215 matches
-
inimile celor doi au bătut la unison: „Inima mea în inima lui se oglindește, sufletul lui, în sufletul meu tinerește. De atunci eu nu mă mai grăbesc, asfixia luminii sufletul mi-apasă, ca un fluture în Marsilia Tăcerea mă trădează, catranul bucuriei pe pagini se lasă ... ” În totală consonanță cu poemele apărute până acum, a realizat, cu o rară măiestrie, copertele și ilustrațiile însoțitoare - adevărate opere grafice - peste 550, la număr! Frumosul din Artă este, în fapt, Frumosul din Omul Damian
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
la oglinda din holul Unirii și... da, sînt, într-adevăr, palid. 26 ianuarie Alaltăseară am asistat la un viol... Ieșisem din casă pe la zece, să-mi fac "rondul de noapte", am luat-o pe la Pogor, era lună, copacii erau de catran, am ajuns în Lascăr Catargi, a trecut un Mercedes în sus, apoi totul s-a-nfundat în liniște, o liniște nefirească, îmi zic acum, nu era însă decît liniștea unei nopți de februarie, fără zăpadă, atîta tot. Am dat colțul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după Cervantes. Alte transpuneri sunt Broasca minunată, după Mark Twain, Sistema doctorului Catran și a profesorului Pană, Masca, O balercă de Amontillado, după E. A. Poe, prin intermediul tălmăcirii lui Charles Baudelaire. În scrisori, îndeosebi în cele din anii exilului berlinez (1905-1912), sălășluiește un alt C., spiritual și acut, ca întotdeauna, însă mai cordial și
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
de A. I. Odobescu, cel din Pseudo-cynegeticos. Scriitorul era, totodată, un descriptiv și un liric de suflu ossianic: lui îi reușește reconstituirea elementarului în cadre ale unei naturi sălbatice sau dezlănțuite. Iar viforul, lupii, singurătățile albe ale ținuturilor basarabene, buțile de catran arzând în fața curții boierești, pentru a alunga fiarele, compun tablouri ale meleagurilor natale puternic evocatoare. În povestiri, pendulând între satiră și fascinanta căutare a idealului intangibil, S.-C. amestecă realitatea cu visul, legenda, imaginarul, în compoziții romantice asupra contradicției și
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
aceea a teritoriilor infestate, dimpotrivă. Unele măsuri luate atunci segregau profund chiar și comunitățile limitate din arii bine precizate. Negustorii români fuseseră forțați În timpul altor epidemii - cum e ciuma de la 1795, prin reglementările introduse de Moruzi - să ardă Înaintea prăvăliilor catran și pucioasă sau să le servească mușteriilor cafeaua Întinzându-le-o prin fereastră... „Epidemiile și dominația turcă constituie cele mai mari nefericiri pentru frumoasele tărâmuri ale Europei Orientale și Asiei anterioare”, afirma la 1792 un savant francez care vizita Constantinopolul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Poezii, pref. edit., cuvânt înainte Radu Boureanu, București, 1968. Traduceri: Joseph Kessel, Celula nr. 7, București, 1930 (în colaborare cu Constantin Iliescu); André Gide, Amintiri despre Oscar Wilde, București, 1932; Dimitri Șișmanov, Literatura bulgară, Oradea, 1936; E. A. Poe, Sistemul doctorului Catran și al profesorului Puff, București, f.a. (în colaborare cu Constantin Iliescu); F. M. Dostoievski, Eternul soț, București, 1939 (în colaborare cu C. N. Negoiță); Émile Dermenghem, Aspecte din literatura arabă de azi, București, 1939; Interpretări din lirica lui Gourmont, București, 1940
STRAJE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289968_a_291297]
-
o voi zugrăvi în curînd, precum și scenele asemănătoare înfățișate în alte capitole, voi vorbi aici despre magica și uneori groaznica saulă pentru balene. Saula folosită inițial de vînătorii de balene era făcută din cea mai bună cînepă, stropită ușor cu catran, nu impregnată, ca parîmele obișnuite; căci îndeobște catranul face cînepa mai mlădioasă în mîinile frînghierului și însăși parîma astfel obținută devine mai ușor de mînuit de către marinari, în manevrele lor curente; dar, dacă saula pentru balene ar fi impregnată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înfățișate în alte capitole, voi vorbi aici despre magica și uneori groaznica saulă pentru balene. Saula folosită inițial de vînătorii de balene era făcută din cea mai bună cînepă, stropită ușor cu catran, nu impregnată, ca parîmele obișnuite; căci îndeobște catranul face cînepa mai mlădioasă în mîinile frînghierului și însăși parîma astfel obținută devine mai ușor de mînuit de către marinari, în manevrele lor curente; dar, dacă saula pentru balene ar fi impregnată cu cantitatea de catran obișnuită, ea ar deveni prea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ca parîmele obișnuite; căci îndeobște catranul face cînepa mai mlădioasă în mîinile frînghierului și însăși parîma astfel obținută devine mai ușor de mînuit de către marinari, în manevrele lor curente; dar, dacă saula pentru balene ar fi impregnată cu cantitatea de catran obișnuită, ea ar deveni prea rigidă ca să mai poată fi înfășurată strîns pe tambur, așa cum o cere vînătoarea; și, în afară de asta, catranul nu sporește cîtuși de puțin trăinicia sau puterea unei parîme, oricît de compactă și de lucioasă ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mînuit de către marinari, în manevrele lor curente; dar, dacă saula pentru balene ar fi impregnată cu cantitatea de catran obișnuită, ea ar deveni prea rigidă ca să mai poată fi înfășurată strîns pe tambur, așa cum o cere vînătoarea; și, în afară de asta, catranul nu sporește cîtuși de puțin trăinicia sau puterea unei parîme, oricît de compactă și de lucioasă ar putea s-o facă. E un adevăr de care încep să-și dea seama din ce în ce mai mulți marinari. în ultimii ani, frînghia de Manilla
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lor patron, nici unul dintre ei n-a avut, cred, vreodată de-a face cu o balenă) să nu se uite cu dispreț la vreun nantucketez, căci noi sîntem, chiar în straiele noastre de lînă și în pantalonii noștri mînjiți cu catran, mult mai îndreptățiți decît ei să purtăm decorația Sfîntului Gheorghe. Dacă e sau nu cazul să-l primim pe Hercule în rîndurile noastre - iată o întrebare asupra căreia am zăbovit îndelung, cuprins de îndoieli: căci, deși, potrivit mitologiilor grecești, acel
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cer aidoma unor școndruri. Cînd și cînd, unii dintre ei încetau lucrul și se cățărau pe catarge, ca să respire puțin aer curat. Alții, socotind pe semne că riscă să se îmbolnăvească de ciumă, vîrau cîte o cîrpă în găleata cu catran și o duceau mereu la nas. Alții, în sfîrșit, pufăiau de zor din lulelele lor, cu imameaua retezată, încît fumul acestora le umplea mereu nările. Stubb rămase uluit de strigătele și înjurăturile ce se auzeau dinspre ruful căpitanului; privind în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cuie capacul, domnule? întrebă dulgherul, făcînd un gest ca și cum ar fi mînuit un ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran. Ă Cară-te! Ce tot bați capul? Fă un colac de salvare din coșciug și gata! Domnule Stubb și domnule Flask, veniți cu mine la prova! Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ciocan. Ă Da. Ă Să-i ștemuiesc și crăpăturile? mai întrebă dulgherul, agitînd parcă în aer o daltă de ștemuit. Ă Da. Ă Și să torn deasupra catran, domnule? întrebă omul, mișcîndu-și mîna ca și cum ar fi mînuit o găleată cu catran. Ă Cară-te! Ce tot bați capul? Fă un colac de salvare din coșciug și gata! Domnule Stubb și domnule Flask, veniți cu mine la prova! Ă Pleacă supărat foc. E-n stare să rabde totul, dar cînd vine vorba
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vreuneia îi trecea prin cap să fugă cu mine în lume? Pe mare, însă, nu-s bonete de muieri, ci doar bonete de întins pe catarge. Ia să văd: să bat în cuie capacul, să ștemuiesc crăpăturile, să torn deasupra catran, ca să se întărească bine și pe urmă să atîrn coșciugul la pupa, de-un belciug... Unde s-a mai pomenit să facă cineva asemenea lucruri c-un coșciug? Păi, unii dulgheri bătrîni și superstițioși s-ar lăsa mai degrabă legați
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
regulă, se scula și el imediat ce auzea mișcări prin cameră și începea să se spele și să se îmbrace, fără să-l privească sau să-i vorbească, pentru a-l însoți apoi în cine știe ce alt drum bizar prin noaptea de catran a orașului. "Ce soartă de câine!" se gândea Carol, simțindu-l pe Filip pe întuneric, bălăbănindu-se de somn și orbecăind prin cameră. Dar nu era nici o urmă de milă în gândul lui, ci mai degrabă bucuria că-și poate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
regulă, se scula și el imediat ce auzea mișcări prin cameră și începea să se spele și să se îmbrace, fără să-l privească sau să-i vorbească, pentru a-l însoți apoi în cine știe ce alt drum bizar prin noaptea de catran a orașului. "Ce soartă de câine!" se gândea Carol, simțindu-l pe Filip pe întuneric, bălăbănindu-se de somn și orbecăind prin cameră. Dar nu era nici o urmă de milă în gândul lui, ci mai degrabă bucuria că-și poate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
sticleau verzii în lumina piezișă a soarelui. Coborârăm drept în baltă. Căsuțele risipite ale satului, cu fumurile luminoase, rămaseră în urmă zugrăvite pe cerul limpede. Într-o băltoacă neclintită, în noroi, printre papură zdrobită, se arătă o luntre, neagră de catran, priponită cu o frânghie groasă de un țăruș înfipt în malul hleios. —Asta-i luntrea mea! rosti deodată vânătorul. Mai încolo am ascunzișul vâslelor... Și uite, colea pe mal, între sălcii, deasupra stufului bălții, căsuța mea... Atât mi-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
gâtlej, cu palmele întoarse în laturi, de o parte și de alta a bărbilor. Câte-un țigan uscat, cu ilic peticit, cu căciula jerpelită în cap, se strecura prin norod, pândind în toate părțile cu ochii ca două picături de catran. Se uită și Dumitrache Hazu la unul, lung și adus de spate ca o cobâlă, cu obrazul negru și uscat ca o coarnă, cu privirile agere și cu nasul coroiat. Își aduse aminte că l-a mai zărit la vânzarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vârșele întinse și de la vârșe la vatră, uncheșul Mitrea Pescăruș avea obiceiul să vorbească. Nu singur. Vorbea cu lucrurile, cu sălciile. Îmi revenea acum și mie o parte din frazele - unele destul de nesăbuite - pe care le rostea. —Trebuie să înfierbânt catranul, ca să vă cătrănesc... zicea el împletiturilor înșirate în pari. Pe urmă întrebă ceaunul cu catran: — Unde ești? Îl duse la vatră și-l puse pe pirostrii: —Iacă, te-am pus să te înfierbânți. Bagă de seamă, hârbule, să nu scapi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
singur. Vorbea cu lucrurile, cu sălciile. Îmi revenea acum și mie o parte din frazele - unele destul de nesăbuite - pe care le rostea. —Trebuie să înfierbânt catranul, ca să vă cătrănesc... zicea el împletiturilor înșirate în pari. Pe urmă întrebă ceaunul cu catran: — Unde ești? Îl duse la vatră și-l puse pe pirostrii: —Iacă, te-am pus să te înfierbânți. Bagă de seamă, hârbule, să nu scapi catranul în foc! Bineînțeles, adăogea la adresa hârbului o sudalmă, ca și cum hârbul ar fi avut într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca să vă cătrănesc... zicea el împletiturilor înșirate în pari. Pe urmă întrebă ceaunul cu catran: — Unde ești? Îl duse la vatră și-l puse pe pirostrii: —Iacă, te-am pus să te înfierbânți. Bagă de seamă, hârbule, să nu scapi catranul în foc! Bineînțeles, adăogea la adresa hârbului o sudalmă, ca și cum hârbul ar fi avut într-adevăr o mamă, a cărei întrupare uncheșul Mitrea o avea în fața lui. Să mai aduc niscai lemne, să cresc focul. Umbla și aduna vreascuri, privind furiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
uita în juru-i. —Acuș, dacă ar fi loc, aș putea așeza aci și o cratiță cu mâncare. Unde ești, cratiță? Te-am pus la răcoare, în ghețărie, cu iahnie de crap. Dar dacă te pun lângă hârb, scuipă în tine catranul. Întâi să fiarbă catranul - îl înjura el pe catran - și după aia te aduc și pe tine. Se ridica de pe vine și se scărpina în capu-i pleșuv. Mai avea puțin păr cărunt numai pe la urechi și deasupra cefei. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dacă ar fi loc, aș putea așeza aci și o cratiță cu mâncare. Unde ești, cratiță? Te-am pus la răcoare, în ghețărie, cu iahnie de crap. Dar dacă te pun lângă hârb, scuipă în tine catranul. Întâi să fiarbă catranul - îl înjura el pe catran - și după aia te aduc și pe tine. Se ridica de pe vine și se scărpina în capu-i pleșuv. Mai avea puțin păr cărunt numai pe la urechi și deasupra cefei. Am pus lemne pe foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
putea așeza aci și o cratiță cu mâncare. Unde ești, cratiță? Te-am pus la răcoare, în ghețărie, cu iahnie de crap. Dar dacă te pun lângă hârb, scuipă în tine catranul. Întâi să fiarbă catranul - îl înjura el pe catran - și după aia te aduc și pe tine. Se ridica de pe vine și se scărpina în capu-i pleșuv. Mai avea puțin păr cărunt numai pe la urechi și deasupra cefei. Am pus lemne pe foc. Iar căuta ceva, întinzând ghiarele-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]