282,727 matches
-
bărbații intervievați de Kinsey reacționaseră sexual cel putin o dată la o persoană de acelasi sex, iar 37% avuseseră cel putin o experiență homosexuala. 11.6% dintre bărbații albi cu vârsta între 20 și 35 de ani au fost încadrați în categoria 3. Pentru mine, bisexualitate înseamnă, pe scara lui Kinsey, orice nu e 0 sau 6 și cred că scală comportă tot atâtea gradații câți indivizi există pe lumea asta. Din păcate, chiar și cei mai toleranți dintre noi abia ne
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
nu-l merită e inutilă. dar pe de altă parte, eu nu aș putea să spun asta aici dacă nu ar fi fost ei. trebuie să ne aceeptam trecutul și să acceptăm valorile. puțin off-topic, daca mari români avea și categorii, eroul revoluționar cred eu că ar merita titlul asta. așa gândesc eu cu mintea de 16 ani. poate la anul o să gândesc altfel, paote și acum gândesc prost, dar asta cred eu. despre revoluție, care într-un fel sau altul
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83024_a_84349]
-
ce sunt numite în articol „vestimentațiile prăfoase, învechite, conformiste“. De pildă, cănd oare se va termina cu opresiunea modei blugilor, care nu ar trebui admiși decât că haine de lucru, la strung sau la șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile pentru oricine vine în vizită sau lucrează într-o instituție. Dar purtatul cravatei ? De ce oare în occident toți funcționarii sunt obligați să poarte camase albă scrobita și cravată, cu haine de culoare închisă, chiar
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
ce sunt numite în articol „vestimentațiile prăfoase, învechite, conformiste“. De pildă, cănd oare se va termina cu opresiunea modei blugilor, care nu ar trebui admiși decât că haine de lucru, la strung sau la șantier. Și adidașii intra în aceiași categorie de încălțări lipsite de gust, inacceptabile pentru oricine vine în vizită sau lucrează într-o instituție. Dar purtatul cravatei ? De ce oare în occident toți funcționarii sunt obligați să poarte camase albă scrobita și cravată, cu haine de culoare închisă, chiar
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
de PulaFashion și revista “Maxim”, a fost, probabil, cel mai cunoscut. Vrem să aflăm unde trebuie trasata granița între morală publică și cenzură audiovizuală. Mai multe detalii aici. Irinel Columbeanu, după câteva amânări, a refuzat să participe. Și tot la categoria “vești bune”, istoricul Neagu Djuvara a confirmat prezența pentru ediția de săptămâna viitoare, intitulată și dedicată Centrului de Istorie a Românilor înființat cu sprijinul lui Gigi Becali. Celălalt invitat este istoricul Alex Mihai Stoenescu, coordonatorul Centrului. Dragoș, offtopic puțin: felicitări
Nimicul public in dezbatere la “Cultura libre” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83050_a_84375]
-
se numește cenzură. - Daca Dragoș își face scrupule, greșește, lasind impresia de show (așa cum la circ se face spectacol cu diformitatea unor oameni și animale, Dragoș a tolerat limbajul suburban și logica șmecherilor de cartier, riscind să promoveze o nouă categorie, “șmecherii de blog”) - Cititorii real interesați evita blogurile contaminate de viruși precum virusul Fane Scriitorul, o personalitate lipsită de persoana Adultului, un Părinte eșuat care își caută victime Copii (v. psihologia tranzacționala). Nu Fane trebuie să facă ordine pe blog
Scriti, baieti, orice, numa scriti! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82998_a_84323]
-
Răducanu Crimele liberalismului, Codruț? Care-s alea? Nu-s sarcastic, ci curios. are voie un biet programator, cu o cultură generală mai mult decat precară, să pună o întrebare, din orice domeniu, fără a fi încadrat automat într-una din categoriile “rasist-negationist” sau “partizan sionist”? sau ne-au ajuns din urmă, în sfârșit, zilele de glorie pentru care băteau mâțanii profesorii noștri? zilele în care lecția neînvățata despre holocaust aduce după sine pușcăria și excluderea socială. Domnule Răducanu, nu este vorba
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
barbati are nevoie de femei, puține, dar vizibile. Adică de caracter. Aduc imagine și voturi. Asta ar fi o explicație de ce femeile în politica șunt caractere prea țări pentru gustul unora, ori prea puțin feminine și prin asta nereprezentative pentru categoria lor, după gustul altora. Chiar și tu ai selectat după criterii țări exemplele. Normalitatea prezenței femeii în pozițiile de putere descărcate de conotația de gen va fi deplină doar atunci cînd rolurile vor fi reîncărcate cu specificul de gen. Natură
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
au dat cu flit, si binemeritat, după ce a făcut apologia marxismului într-o “polemică” în care în loc de argumente băiatul recurgea la accente retorice de genul “să fim de acord că nu putem fi de acord” urmate de legitimări juvenile din categoria “public enemy no. 1″. Ce important ne credem nu-i asa? Ce narcisist suntem și cât ne place să facem pe desteptu la teve! Ce trendy suntem! Salvăm Delta cu o eșarfă chic la-ncheietura, ne așteaptă asistență în Smart
Presedintele tuturor romanilor? Huo!! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82979_a_84304]
-
jumătatea drumului, convinși fiind că, pe deoparte n-ai înțelege/digera și pe de altă parte, daca ți-ar confiscă sofismul puhav cu care te joci de ceva vreme,ai începe să plingi. A.Plesu face parte din a doua categorie.El îi lasă pe altii(pe noi și pe tine) să fie tautologici, demontind marota mansuetudinii marxismului și alege să te altoiască unde te doare mai tare:la brand, la imagine, adică la “organul” care-ți stimulează secreția de bălării
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care starea mediului înconjurător începe să se amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie foarte redusă de poluanți sunt valabile concluziile optimiste derivate din interpretarea curbei Kuznets. Noi considerăm că deteriorarea stării mediului înconjurător este adusă numai de tipul de management practicat pînă acum în organizațiile industriale. Organizarea corectă a industriilor din Noua Economie
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
sau, arată felul în care omul, obligat de presiunea supraviețuirii, este capabil să identifice o nouă configurație de vectori cauzali. Într-adevăr, sprijinită pe o bibliografie enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
enumerata pe 55 de pagini, cartea ‘Primăvară tăcută’ propunea prima definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare ambientală în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
definiție operațională a unei categorii de impact ambiental. Folosind o analogie de tip Blaga - Cassirer, (inventată, independent, de Lucian Blaga în 1936, si de Ernst Cassirer în 1938), putem declară categoria de impact ambiental în identificarea finală a indicatorului de categorie (‘endpoint’) drept analogul unui vector bipolar cu ‚originea’ definită că o încărcare ambientală în Ecosfera, provocată de activități antropice în Tehnosfera, ‚extremitatea’ fiind definită că impact ambiental reprezentabil, conceptualizat, în Sfera Valorilor. Se vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
vorbește uneori despre miracolul și profunzimea cunoașterii în ‚saltul cuantic’ al electronului din atomul de hidrogen când emite linia lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
materiei pe care le știm, cu precădere, din universul andreescian. Un maestru al griurilor și al luminii palide dinlăuntrul substanței, atent doar la sonoritățile grave și complet dezinteresat de efectele seducătoare și de gesturile volubile, pictorul se integrează în acea categorie de sensibilitate pentru care motivul exterior, în cazul de față peisajul, nu este decît detonatorul care dizlocă un enorm fond de sensibilitate și de generozitate. Puternic fără demonstrații de retorică și rafinat fără ostentație, Alexandru Moser Padina este un pictor
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri: este unul teoretic - tratând cu problemele de fond ale genului - exact în măsura în care este și unul expozitiv, prin detalierea psihologiei, stilisticii și intenționalității jurnalelor avute în vedere. Treptat, se conturează mai multe categorii și raporturi ale temei - iar, prin acestea, un program în fapt foarte clar al cărții (performanță notabilă, dat fiind caracterul atât de complex, de dispersat și de subiectiv al epocii și al exemplelor de "scriitură a eului"). Dacă primul capitol
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
consacrare, precum Daniel Cristea-Enache, Luminița Marcu, C. Rogozanu, Paul Cernat, Mihaela Ursa și Horia Poenar. Al doilea lucru relevabil este o personală clasificare morală a scriitorilor din deceniile de comunism, mai exact de după 1964-1965 (înainte nu exista decît o singură categorie: obedienții în mod necondiționat): clovnii roșii, adică figurile dezonorante și schimonosite ale adulatorilor regimului, precum E. Barbu, Adrian Păunescu, M. Ungheanu, C.V. Tu-dor, Dinu Săraru, Paul Everac ș.a., și clovnii albi, "care-și conservau o anumită independență, își rezervau o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
nu ai sistemului ca atare. Pe de o parte. Pe de alta, există scriitori pe care dl Grigurcu îi opune (nu pentru prima oară) celor din "curentul principal", precum Dimov, M. Ivănescu, Brumaru, Mugur etc., părînd a-i considera o categorie diferită. Nu cumva au fost și ei, prin evazionism estetic, niște clovni albi? Sau chiar mai rău: căci, dacă n-au făcut compromisuri (unii, la începuturile lor, au făcut!), nici n-au avut accente critice, fie și periferice, menținîndu-se într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
greu de apreciat, din cauza compromisurilor. Două feluri de proză a publicat Zaharia Stancu. Pe de o parte, erau romanele datorate condeiului său de jurnalist, amestec de cronică socială, pamflet și reportaj, impregnate de un spirit injust și caricatural. în această categorie intră atît Taifunul, sau Oameni cu joben de dinainte de război, cît și Rădăcinile sînt amare de după. Pe de altă parte, romanele lirice și vizionare, cu substrat memorialistic, precum Desculț sau Ce mult te-am iubit. între unele și altele nu
Domnul Zaharia Stancu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14708_a_16033]
-
întreg patrimoniu cultural și spiritual. Dacă, la un nivel mai larg, zestrea este privită ca o acțiune pe verticala istoriei, ca un set de valori transmisibile în timp, la unul mai restrîns ea este privită ca o acțiune pe orizontala categoriilor și grupurilor socio-economice. Dar fie că este vorba de zestrea diacronică, dacă-i putem spune așa, sau de aceea sincronică, un fapt trebuie bine precizat: anume acela că avem de-a face aici cu un principiu fundamental, cu un fenomen
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
atins, prin uz, stereotipia înaltă a unui act ritualic. Este foarte interesant de observat, în acest sens, că din plaja destul de largă a documentelor prezente în expoziție, adică din conținutul foilor de zestre, nu pot lipsi sub nici un chip anumite categorii de bunuri, indiferent dacă este vorba de familii domnitoare, de lumea aristocratică legată încă de un feudalism tîrziu, de burghezia mai recentă ori de categorii cu totul modeste. Chiar dacă de nenumărate ori conținutul este foarte diferit la același tip de
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
în expoziție, adică din conținutul foilor de zestre, nu pot lipsi sub nici un chip anumite categorii de bunuri, indiferent dacă este vorba de familii domnitoare, de lumea aristocratică legată încă de un feudalism tîrziu, de burghezia mai recentă ori de categorii cu totul modeste. Chiar dacă de nenumărate ori conținutul este foarte diferit la același tip de bunuri, diferența stînd în valoarea și în bogăția acestora, tipologia rămîne mereu aceeași, iar funcția este și ea neschimbată. Fie el bogat sau sărac, tînărul
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
are - de fapt, avea - și un puternic caracter regulator. Ea stabilea atribuțiile în familie și împărțea rolurile majore. Bărbatul aducea bunurile funciare și imobiliare, uneltele și accesoriile aferente, în vreme ce femeia aducea inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un cadru ferm pentru buna funcționare a tînărului mecanism familial. O dată creată această premisă, nu rămînea decît opțiunea consolidării și a sporirii în timp. Pînă și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]