129 matches
-
capete s-au retras repede în spatele altor uși aliniate în lungul coridorului, vopsite tot în verde, și glasul Patriciei se auzea la fel de ascuțit și crâncen „Mai ai curajul să spui ceva? Mai ai curajul, mă? Részeges disznó... Să-ți iei catrafusele și să te cari și să nu mai calci pe aici în viața ta... Takarodj el!... Să mă faci tu pe mine curvă... A házamban hoztalak és ilyen aljasságot csinálni nekem... Te-am adus în casă și să-mi faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
s-au revărsat din punga aceea, iar eu am rămas holbându-mă la ele: erau acolo haine cât pentru Întreaga garderobă a patru sau mai mult preadolescenți. Cine dracu’ erau Cassidy și Caroline? m-am Întrebat eu cu ochii la catrafuse. Ce persoană care se respectă poartă jeanși Tommy Hilfiger - În nu mai puțin de trei culori? Probabil că aveam un aer total abulic, pentru că Leanne s-a Întors anume cu spatele În timp ce așeza toate hainele Înapoi În pungă și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
a unei mașini cu șofer care mă plimbă prin Manhattan. Am fost deja la Tommy Hilfiger și la Chanel și, după ce cumpăr un joc pe calculator, mă duc la apartamentul lui Oscar de la Renta din Park Avenue să las toate catrafusele acolo. Nu, nu sunt pentru el! Miranda e În RD și Annette pleacă acolo cu avionul și se Întâlnesc acolo diseară. Cu un avion particular, da! Tată! RD e prescurtarea de la Republica Dominicană, bineînțeles! Vocea Îi suna cam circumspect, dar părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Cartea. În acest fel putea aranja ca eu să vin la mașină, să car toate chestiile alea neimportante dis-de-dimineață și să le rezolv Înainte ca ea să vină la birou. De regulă, venea la vreo jumătate de oră după sosirea catrafuselor, pentru că Uri, după ce le lăsa la birou, se ducea să o ia de pe unde se ascundea În dimineața cu pricina. Ea putea fi cam oriunde, dat fiind că, după spusele lui Emily, nu dormea niciodată. N-am crezut asta până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fără ziarele ei preferate. La fel, revistele săptămânale. Nimănui nu părea să-i pese că noi decontam nouă ziare cotidiene și șapte reviste săptămânale pentru cineva care nu citea decât rubrica de scandaluri și paginile de modă. Am azvârlit toate catrafusele pe covor, sub biroul meu. Venise momentul primei comenzi telefonice. Am format numărul pe care Îl memorasem de mult, cel de la Mangia, un restaurant din centru care livra mâncare la pachet, și, ca de obicei, a răspuns Jorge. — Bună, scumpete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cu el? m-a Întrebat În timp ce Își scotea blezerul subțire din piele, numai ca să dea la iveală o bluziță Încă mai subțire, din șifon, toată numai dantele În partea din față, ca un corset. — Nepoliticoasă? L-am ajutat să descarce catrafusele și am stat de vorbă cu el până ai venit tu. În ce fel am fost nepoliticoasă? — Ei bine, În primul rând, nu i-ai spus la revedere. În al doilea rând, ai expresia aceea pe față. — Expresia aceea? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
este să fie de față când fac ordine prin Dulap, m-ai Înțeles? S-a năpustit afară din birou În momentul În care când a auzit vocea lui Emily, care striga pe cineva pe hol, iar eu am bulucit toate catrafusele mele noi sub birou. Emily s-a Întors din sala de mese cu prânzul ei obișnuit: un suc natural de fructe și o casoletă minusculă cu salată, broccoli și oțet balsamic. Nu vinegretă. Oțet. Miranda urma să ajungă la birou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Third, așa că ajungem la tine În vreo zece minute, OK? Vocea mamei răsuna plină de energie. Ziua de mutare! Era ziua de mutare! Uitasem totalmente că părinții mei fuseseră de acord să vină În oraș ca să mă ajute la Împachetarea catrafuselor și la transportarea lor În noul apartament pe care Lily și cu mine Îl Închiriasem. Urma să cărăm cutiile cu haine, și CD-urile, și albumele de fotografii, În vreme ce o firmă de transport avea să Îmi care patul uriaș. — A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
așa că tăblița veche trebuie lăsată În locul de unde pleci. Am petrecut ultimele cinci minute În apartament aranjând pietre pe tăbliță: „Mulțumesc pentru toate și succes, pupici, Andy“. Cincizeci și nouă de puncte. Nu-i rău deloc. Am petrecut o oră Îngrămădind catrafuse În ambele mașini, dar eu n-am făcut mare lucru, doar am ținut ușile deschise spre stradă și am păzit mașinile În timp ce ei se duceau din nou la etaj. Lucrătorii de la firma de transport - care ceruseră mai mulți bani decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
intrat mama să anunțe că ea și cu tata vor să ne facă cinste mie și lui Alex cu un prânz. — Ce s‑a Întâmplat, Andy? Și unde e Lily? Credeam că o să aibă și ea nevoie de ajutor pentru catrafusele ei, dar noi n‑o să stăm mult după ora trei. Vine Încoace? — Nu, i s‑a făcut, ăă, rău aseară. Nu prea se simțea bine de câteva zile, așa că probabil ea n‑o să se mute decât mâine. Tocmai am vorbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
jachetă mai mare care mă Încăpeau, dar faptul că tot ceea ce purta Miranda avea mărimea zero constituia o oarecare problemă. De cele mai multe ori distribuiam hainele oricui știam că are fiice preadolescente, singurele care aveau vreo șansă să Încapă În toate catrafusele alea. Îmi Închipuiam fetițe cu trupuri de băiețandri plimbându‑se de colo‑colo În fustițe Prada și În rochițe Dolce e Gabbana cu breteluțe‑spaghetti. Dacă găseam ceva cu adevărat senzațional și extrem de scump, Îl scoteam din punga de gunoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
șase și nouă seara - Între miezul nopții și trei dimineața, ora ei - ca să Îi facem legătura cu diverse persoane aflate deja la Paris. Am făcut legătură după legătură, fără vreun alt eveniment deosebit, până când m‑am dus să Îmi adun catrafusele, În Încercarea de a o șterge Înainte ca telefonul să se pună din nou pe sunat. Abia când intram, epuizată, În haină privirea mi‑a căzut pe bilețelul lipit de monitorul calculatorului ca să nu uit, ceea ce Însă se Întâmplase: SUNĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Dat fiind că Miranda refuza să Își părăsească vreodată biroul, ea pretindea ca toate rastelurile pline ochi de haine, pantofi și alte accesorii să Îi fie târâte dinainte. Când cei de la accesorii au reușit În sfârșit să Își așeze toate catrafusele ordonat pe covor, pentru ca ea să le inspecteze, biroul Mirandei s‑a metamorfozat Într‑un bazar de‑al beduinilor - care semăna, din Întâmplare, mai mult cu un magazin de pe Madison Avenue decât cu Sharm‑el‑Sheik. Un redactor Îi arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
un arbitru la un concurs de frumusețe canin: „Bob, ea a ales cățelul border collie...“ă, iar redactorii au dat supuși din cap („Da, excelentă alegere“, „O, da, În mod clar o alegere excelentă“ă, după care și‑au adunat catrafusele și au șters‑o rapid Înapoi spre departamentele lor Înainte ca ea să se răzgândească, așa cum făcea de obicei. Întreg coșmarul a durat doar câteva minute, dar când s‑a terminat eram cu toții epuizați din cauza sperieturii. Ne anunțase deja de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și două nume. Pictori, amândoi. Și-un muzeu local, cu o super-expoziție de tablouri care abia s-a deschis. Ce-ți spune ție toată povestea asta?“ „Că după-masă suntem ocupați. Ne-așteaptă o vizită urgentă la Cotroceni.“ Ne-am strâns catrafusele și-am fugit să mâncăm undeva. România e singura țara unde poți să pleci când vrei de la serviciu și să nu te întrebe nimeni de sănătate. De-aia și vezi atâtea mașini pe bulevarde la toate orele. Eu aveam cursuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
doi a avut loc, în sfârșit, nu în România, ci în gara Cornavin, din Geneva. Mirel aranjase totul, plătise chiar și prima chirie a cochetei camere dintr-un cămin studențesc, o sumă importantă în ochii proaspătului sosit care, plin de catrafuse estice, se minuna de frumusețea mobilierului camerei, de gustul bun al conservei de pește în sos de roșii, lăsată de Mirel, dar se și întreba cum va putea el răzbi în acea condiție complet nouă. Studenția târzie a ambelor personaje
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
oară. "Dacă știam" am zis "dar n-am știut și nici măcar nu pot trage un folos oarecare din cele întâmplate". Morala dictonului latin Repetitio est mater studiorum nu este aplicabilă în cazul de față. Întors la Oradea să-mi adun catrafusele în vedera șederii prelungite ca student la Cluj, am primit o veste care mi-a produs o îngrijorare adâncă. Cumnatul meu, rabinul Yosef Shie Gross, care acceptase nu de mult invitația comunității din Satu Mare să devină șeful lor spiritual, a
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
o simplicitate de necrezut, zicând: Dacă situația este așa cum o descrieți, chemați-l să vină imediat și să se înscrie la facultate". Nici până astăzi nu pricep cum am putut, bazându-mă numai pe scrisoarea lui Laurențiu, să-mi adun catrafusele și, cu bani de drum primiți de la fratele meu, Yosef, să mă urc într-un tren de noapte care m-a debarcat a doua zi dimineață în Gara de Nord din București. Cu tramvaiul am ajuns la Facultatea de Filosofie și, când
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
tare, nu așa, de formă. Desfac bujii, pompă de benzină, delcoul, platinele. Schimb bujii, schimb platine, schimb pompă de benzină. Că aveam la mine rezerve, aproape încă un motor. Noaptea se lasă, copiii mă lasă și speranța mea își ia catrafusele și mă lasă și ea. Un român mă vede necăjit și i se face milă. Hai, omule, să dormi la mine. Ce să mai faci acum pe întuneric?! Dar nu mi-or fura ceva de la ea? Roțile, casetofonul, știu eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sperase și propovăduia socialistul nostru cârțoroșan Constantin Folea, o sută de ani mai târziu. Pe hotarul satului mai creșteau ciulini, nu totul se asanase, după cum probabil că niciodată, nu se va asana. Plecase groful. Determinat de mersul vremii își luase catrafusele și se dusese cu Dumnezeu, dar administrația de stat era tot străină, iar pentru cei de-un neam cu stăpânirea, românul continua să rămână acelaș büdös olah căruia nu i se cuvenea decât atât cât îi acordau la buna lor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
matrafox la trei zile. De Laur ce să mai spun, că deja mă consideram rătăcit de el pentru următorii cinci-șase ani. Ba bine că de data asta s-a dus fără bani și și-a lăsat În grija mea și catrafusele. O geantă nouă de voiaj, un trening nou și o pereche de adidași erau un binevenit cadou pe care văr-miu mi-l cumpărase din munca lui pe vara asta. Într-o seară Însă, am dat nas În nas cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ziarul liceului, ziare locale etc și, din fericire, n-aveau nici o problemă cu poliția. Și vorbim aici abia despre puști de liceu! „În lumea asta ar fi bine să nu calci strâmb - nu mai ai șansa de a-ți strânge catrafusele și de a pleca În alt oraș atât de ușor“, a spus Dov Seidman, care se află la conducerea LRN, o firmă de consultanță pentru armonizare cu legislația și pe probleme de etică a afacerilor. „În lumea Google, reputația ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
zis de Ziua Națională. Spune că nu are cum să-l aducă pe producător pe scenă, pentru că producătorul este tot el. Sala râde. Le mulțumește actorilor și Festivalului de la Cannes pentru că i-a luat filmul în competiție. Îmi strâng repede catrafusele. După poza de grup a premianților, încep Q&A-urile. Primul e Mungiu. Pune trofeele jos și vrea să se așeze pe trepte, dar operatorii n-au lumină. Nu mă pot abține să nu-l întreb ceva și în română
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
folosite la toaletă. O mai fi 26 noiembrie? Aproape imposibil să-mi scot din păr colorantul fluorescent, are o aderență extraordinară. Dacă mă vede cineva zice că sunt omulețul de fosfor. Credeam că cei de la Muzeul Național și-au luat catrafusele. Că doar n-or fi vrut să dea oamenii peste fâșiile adezive îmbibate cu colorant? La fel de neplăcute ca panglicile de muște din copilărie. Încerc din nou să-l prind la telefon pe conferențiarul Magnusson. Mort. După asta ies pe podeț
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
el vrea să aștepte, să nu se precipite, să mai reflecteze, căci, fără să-i mărturisească, a hotărât deja să amâne problemele personale pentru după. Ea se enervează: "Să aștepți ce? Să-și aducă pe lume bastardul? Ori îți iei catrafusele în clipa asta, ori o rupi definitiv cu târfa ta!" Înghesuit între nevastă-sa și Iulian, care îl amenință cu represalii, mai ales că timpul trece, iar Nebunul ar fi în stare să-și pună în aplicare teoria cu o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]