211 matches
-
p. 126), conform unei concepții tehniciste a științei experimentale (care acționează asupra materializărilor vizibile etc.). Noțiunile psihanalitice sînt astfel "naturalizate". Ne prefacem că ar avea un "statut de evidență". Autorul le califică drept "teorii profane autonome", servind, de altfel, la categorisirea, clasarea și denumirea persoanelor și comportamentelor (ibid., pp. 126-151). 6. O analiză a reprezentării sociale a sidei și a bolnavilor de SIDA Același gen de selecție, de structurare a unui nucleu și de na-turalizare a apărut odată cu epidemia SIDA, la
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cît descrierea se face în mai multe moduri și cu cît mai des este calificat un personaj, cu atît mai mult accent se pune pe el. În legătură cu numărul de axe semantice prin care este el marcat, se poate desprinde o categorisire a personajului care e mai plauzibilă și mai subtilă într-o oarecare măsură decît cea curentă, bazată pe personaje rotunde sau plate. Problematica eroului Încă de la începuturile teoriei literare se făceau referiri la eroul unei povestiri. Cine este eroul? Această
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
argumentație teoretică sunt destul de evidente, dat fiind că programele de asistență față de țările în curs de dezvoltare se confruntă cu dificultăți și probleme care variază de la caz la caz. Totuși, meritul lui O'Donnell este acela că a propus o categorisire care depășește distincția formal / substanțial și se concentrează asupra ciudățeniilor activității de asistență pentru dezvoltare. Anticipăm aici acele considerații care țin de evoluția sectorului de RoL promotion (Carothers 2003). Să prezentăm acum caracteristicile și dezvoltarea acestui sector anume de activitate
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
este doar un joc de cuvinte, ci și o vorbă de duh: când i s-a vestit decesul unei mari personalități, Georges François Mareschal, marchiz de Bièvre, părintele calamburului modern, a spus: "Fausse nouvelle!" ("Știre falsă") - fals nefiind decesul ci categorisirea regretatului drept o mare personalitate. De multe ori calamburul abuzează de paronime, cuvinte care diferă Între ele printr-un singur sunet, uneori modificînd, cu efecte mai mult sau mai puțin hazlii, cuvintele cunoscute: tembelizor În loc de televizor, pozne În loc de poze, la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
dublat de valențele sale politice, este strâns conectat cu teritoriul protejat, precum și cu grupul de cetățeni care îl patronează, nu devine important de reținut o divinizare a oamenilor și nici cultul suveranilor, ci determină un efort de definire și de categorisire a diverselor forțe supranaturale (Hesiod instituise cu succes patru categorii de ființe divine: zeii, eroii, demonii și morții, față de care cei vii au diverse obligații).42 În ritualul sacrificial al grecilor, care plasează și instituie umanitatea la mijlocul distanței dintre animale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de a "submina viziunea duală a corpurilor genizate", prezentând perturbări ale fizicului cu care suntem familiari, dar și ale pozițiilor subiecților de gen (banda desenată este o literatură care prezintă "punctul de pornire pentru moduri tipice de gândire și de categorisire pentru corp", căci neconstrânse de veracitate, corpurile desenate sunt maleabile, plastice, pretându-se la tot felul de reconfigurări și metamorfoze, chiar dacă tehnic ele sunt statice, obiectivate, iar animarea lor se înfăptuiește doar prin efortul imaginativ, care le disipează și le
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Atunci cînd condiția de normalitate a distribuției nu este îndeplinită, se recomandă: 1. fie aplicarea testelor neparametrice, 2. fie transformarea variabilei respective prin diferite operații cum ar fi logaritmarea, extragerea radicaluluietc., 3. fie categorisirea variabilei respective (împărțirea scorurilor pe trei nivele, de exemplu). Există două demersuri în verificarea normalității unei distribuții: unul grafic și unul statistic. În cazul demersului grafic, cea mai frecventă tehnică este reprezentarea datelor sub forma histogramei. În cazul demersului statistic
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
asupra rasismului, care nu poate decât să procure o intensă satisfacție psihologică antirasiștilor, clasându-i automat În categoria celor cu o judecată sănătoasă, ba chiar a medicilor. Însă patologizarea inamicului este un procedeu polemic folosit adesea de rasiștii Înșiși. Iar categorisirea rasismului drept boală mintală, pe lângă faptul că neglijează dimensiunea socială a problemei, este Însoțită și de o esențializare: un subiect declarat rasist tinde să fie definit prin esență ca rasist, rasismul Îi este atribuit ca o natură ce-i e
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
specifică și, În mod corelativ, la facultăți mentale diferite (Taguieff, 1988, p. 155 și urm.; 1995, pp. 40, 238; 1997, pp. 65-66), mai rămâne să discutăm problema universalității sau a istoricității esențialismului, precum și problema variabilității criteriilor În funcție de care se elaborează categorisirile și clasificările esențialiste. Miza acestor interogații este pe cât de clară, pe atât de importantă: dacă definirea caracteristicilor vizibile (fenotipice sau culturale) drept un dat natural sau ontologic este o constantă a gândirii umane, atunci ceea ce numim Îndeobște „rasism” nu este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care deducem anumite semnificații. În acest sens, identitățile la care trimit sentimentele de apartenență sunt reprezentări sociale, „cunoștințe elaborate și Împărtășite” colectiv și empiric, care țin În egală măsură de cunoaștere și de ideologie (Moliner et alii, 2002, pp. 11-12). Categorisirea identitară pare a se realiza În principal pornind de la o percepție contextuală globală, situațională, și nu de la semne izolate (Mucchielli, 1986, p. 35). Ceea ce sugerează că „identitățile dobândite” (Ricœur, 1991), care implică valori, norme și persoane În care ne recunoaștem
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
altă parte, singurele definiții disponibile și pertinente din științele umane (inclusiv cele traduse din limbi În care termenul nu are numaidecât conotații negative) fac În fapt trimitere la noțiunea de „comunitate culturală” bazată pe interacțiune socială (și lipsită de orice categorisire biogenetică, cf. Barth, 1995; Gresle et alii, 1994, p. 119). În sfârșit, este important să abordăm multiplicitatea apartenențelor cu prudență și În mod nuanțat: „Nu mai există răspunsuri simple la Întrebările legate de identitate. De fapt, alegerea unui răspuns simplu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
identitară ne permite să explicăm atitudinile și comportamentele, conștiente sau inconștiente, adoptate În cursul unor astfel de procese (Camilleri, 1998b). În cazul În care aceste procese se dovedesc dificile, putem pune accentul pe fenomenele de construcție de stereotipuri, procese de categorisire și de atribuire ă necesare, desigur, dar care pot merge până la caricatura superficială și generalizarea abuzivă. Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a pune În aplicare un asemenea raționament. Din această cauză, tindem să folosim scheme cauzale, care sunt niște rezumate memorate, venind În continuarea unor experiențe trecute, sau scenarii la care oamenii se așteaptă În general În anumite contexte. Realizăm așadar categorisiri pentru a ajunge la o evaluare rapidă și acceptabilă. În procesul nostru de inferență cu privire la un obiect sau un eveniment intervin mai Întâi factorii culturali, apoi cunoștințele practice care sunt reprezentările, dar și anumite variabile de situație sau dimensiuni afective
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
castes et ses implications, Paris, Gallimard. SENART Emile (1894), Les Castes dans l’Inde. Les faits et le système, Paris, Leroux. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1922). Φ Clan, Stratificare, Valori Categorisiretc "Categorisire" Φ Atitudine, Rasă, REPREZENTARE SOCIALĂ Călătorietc "CĂlătorie" A călători, indiferent dacă motivele călătoriei sunt de ordin politic (revoluție, emigrare, exil, exod, deportare, epurare), intelectual sau moral, material sau tehnic, Înseamnă a te juca subtil cu timpul și cu spațiul și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociale” (Poutignat și Streiff-Fenart, 1995, p. 154). Suntem invitați, prin urmare, să recunoaștem patru elemente definitorii. În primul rând, cel pe care autorii Îl numesc „atribuire categorială”. Identitatea etnică nu este niciodată strict endogenă: ea se construiește În relația dintre categorisirea de către ceilalți (aceasta nu este Însă suficientă, cum credea Sartre, care considera că identitatea evreiască este produsă doar de antisemitism) și identificarea cu un grup anume. Cel de-al doilea element, noțiunea de frontieră (sau de limită): pe de o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grup ș...ț, precum și valoarea și semnificația emoțională pe care individul le asociază acestei apartenențe” (Tajfel, 1981, p. 63). Fiecare individ are tot atâtea identități câte apartenențe sau, mai exact, câte „sentimente de apartenență”: construcția identitară se bazează pe percepții (categorisiri) care determină o pluralitate de afilieri, simultane și/sau succesive. Afilierea la un grup dat va fi determinată de comparația cu alte grupuri, pe baza unor criterii variate (naționalitate, limbă, profesie, sex etc.) ce permit evaluarea statutului acestui grup (endogrup
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
poate da naștere unor strategii de (re)valorizare identitară. Susținătorii teoriei auto-categorisirii (Turner et alii, 1987) consideră că Între cei doi poli ai continuumului care unește identitatea personală și identitatea socială există „paliere” care reprezintă tot atâtea niveluri posibile de categorisire. Fiecare palier necesită principii de diferențiere și de comparare care Îi sunt proprii, permițând astfel să fie evidențiată, În funcție de context, o categorie sau alta. Polul „identitate personală” este pregnant atunci când individul efectuează comparații interpersonale; polul „identitate socială” este activat atunci când
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ar fi de distorsionante sau de caricaturale, Îndeplinesc Într-un mod specific aceleași funcții interpretative (Leyens și Yzerbyt, 1997). Ele servesc În special pentru explicarea comportamentelor celuilalt și pentru justificarea acțiunilor propriului grup. Mai general, ele se află labaza unor categorisiri și sunt determinante În procesele de afiliere care stau la baza construcției identitare, fie ea personală sau colectivă. Pentru că sunt instrumente care ajută la Înțelegerea lumii, acestetipologii nu joacă un rol În exclusivitate negativ, tot așa cum stereotipurile nu sunt neapărat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Identificarea Îi plasează pe actori, indiferent de statutul lor, În fața unor provocări considerabile: interculturalitatea „pune sub semnul Întrebării vechiul mod de gestionare a raportului similitudini-diferențe”; ea „zdruncină atât limitele dintre eu și non-eu, cât și atribuirile care Însoțesc operațiunile de categorisire” (Vinsonneau, 2002, p. 60). Evoluțiile identitare induse de aceste contacte sunt departe de a fi toate pozitive (Thual, 1995; Vinsonneau, 1999). Un rezultat observat adesea este aculturația, care, În cadrul unei relații inegale Între etnii sau națiuni, reduce diferențele doar În favoarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
individual. Vom remarca În treacăt că modelul teoretic al „rasismului simbolic” (Sears, 1988), construit la câțiva ani după apariția celui instituțional, poate fi abordat ca o nouă conceptualizare a rasismului „disimulat”, dat fiind că acesta constituie o subtilă combinație de categorisiri mai mult sau mai puțin implicite cu valori și norme individualiste și meritocratice, prin care societatea americană se autocelebrează. Pentru a recurge la o celebră maximă leninistă, am putea spune că rasismul, alungat pe ușa din față (cea a legislației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care acționează Într-o societate democratică presupus exemplară, ea nu s-a transformat În instrument de cunoaștere. Armă a criticii, instrument polemic, dar nu modalitate de obiectivare a unei porțiuni a realității sociale. În ciuda caracterului vag al conceptualizării sale, această categorisire revine periodic În literatura antirasistă savantă, precum și În producția jurnalistică Înveșmântată În retorică „științifică”. Așa se face că judecătorul MacPherson, În raportul său din februarie 1999 cu privire la ancheta asupra morții lui Stephen Lawrence, tânăr britanic ucis la Londra În 1993
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau contra lor, a avea simpatie sau antipatie pentru ei (Mayer, 1996, p. 428), a fi pentru maghrebini sau contra lor etc. Știm că percepția strict dihotomică, de tipul „Noi Împotriva Lor”, departe de a constitui regula În modurile de categorisire obișnuite, nu este decât un caz particular, ilustrând ducerea la extrem a perceperii negative a alterității În cadrul interacțiunilor sociale. Ceea ce se poate observa În domeniul atitudinilor și comportamentelor este gradarea respingerilor (Lemaine și Ben Brika, 1997). Trebuie să Învățăm să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mod clasic, trei componente: cea a afectelor și a evaluărilor la care acestea conduc (dispreț, respingere, negare, ură, dragoste, ambivalență); domeniul cognițiilor și al modurilor de organizare a lumii pe care acestea le presupun, bazate În principal pe stereotipuri și categorisiri; spațiul practicilor și al acțiunilor (nivelul conativ) care ar trebui să decurgă, direct sau nu, din prejudecată sau care ar putea, eventual, să-i dea o inspirație și o formă. În acest text, vom aprofunda mai ales aspectul afectiv al
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Țapul ispășitor este astfel un receptacul și un spațiu de proiecție „util din punct de vedere social”, favorizând eliminarea bilei autoritariste a acestui tip de individ, neliniștit În fața diversității lumii și a diferențierilor pe care aceasta le generează la nivelul categorisirilor și al cunoștințelor. Această abordare globală a mentalității autoritariste este fascinantă. Ea a făcut totuși obiectul anumitor critici, Însă fără ca pertinența proiectului de cercetare să poată fi pusă la Îndoială. Una dintre principalele dificultăți ține de problema clasificării indivizilor cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
O categorie socială Din imperfecțiunea instrumentelor și din ezitările clasificărilor rasiale, putem deduce că „rasa nu este un element spontan al percepției și al cunoașterii” (Guillaumin, 1981, p. 59). De altfel, practicile discriminatorii se pot lipsi foarte bine de o categorisire biologică. Existența unui „rasism fără rasă” o dovedește Îndeajuns. Descriind violențele xenofobe ale unor locuitori din Guadelupa Îndreptate Împotriva unor dominicani (septembrie 1979 și decembrie 1981), Laënnec Hurbon (Hurbon, 1983, p. 1990) remarcă: „Dar toate acestea nu seamănă cumva cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]