233 matches
-
de tratament. S-a constatat că povestirea evenimentelor trăite, descrierea lor detatliată, efortul de a structura într-un discurs coerent amintiri dureroase ce până atunci fuseseră evitate și păstrate într-o formă fragmentată ajută la ameliorarea simptomelor, având un rol cathartic asupra persoanelor afectate (Ford J., 2008). Cel de-al Doilea Razboi Mondial a dus la detalierea conceptelor deja conturate și la formularea de noi etichete pentru a numi ceea ce mulți dintre soldații ce luptau pe front ajungeau să trăiască: nevroză
by Irina Crumpei [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
cu eurile sale precedente. Scenariul romanului, care revine și în Când vine umbra (1979), e declanșat printr-un truc narativ: protagonistul, aflat într-un punct de criză (de regulă, destituit de la locul de muncă), ia cunoștință de sine prin exercițiul cathartic al investigării propriei genealogii, pe care o transformă în poveste, discurs, act creator. Totuși, nu este vorba despre un metaroman sau un roman în roman, ci de o formulă narativă specifică, amestecând confesiunea transpusă în stil indirect liber cu „povestirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
ale naturii", încarnate prin monștri).442 Conform lui Lloyd de Mause, grupul nu investește eroul doar cu fantasme luminoase, ci mai ales cu cele negative, iar el purifică grupul absorbind impuritățile: funcția eroului nu este doar inițiator-exploratorie, ci mai ales cathartică ("un grup uman își construiește riturile, miturile, cultura în general așa cum se construiește un ritual de exorcizare"), iar instituția eroizării civice nu este separată de politizare, de funcția manipulativă a puterii, depinzând de autoritățile cetății și de riturile publice de
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
să ucidă "pentru păcatele noastre"), Punisher (răspunsul la condițiile sociale, personaj pe linia lui Rambo sau Dirty Harry, cu miză concretă transpusă însă în reacții puerile și repetitive, ucigând cât mai mulți criminali cu o furie care nu mai este cathartică, benignă, canalizată, precum a lui Batman), ori Judge Dredd (satiră la adresa Angliei și reacție la crima stradală, deși plasată într-un peisaj american postatomic, într-o lume nebună, salvată doar prin furia raționalizată a societății).773 Superman Odată cu apariția lui
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
strict violentă, în câteva zile. Dar, câștigând în radicalitate de la o zi la alta, ea s-a prelungit, inevitabil, într-o serie de tensiuni și conflicte de ordin social și politic” (p. 90). Autorul emite inclusiv sentințe generale despre caracterul cathartic al revoluțiilor: „Revoluțiile au și un efect mântuitor, terapeutic, te obligă «să arzi etapele», dar te zdruncină și te epuizează pentru intervale lungi” (p. 91). Spre finalul primei sale cărți, Iliescu se ocupă și de urmările revoluției române, de „cazanul
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fait nouveaux, exposé par le savant professeur et qui ont été très remarqués et très apprécie par les autres membres du Congrès " (L'indépendence Roumaine, Année 16e-3e Série No 4528 Dimanche 2/14 Août 1892. Prima pagină.) Observăm ușor efectul cathartic al succesului londonez. Răbufnirea lui se justifică prin faptul că în țară era realmente ridiculizat de către cei care erau incapabili să aprecieze contribuția sa în materie de psihologie experimentală, și care cereau retragerea sprijinului pe care i-l dăduse Maiorescu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
teoretice privind violența TV Abordările teoretice asupra violenței TV nu sunt unitare și în consonanță unele cu celelalte, ci sunt diverse și conflictuale. Astfel, după cum arată Ioan Drăgan (1996), se conturează trei mari teze privind violența TV: 1. teza efectului cathartic; 2. teza efectelor de întărire; 3. teza stimulării (efective) a violenței reale de către cea mediatică. Toate aceste teze abordează violența TV din perspectiva potențialelor efecte ale acesteia asupra receptorilor. Prima teză, cea a catharsis-ului, de inspirație aristotelică, vizează un
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
stimulării violenței reale de către violența mediatică, presupune generarea unor acte de violență și a unor atitudini specifice față de violență de către televiziune. Cele trei teze pot fi tratate complementar, fiind aplicabile, de la caz la caz, în funcție de situație: uneori efectele pot fi cathartice, alteori pot genera comportamente violente sau pot doar actualiza tendințe violente preexistente. Cele mai importante potențiale efecte nocive ale violenței televizuale sunt: apariția și potențarea agresivității reale (stimularea actelor de violență comise efectiv); generarea și amplificarea temerilor legate de violența
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
comună. Uneori în nesperată izbucnire sublimă (a vieții sau a morții). În mizeria, derelicțiunea lor, acești salvatori se ridică din magma miezul moral al negativității, spre a lumina subterana umană. Zahei îndeplinește pe rînd, în toate lumile traversate, o funcție cathartică. Pentru el, singur, purificarea devine mersul vieții pînă în punctul cînd se vede în afara zidurilor ocnei. Bouc émissaire, dar și mîntuit recăzut în patima răscolitelor simțuri. Povestea lui spune, în contratimp, altceva decît "concertul" general al lumii. Să revenim la
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
numai ca martor, ca pe un fel de memorialist al căutării lor ; cei mai mulți recunosc în el pelerinul, seamănul lor. Iar el, scriind, depunând mărturie (și mai bine : mărturisind, fiindcă nu face un secret din propria situare), înțelege, simte această acceptare cathartică, izbăvitoare. Ne-o spune chiar el : „O eliberare prin scris”. Ca urmare, de un alt miracol, mai mic, dar nu mai puțin decisiv, avem parte și noi, cititorii (fie că ne vom fi făcut propriile pelerinaje, fie că doar am
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
se știe nimic. 91. De la "viziune" Ia cunoaștere "Extazul" apollinian, deși provocat adesea de "inspirația" (adică posesiunea) zeului, nu implica totuși comuniunea din enthousiasmos-ul dionysiac (cf. § 124). Extaticii, inspirați sau posedați de Apollon, erau cunoscuți mai ales prin puterile lor cathartice și oraculare. (Dimpotrivă, inițiații în Misterele lui Dionysos, bakkhoi-i, nu dau niciodată dovadă de. Putere profetică.) S-a remarcat caracterul "șamanic" al anumitor personaje semimitice, reputați adoratori ai lui Apollon. Hyperboreanul Abaris, preotul lui Apollon, era înzestrat cu puteri oraculare
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și clar. Cine nu va face întocmai așa va primi amendă mare! Domnul primar vă salută și vă dorește spor la treabă! Vă mulțumesc." Apoi rumoare. Tăt aia, tăt aia ne cere? Da' altceva? Mesagerul, mulțumit peste măsură de efectul cathartic, purificator și răscolitor al discursului său, și-a luat bicicleta obosită peste măsură, îndreptându-se spre următoarea răscruce, în vederea energizării și purificării altor conștiințe prăfuite și anchilozate de starea de inerție prelungită. Într-un târziu, am ajuns și eu acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
muzicale. Orice cuvânt, orice frază vorbită corect poate funcționa ca o mantra“. Deși sensul exact al acestui experiment cu Orghast a rămas neclar multora până azi, ei au plecat cu o impresie puternică a acestui ritual inventat - mărturie a acțiunii cathartice pe care teatrul poate, trecător, să o aibă. Trecător ca și incidentul cu autobuzul reginei Shabanu Farah! Partea a doua a reprezentației, din cauză că spectatorii erau continuu În mișcare, neexistând locuri fixe, punea În mare dificultate aparatul complex de pază din jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pe care l-am împrumutat de la Aia. Oriunde e greu să mori, așa cum greu e și să trăiești, de altfel. Ceea ce este și mai greu, e să-ți cunoști personal moartea și să reușești s-o transformi într-o transparență cathartică. Beznă Nu mai înțeleg nimic. E ca și cum un văl uriaș mi-ar întuneca memoria, punând între mine și lume o distanță infinită. Aș fi vrut să mă revărs spontan într-o lume transparentă. Acum însă am parcă senzația acută că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ales, se traducea într-o stranie tihnă. Aerul era călduț; totul părea suspendat în suflarea inefabilă a materiei, în ochii broaștelor, în fixitatea de oglindă a apei, în seninul neutru al luminii. Deodată am auzit niște murmure obscure, un suspin cathartic, poate; oricum, ceea ce simțeam izbutea să-mi dea un inconfundabil simțământ de mulțumire. Nu reușeam să înțeleg dacă era suspinul materiei, adică ecoul surdinizat a ceva care era împrejurul meu, sau mai degrabă venea din mine însumi. Poate că era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
funebre se stabilesc hotare precise între lumea „asta” ți lumea „cealaltă”, dar și interdicția strașnică de revenire a defunctului în „lumea aceasta”. Există un echilibru cosmic ce trebuie conservat prin menținerea noninterferenței acestor lumi. „Dalbul de pribeag” este un mediator cathartic între spațiul lumii de „aici” și sopațiul lumii de „dincolo”. Asta, cel puțin la suprafață, nu contrazice doctrina lui Zalmoxis. Schiop Șchiopătez tot mai accentuat. Când pășesc, simt dureri mari în oasele din talpa piciorului. Aia mi-a reamintit, ironic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
jale-am făcut. Aș fi dorit să nu mai sfârșească, prin lungimea ei întreținându-mi contactul cu lumea aceasta pe care n-aș vrea s-o las atât de repede, chiar dacă sunt pregătit. Elegia sfâșietoare a bradului are un efect cathartic imediat și mă simt pe deplin împăcat după ce o recit, cu sufletul plin de nostalgie eterică. Golul trebuie umplut Am fost lăsat să intru singur în încăperea mare a sanctuarului, unde Marele Preot îi asculta pe credincioșii săi printr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sângele meu, / poartă inima mea, / își pun văzul meu pe trup, / respiră auzul meu...”. Grădina suspendată (1984) este un spațiu liric dominat de două anotimpuri, toamna și iarna, alternanță susținută de o atmosferă bacoviană. Poezia pare învestită cu o putere cathartică („Să zicem că poemul / e o ploaie în care sufletul ni l-am spălat” - Până când) și îi oferă creatorului îndrăzneala gestului demiurgic. În Castelul de brumă (1988) tonul devine mai pesimist. Dacă Tratat de iubire (1996) se menține în linia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289388_a_290717]
-
o asemuiește cu o eliberare prin emoție, asemănătoare unui fluid menstrual (pe care-l numește katamenia). Pe măsura evoluției dramei, tragedia îi încarcă, în mod progresiv, pe cei prezenți, cu pasiuni violente. Odată cu deznodământul, ei sunt eliberați prin trăirea efectului cathartic, care conduce la restaurarea stării normale. Platon, dimpotrivă, credea că emoția provocată de poezie slăbește autocontrolul, invitând omul la isterie. Conceptul este preluat de la Sofocle, (în Oedip, regele este pedepsit - pentru că a încălcat tabuul incestului - cu cele mai atroce pedepse
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
autocontrolul, invitând omul la isterie. Conceptul este preluat de la Sofocle, (în Oedip, regele este pedepsit - pentru că a încălcat tabuul incestului - cu cele mai atroce pedepse date de zei, ca orbirea și moartea mamei/soției sale). Pedepsele sunt forme de eliberare cathartică și numai astfel cetatea Thebei este eliberată. Teza aristoteliană considera diareea, voma și menstruația ca fenomene catartice, de purificare, care întăresc sănătatea. Aristotel lansează în literatura greacă și temenul de eliberare (kenosis). Aceste două forme sunt considerate de el ca
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
dinamice inspiră entuziasm pentru unii, alții simt impulsuri orgiastice (sexuale), și alții bucurii inocente" (Politica VIII:7; 134b-35-1342a, 8). El dă ca exemplu purificarea religioasă a Ifigeniei în Taurida. Jean Racine 41, geniu al tragediei, utilizează, în realizarea rolurilor, efectul cathartic, în scopul purificării pasiunilor vicioase, ca o supapă de armonizare. David Hume se opune acestei teze, afirmând, sarcastic, că simpatia pentru milă înseamnă înlocuirea teatrului cu spitalul. Psihanaliza freudiană reafirmă catharsis-ul aristotelian. Sigmund Freud utilizează metode cathartice psihanalitice în
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
rolurilor, efectul cathartic, în scopul purificării pasiunilor vicioase, ca o supapă de armonizare. David Hume se opune acestei teze, afirmând, sarcastic, că simpatia pentru milă înseamnă înlocuirea teatrului cu spitalul. Psihanaliza freudiană reafirmă catharsis-ul aristotelian. Sigmund Freud utilizează metode cathartice psihanalitice în corectarea complexului oedipian. În anul 1890, Freud și Josef Breuer 42 inițiază, sub numele de "terapie cathartică", metoda lor terapeutică. Jakob Bernays 43, din Bonn, care a studiat și a scris o interpretare modernă a catharsis-ului aristotelian
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
afirmând, sarcastic, că simpatia pentru milă înseamnă înlocuirea teatrului cu spitalul. Psihanaliza freudiană reafirmă catharsis-ul aristotelian. Sigmund Freud utilizează metode cathartice psihanalitice în corectarea complexului oedipian. În anul 1890, Freud și Josef Breuer 42 inițiază, sub numele de "terapie cathartică", metoda lor terapeutică. Jakob Bernays 43, din Bonn, care a studiat și a scris o interpretare modernă a catharsis-ului aristotelian, era unchiul lui Freud și îl inițiase asupra problematicii interpretării lui Aristotel. Freud crează termenul de "epurare cathartică", exprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
terapie cathartică", metoda lor terapeutică. Jakob Bernays 43, din Bonn, care a studiat și a scris o interpretare modernă a catharsis-ului aristotelian, era unchiul lui Freud și îl inițiase asupra problematicii interpretării lui Aristotel. Freud crează termenul de "epurare cathartică", exprimarea orală a trăirilor neadecvate din somn. Molière44 adoptă catharsis-ul ca idee pentru Bolnavul închipuit și pentru fabulele lui. Antropologii studiază existența formelor de catharsis la animale. Câinele, la perceperea prin auz sau miros a venirii stăpânului, sursă de
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a fluidului endolimfatic în păstrarea echilibrului omului. Canalele semicirculare fuseseră descrise de Friedrich Goltz, dar autorul nu descoperise rolul lor de balanță. Breuer analizează cazul Doamnei Anna O. și, observând că ori, de câte ori bolnava descria fenomenele, vorbirea avea un efect cathartic și fenomenele dispăreau, dezvoltă metoda "terapie prin vorbire", ca metodă cathartică de vindecare. Freud o preia, integrând-o în psihanaliză. 43 Jacob Bernays (1824-1881), filosof și filolog evreu-german, fiu de rabin, își termină studiile la Universitatea din Bonn. Este numit
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]