209 matches
-
textului (de tip antiohian) și nici într-una bazată pe alegorie (de tip alexandrin). Am semnalat faptul că acest Comentariu poate să aparțină foarte bine autorului care a scris și Peristeria. Unele fragmente atribuite lui Nilus se găsesc și în catenarii consacrate Ecclesiastului, Ieșirii și Cărților Regilor. Din corpusul lui Nilus mai face parte și o predică despre Luca 22, 36. în manuscrise se găsesc sub numele lui Nilus diverse scrieri care în alte ramuri ale tradiției sînt atribuite lui Evagrie
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Irineu, Vasile cel Mare, Chiril al Alexandriei și Teodor de Mopsuestia, în timp ce Ioan Hrisostomul nu e menționat niciodată, deși de la el provin cel puțin o treime din interpretările existente în text. în esență, e greu de separat comentatorul de autorul Catenarului. Bibliografie. Text: I.A. Cramer, Catenae in Evanghelia S. Matthaei et S. Marci, Oxonii, 1840; O. Bardenhewer, op. cit., pp. 225-257. 3. Hesychius de Ierusalim Un exeget mai cunoscut a fost monahul și preotul Hesychius de Ierusalim, care a trăit în
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
proporțiile lui sînt reduse, în cazul lui Origen și întîlnit și la Ieronim) se explică dacă ne gîndim că acest comentariu al lui Hesychius este destinat liturghiei. Comentariul poate fi completat într-o fază ulterioară prin folosirea materialului extras din Catenarii. Există și Scolii la Psalmi, care apar în Catenariile publicate de Corderius în 1642, însă nu par să fie scrise de Hesychius, după cum nu este autentic un Comentariu la Psalmi redactat sub formă de scolii (Commentarius brevis), deoarece autorul textului
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
brevis), deoarece autorul textului e influențat de exegeza antiohiană. Hesychius a compus și comentarii ale cărților profeților: a comentat Isaia, Daniel, Iezechiel și cei doisprezece Profeți Minori. S-au păstrat Comentariul la Isaia și scolii la celelalte comentarii în manuscrisele catenare (mai numeroase sînt scoliile la Comentariul la Profeții Minori). Titlul prologului la întreaga operă exegetică a lui Hesychius dedicată profeților este interesant întrucît ne informează în privința modului cum lucra autorul: împărțire în stihuri (Sticheròn) a celor doisprezece profeți, a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pentru pasajele complicate. Fiecare pericopă era precedată de un „capitol” sau „sumar” ce expunea pe scurt subiectul pericopei în discuție. Alte scolii ale lui Hesychius, consacrate unui număr de 13 cîntări din Vechiul și Noul Testament, s-au păstrat într-un catenar care conține cîntări biblice. Scoliile lui Hesychius sînt interesante și pentru că reflectă tipicul liturghiei în Biserica din Ierusalim. A ajuns pînă la noi, tradus în latină, un amplu Comentariu la Levitic care pare să fi fost compus în anii 430-450
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ar fi scris un Comentariu la Hexameron și o operă de combatere a monofiziților. Noi ne referim aici la cel din Alexandria, care ar trebui să fie acel Ammonius al cărui nume apare frecvent ca autor de interpretări în diverse Catenarii de exegeze ale Vechiului și Noului Testament. I se atribuie unele observații despre Psalmi și Daniel, mai numeroase acestea din urmă, care derivă probabil dintr-un comentariu propriu-zis ce s-a pierdut sau dintr-un ciclu de omilii consacrate respectivului
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
interes accentuat pentru conținutul moral al cărții. Există și fragmente de exegeză ale primului capitol din Matei, însă mai amplu și cu un conținut mai bogat este Comentariul la Evanghelia după Ioan, alcătuit din scolii care s-au păstrat în Catenarii. Acesta se prezintă ca un comentariu aproape complet și pare să fie o solidă lucrare de exegeză. Ammonius a examinat și explicațiile pe care le considera greșite și a încercat să stabilească conținutul dogmatic al textului, pentru a respinge diversele
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
util posibil pentru un învățat care studiază Scriptura, însă, pe de altă parte, nu reușește decît să accentueze la maximum defectul textelor precedente, realizate prin compilare, astfel încît comentariul însuși e în întregime o compilație. Ne referim la așa-zisele „catenarii”, despre care am vorbit deja de cîteva ori: termenul este traducerea echivalentului grecesc prin care este vizualizată (dacă se poate spune așa) structura unui anumit tip de comentariu, bazat exclusiv pe o serie de pericope exegetice de proveniență diversă, înșirate
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
la un loc și a adăugat doar numele autorului (de exemplu, „al lui Atanasie”, sau „al aceluiași”, dacă un al doilea sau un al treilea citat din alte opere ale aceluiași autor puteau fi lămuritoare). Cel mai cunoscut tip de catenar este cel care are în centrul foii pericopa biblică, scrisă astfel încît să iasă în evidență și să fie lipită de marginea internă, în timp ce în jurul ei sînt dispuse pe cele trei margini exterioare extrasele cu conținut exegetic. Genul catenariilor se
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
e lipsit de originalitate intrinsecă, a avut o anumită funcție, deoarece prin intermediul catenariilor s-au salvat, fie și fragmentar, multe opere din perioada de mare înflorire a exegezei, care începe cu Origen și ajunge pînă la Teodoret. Firește, pe lîngă catenarii, continuă să se scrie comentarii tradiționale, care nu aduc însă nimic nou și elaborează un material anterior. Titlurile și subiectele acestor catenarii anonime pot fi găsite în repertoriile specifice. De un succes tot mai mare se bucură o altă formă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
perioada de mare înflorire a exegezei, care începe cu Origen și ajunge pînă la Teodoret. Firește, pe lîngă catenarii, continuă să se scrie comentarii tradiționale, care nu aduc însă nimic nou și elaborează un material anterior. Titlurile și subiectele acestor catenarii anonime pot fi găsite în repertoriile specifice. De un succes tot mai mare se bucură o altă formă literară, care era practicată deja de multă vreme, aceea a „întrebărilor și răspunsurilor” axate pe probleme cu conținut religios, în general dogmatic
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în special exegezei Sfintelor Scripturi. A abordat și teme profane, iar unele informații despre el ne sînt furnizate de elevul său Coricius, care a scris un discurs funebru la moartea maestrului. Ca exeget, Procopius este cunoscut pentru că a alcătuit și catenarii. A scris un Catenar despre Optateuh, reluat și într-o a doua redactare, care are forma unui comentariu continuu și omogen, fiindcă prima atinsese niște dimensiuni exagerate. în acest comentariu, el nu mai citează opiniile exegeților precedenți, ci le rezumă
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Scripturi. A abordat și teme profane, iar unele informații despre el ne sînt furnizate de elevul său Coricius, care a scris un discurs funebru la moartea maestrului. Ca exeget, Procopius este cunoscut pentru că a alcătuit și catenarii. A scris un Catenar despre Optateuh, reluat și într-o a doua redactare, care are forma unui comentariu continuu și omogen, fiindcă prima atinsese niște dimensiuni exagerate. în acest comentariu, el nu mai citează opiniile exegeților precedenți, ci le rezumă; chiar dacă structura nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și într-o a doua redactare, care are forma unui comentariu continuu și omogen, fiindcă prima atinsese niște dimensiuni exagerate. în acest comentariu, el nu mai citează opiniile exegeților precedenți, ci le rezumă; chiar dacă structura nu mai este specifică unui catenar, avem de-a face tot cu un comentariu, care, în esență, reunește exegezele altora. Catenarul propriu-zis din care provine Comentariul nu a ajuns pînă la noi; din textul rezultat în urma celei de-a doua redactări ne-a parvenit, în grecește
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
prima atinsese niște dimensiuni exagerate. în acest comentariu, el nu mai citează opiniile exegeților precedenți, ci le rezumă; chiar dacă structura nu mai este specifică unui catenar, avem de-a face tot cu un comentariu, care, în esență, reunește exegezele altora. Catenarul propriu-zis din care provine Comentariul nu a ajuns pînă la noi; din textul rezultat în urma celei de-a doua redactări ne-a parvenit, în grecește, numai un fragment referitor la Facerea 1-17, descoperit de Cardinalul Mai; întreaga operă s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
operă s-a păstrat doar în traducerea latină tipărită în 1555 la Zürich de Konrad Clauser și alții. Textul acestei traduceri a fost completat ulterior, grație unei ediții îngrijite în 1772-1773 la Leipzig de Nikephor Theotokes, cu alte fragmente numite „Catenarul lui Nikephor”, mai precis un catenar grec dedicat Octateuhului și Cărților Regilor. Studii ulterioare au confirmat faptul că exegeza lui Procopius consacrată Facerii și Ieșirii conține material provenit de la Filon din Alexandria, al cărui text grec nu s-a păstrat
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
traducerea latină tipărită în 1555 la Zürich de Konrad Clauser și alții. Textul acestei traduceri a fost completat ulterior, grație unei ediții îngrijite în 1772-1773 la Leipzig de Nikephor Theotokes, cu alte fragmente numite „Catenarul lui Nikephor”, mai precis un catenar grec dedicat Octateuhului și Cărților Regilor. Studii ulterioare au confirmat faptul că exegeza lui Procopius consacrată Facerii și Ieșirii conține material provenit de la Filon din Alexandria, al cărui text grec nu s-a păstrat, în timp ce exegeza la Iosua Navi, cel
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
s-a sprijinit Procopius pentru a-și alcătui comentariul ar fi Chiril al Alexandriei și Teodoret al Cyrului (cu Chestiuni legate de Octateuh), în timp ce pentru Cartea Facerii ar fi fost folosite Omiliile despre Hexameron ale lui Vasile cel Mare. Alte catenarii compilate de Procopius sînt: - Despre cele patru cărți ale Regilor și despre cele două cărți Paralipomena, care s-a pierdut aproape în întregime, cu excepția cîtorva citate și a unui extras din Chestiuni legate de cărțile Regilor și Paralipomena a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
diferitelor exegeze propuse pentru profetul Isaia, destul de întinsă, care are însă în partea centrală lacune mari și însemnate. Ca structură, este analoagă celei despre Octateuh, pentru că nu conține numele autorilor diferitelor exegeze din care au fost luate pasajele compilate. Acest Catenar se bazează pe trei comentarii: pe cel al lui Chiril al Alexandriei, care ne-a parvenit (p. 000), și pe cele ale lui Eusebiu de Cezareea și Teodor din Heracleea (arian) care, la rîndul lor, au ajuns pînă la noi
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pînă la noi numai prin intermediul catenariilor; - o Epitomă de exegeze alese privind Cîntarea Cîntărilor, descoperită de cardinalul Mai, asemănătoare ca formă cu cele precedente; titlul (exegeze „alese”) i-a făcut pe cercetători să presupună că, la fel ca în cazul Catenarului despre Octateuh, Procopius ar fi alcătuit mai întîi un catenar mai amplu, iar apoi ar fi scris o versiune mai scurtă a acestuia. Totuși, acest comentariu e lung și conține multe citate din Grigorie de Nyssa, Chiril al Alexandriei, Origen
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
alese privind Cîntarea Cîntărilor, descoperită de cardinalul Mai, asemănătoare ca formă cu cele precedente; titlul (exegeze „alese”) i-a făcut pe cercetători să presupună că, la fel ca în cazul Catenarului despre Octateuh, Procopius ar fi alcătuit mai întîi un catenar mai amplu, iar apoi ar fi scris o versiune mai scurtă a acestuia. Totuși, acest comentariu e lung și conține multe citate din Grigorie de Nyssa, Chiril al Alexandriei, Origen, Nilus din Ancira și alții; - o Epitomă de exegeze alese
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
s-a păstrat nimic, și un Encomion al împăratului Anastasius; lui Procopius i-au fost atribuite și alte opere, însă nu sînt autentice. Bibliografie. Ediții: PG 87, 1-2 (operele exegetice); CChr.SG 4, 1978 (Catena in Ecclesiasten: S. Leanza); pentru Catenarii cf. G. Karo, I. Lietzmann, Catenarum Graecarum Catalogus, Göttingen, 1902; o privire generală în O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 84-91; pentru Epistole cf. Epistolographi Graeci, Didot, Paris, 1873 (R. Hercher). 6. Olimpiodor din Alexandria Contemporan cu Procopius, Olimpiodor, diacon din
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
din Alexandria Contemporan cu Procopius, Olimpiodor, diacon din Alexandria, este foarte puțin cunoscut; activitatea sa a început după ce a fost hirotonit de către Ioan al III-lea Nikiotes, patriarh de Alexandria între 505 și 515-516. Spre deosebire de Procopius, Olimpiodor nu a scris catenarii, ci comentarii propriu-zise. A ajuns pînă la noi în întregime un Comentariu la Ecclesiast, unde Olimpiodor nu citează pe nici unul din predecesorii săi, chiar dacă îi folosește în foarte mare măsură. Forma acestui comentariu este asemănătoare cu aceea a catenariilor, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
comentariu, Olimpiodor ar fi scris un altul, la Cartea lui Ezdra, care s-a pierdut. Mai pot fi menționate: un Comentariu la Ieremia, care cuprinde și cartea lui Baruh și Plîngerile, păstrat în cea mai mare parte și într-un Catenar despre profetul Ieremia; structura originară a acestui comentariu consta în folosirea Septuagintei ca text de bază, pe margine fiind adăugate lecțiuni extrase din alte traduceri în grecește; fiecare capitol era precedat de un scurt rezumat și, de asemenea, erau inserate
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
fiind adăugate lecțiuni extrase din alte traduceri în grecește; fiecare capitol era precedat de un scurt rezumat și, de asemenea, erau inserate explicații cu caracter lexical ce puneau în lumină semnificația literală și alegorică a pasajului. Compilatorul care a alcătuit catenarul a omis aproape cu totul introducerile și a păstrat observațiile privitoare la text. Un catenar consacrat lui Iov, compilat de Niceta, mitropolitul de Heracleea, în secolul al XI-lea, conține fragmente dintr-un comentariu al lui Olimpiodor la această carte
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]