zugrăvește direct, adică
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
care vă adresează urarea de: Felicitări, domnule președinte al României! MIRCEA GEOANĂ: Doamne ajută! Ce cifre ai? SORIN OVIDIU VÎNTU: Domnule președinte al României, sunt primul român care v-a spus astfel. V-aș ruga totuși să mă notați în catastifele istoriei. MIRCEA GEOANĂ : Am notat. Deja sunt cu pixul în mână. (râd amândoi)". Două ore mai târziu, în aceeași zi, Vîntu este contactat de Dan Ioan Popescu. "S.O.VÎNTU: Salut, Dane! DIP: Salut, prietene. Dă-mi și mie cam
De ce a fost băgat şi Geoană în stenogramele oferite presei din dosarul Vîntu () [Corola-journal/Journalistic/49667_a_50992]
-
îndrăzneală, lipsa spiritului servil și flerul lucrurilor importante. Și, peste toate aceste însușiri, un sentiment neașteptat pentru lumea în care trăim: mîndria de a fi profesoare la un colegiu avînd tradiția celui de pe strada Italiană nr. 17, un colegiu în catastifele căruia putem întîlni, printre absolvenți, nume ca: Arșavir Acterian și Haig Acterian, Andreea Andrei, Marcel Avramescu, Dan Berindei, Petru Creția, Radu Mircea Demian, Alexandru Elian, Mircea Eliade, Nestor Ignat, Ion Iliescu, Leo Iorga, Ioan Juvara, Dan Lăzărescu, Grigore Moisil, Constantin
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
totul atîrnă de cît de înclinat spre meditație îți este temperamentul. În schimb, dezavantajul este că, trăind în felia neștiută a singurătății tale, nu ai cum să te bucuri de recunoașterea oficială. Ești pe picioarele tale, dar nu ești în catastifele ierarhice ale cinului filozofic. Ești negreșit autentic, dar nu ai fost încă miruit de untdelemnul considerației de breaslă. Cu o sensibilitate lirică care îl predispune negreșit către filozofarea subiectivă, de mărturisire și de analiză a ecourilor sufletești, Petru-Vladimir Pătulescu nu
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
strîngere a lațului social, dar o strîngere la care cititorul asistă retrospectiv, contemplînd răceala unui labirint birocratic, în care victimele sunt sufocate sub sunetul neutru al prevederilor juridice. Ioana Diaconescu a simțit din plin deprimarea pe care o inspiră aceste catastife macabre, de-a lungul celor 11 ani cît a cercetat arhivele CNSAS, spre a scoate în final acest volum-bilanț, în marginea a 21 de personalități culturale care au avut de-a face cu Securitatea: de la Ernest Bernea la Petre Pandrea
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
opera conțopistului aflat în pielea subofițerului încetează, spre a lăsa loc adevărului căutat. Din acest motiv, valoarea volumului stă tocmai în petele de adevăr pe care Ioana Diaconescu a reușit să le extragă din molozul de fragmente birocratice care împînzesc catastifele de urmărire informativă. Așa se face că cititorul simte cum, prin găurile codului impersonal ale aparatului represiv, se strecoară drama unor spirite care au format elita interbelică. Spuneam că ce izbește la Ioana Diaconescu e mărturisirea traumei pe care a
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
Totul pregătit cu minuțioasă dragoste. Deasupra patului, o lozincă: ŤBine ați venit, scriitori ai poporului!ť Glastre cu flori. La festival, două eleve ne înmînează mîțișori, violete și ghiocei. Masa ni se pregătește acasă. Atenții peste atenții. Semnăm într-un catastif special confecționat, cu un condei și o călimară pe copertă. Toate astea i se datoresc lui C. Borș, profesor de matematică și poet sub numele de Lucian Mircea. E un om mic de statură, cu privire ușor crucișă, cu o
Et in fanfara ego! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/10077_a_11402]