205 matches
-
frumusețe: catrințe, șube, chintușe, laibere, burdicuri, becheșe, bunde, cilimuri, ponievi, fete de masă, podoabe ceremoniale. Din păcate, nu am reușit să ajungem acolo unde ne-am propus, din cauza ploii, dar am reconstituit încă o dată universul broderiilor, am admirat din nou catrințele și iile deosebit de frumoase și, la finalul șederii mele acolo, întrucât era ultima seară pe care o petreceam în compania acestor oameni speciali, am îmbrăcat câteva din aceste costume unice prin splendoarea, unicitatea și migala cu care au fost lucrate
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > BUNICA MĂRIE... Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Bunica Mărie, cu poale albite, Si colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframa brodata cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastra, Să beau din ulcica frumoasă de-argint
BUNICĂ MARIE... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373512_a_374841]
-
I. BUNICĂ MARIE..., de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2354 din 11 iunie 2017. Bunică Marie, cu poale albite, Și colțul catrinței întors până-n brâu, Cămașă de pânză cu flori râurite, Năframă brodată cu spice de grâu, Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră, Cu donița plină de lapte-aburind, Eu încă aștept și acum, la fereastră, Să beau din ulcica frumoasă de-argint
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
-n gherghef, când veneai pe la noi! Mai simt busuiocu-n ungherele toate, Buchete și-acum la icoane mai sunt! Cămara cea plină cu multe bucate, Din rafturi mă cheamă prin timpul ... Citește mai mult Bunică Marie, cu poale albite,Și colțul catrinței întors până-n brâu,Cămașă de pânză cu flori râurite,Năframă brodată cu spice de grâu,Tu treci ne-ncetat pe sub streașina noastră,Cu donița plină de lapte-aburind,Eu încă aștept și acum, la fereastră,Să beau din ulcica frumoasă de-argint
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
și mi-a răspuns că fiecare împletitură e un drum, în total șapte drumuri ale omului în viață. Adam: La șapte luni se pote naște om din pântecele mamei, nu e nevoie să aștepte până la ceasul al nouălea. Lioara: Pe catrințele ce cădeau pe sub brâul cu șapte drumuri erau cusute flori de castan, frunze de castan și castane, semn că toamna, bătrânețea, vestul a venit și fructele castanului devin hrană pentru iarnă. Adam: Toate vorbesc de iarnă. Lioara: Și stelele? Adam
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
începură să plesnească, stropind în culori de tot felul câmpul și copacii. Acum, primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
punct de vedere al repartizării pe localități și domenii. Astfel în colecția de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi, de la Căzănești și o cămașă de copil de la Lupșa de Jos, restul sunt piese de port femeisc, cipage, oprege, catrințe, poale, marame, ștergare : de la Lupșa de Jos 22 de obiecte, Căzănești 19, Ilov 2, Broșteni 4 , Meriș 5 . In ceea ce privește domeniul textilelor de interior acestea sunt numai 3 scoarțe, dintre care, 2 la Căzănești și una la Lupșa. Meșteșugul
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
foarte departe de ei și a început să glăsuiască pe un ton scăzut: - Geani, ești mereu galant cu mine! Dacă nu erai tu, nu știu cum m-aș fi putut urca în tren. M-am îmbrăcat special pentru întâlnire. Vezi, am ia, catrința și fota mămucăi. Simt și acum pe creștet mâinile ei noduroase, tremurânde: ”Fătuca maichii, să-l porți sănătoasă!” Geani, cum îmi șade costumul? Sîîît! Nu, nu-mi răspunde, lasă-mă să te privesc. Mi-e dor să te privesc. Mi-
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
limba maghiară a unor cuvinte românești, precum: mesterseg-meșteșug, bolt-boltă, catlan-cotlon, aldomas-aldămaș, kep-chip, cupa-cupă, katrinka-catrință. Ce cuvinte au folosit dacii până să vină peste ei maghiarii? Te pomenești că până atunci ei nu auziseră de meșteșuguri și femeile lor nu purtau catrință. Au văzut unguroaicele cu catrință și au zis: hai și noi, fă! Să zicem că nu-și vindeau caii la târg și nu beau aldămașul afacerii. Dar ei beau de pe vremea lui Deceneu. Să zicem că nu beau vinul cu
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
românești, precum: mesterseg-meșteșug, bolt-boltă, catlan-cotlon, aldomas-aldămaș, kep-chip, cupa-cupă, katrinka-catrință. Ce cuvinte au folosit dacii până să vină peste ei maghiarii? Te pomenești că până atunci ei nu auziseră de meșteșuguri și femeile lor nu purtau catrință. Au văzut unguroaicele cu catrință și au zis: hai și noi, fă! Să zicem că nu-și vindeau caii la târg și nu beau aldămașul afacerii. Dar ei beau de pe vremea lui Deceneu. Să zicem că nu beau vinul cu cupa. Probabil că erau obișnuiți
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
grea! Ăsta i-a fost mereu necazu’; O lampă însă de era, Poate ardea mai bine gazu’ ! Unei cântărețe de muzică populară: Repet, repet pentru a mia oară Că doamna cântă cu știință, Însă adevărata ei comoară Este ascunsă sub catrință! Înghesuială: În Parlament tare se-ndeasă, De poți ori de nu poți să crezi, Câteva zeci de câini de rasă, Iar patru sute ... maidanezi. Unei poete, în Postul Paștelui: Recunosc că e dotată, Chiar nimica nu-i lipsește; Și cu toate astea
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
costumul și să te respecți pe tine însuți! Îmi pare rău că multe dintre minunatele noastre costume populare au fost înstrăinate, vândute, într-o perioadă se vindeau în străinătate, în special în fosta Yugoslavie. Mulți străini au înrămat iile și catrințele noastre asemeni unui tablou, într-adevăr, sunt adevărate opere de artă. Mara Circiu: Octavian Goga, spunea că “doina este nu numai un cântec al vremii noastre, ci mai ales glasul trecutului românesc”, dvs. cântați doinele cu mult suflet și va
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
său tresaltă cu entuziasm, purtat de măreția râurilor albastre și încununat de florile de munte. Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n fir de aur port, pe frunte Cerul senin și-un dor flămând de glie“. Versul care exprimă un patriotism fără margini este cel în care poeta accentuează rădăcinile sale: “Ruptă sunt din tine, Românie!”. Adăpostul de un farmec aparte
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
tare în brață, să zac pe genuchiul tău, blestemat de dumnezeu, candela țâțelor tale s-o aprind la născătoare și s-o sting la asfințit când e vreme de iubit amor, lăcomie, rut, dragoste de împrumut, să-ți salt poalele catrinții nu cu mâna, ci cu dinții și să nu cârtești o iotă când rup nasturii la fotă, să ajung pe la pritoc în livezi cu busuioc, rătăcit ca un proscris de mă cred mereu în vis, când piano, când andante, în
BALADA VISĂTORULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378665_a_379994]
-
totu-n jur dispare. Aici, in sipet, este o comoară; E rochia bunicii, de fecioara, E rochia cea albă, de mireasă, De când s-a dus, cu drag, la alta casă. În lada-ncapatoare-i o bundița, O ie și-o catrința de fetița, Costum de mire ce a fost purtat De omul care-n viat-i-a fost bărbat. În colțul lăzii, să vedeți minune: Pastrata-n cartea cea de rugăciune, Pitita între cele vechi vesminte, Se află poză mamei celei
SIPETUL BUNICII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378690_a_380019]
-
frageda-mi pruncie.” (Șt. O. Iosif, Bunica) Iarna este prezentată ca o bătrână săracă, ursuză, ca fiind „doamna gerului” ce lasă în urmă numai pâclă. „A intrat și baba-n sat... Cu cojoc de căpătat Cu năframă de furat, Cu catrință de aba. Scoate pâclă pe poteci, ... Și-a lăsat în urma ei Numai scama fumului.” (Otilia Cazimir, Baba iarna intră-n sat) c. Lirica patriotică cultivă trecutul glorios al poporului român și dragostea de țară, formează sentimentul patriotic la elevi. Textele
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
alături un pat lung acoperit cu lăicer - în partea estremă un munte de perini puse pe o ladă cu colori vie - pe pat baba Marină* șede pe călcâie torcând din fuior de lână albă. Bătrână cu părul alb și cu catrința mohorâtă. [PETRE] Mamă, știi tu povestea ceea de unul prost-prost, care era altfel nă[z]drăvan, cum au scăpat el copiii Sfintei Vineri, și Sfânta Vinere i-a dat un hăț?... M. Ce făcea cu hățu?... [PETRE] Când l-a
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cap, iar de la începutul secolului trecut cârpa, ia din pânză de bumbac țesută în casă cu dungulițe roșii, ornamentată cu cromatică sobră, în negru și roșu, pieptarul din piele albă, deschis în față, poalele din pânză albă lungi până la glezne, catrința numită șurț, de culoare vineție în față și roșie în spate, cojocul muieresc, iarna, lung până la genunchi, din piei de oaie și cingătoare tricolor. La bărbați pălăria de pâslă neagră cu o panglică cu dungulițe albe ce înfășura calota la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
un ac. Soldați cu chivără, cum era pe atunci, stăteau și opreau grămădeala cu șpăngile puștilor. Ș-am văzut și pe bătrâni, pe părinții Aniței. Veniseră și ei, saracii. Tatăl cu cojoc de sărbătoare, cu cămașă curată, iar nevasta cu catrință și cu ștergar. Plângeau amândoi, când au adus-o pe Anița sub juvăț. Atâta fată aveau. Și era frumoasă și mai subțirică decât toate femeile și fetele care erau acolo, de față. A venit popa ș-a binecuvântat-o acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
la altă viață care a fost odată pe-acolo, până se gândea la Ion acela, care cine știe ce suflet de creștin năcăjit o fi fost; pe urmă deodată întorcea capul și stătea privind spre nevastă-sa Măriuca. Naltă și subțirică, în catrință de lână, strânsă tare sub sâni cu brâu îngust, cu cămașă albă ca helgea, se strecura pe ușă și trecea fără zgomot prin iarbă, spre fântână. Cozile strâns împletite și le lega totdeauna în cunună. Era albă la obraz, parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Pe o floare-n fața porții Cânt-un greier o tiradă, Iar bunica cu nepoții Stau pe-o bancă în ogradă. E în strai de sărbătoare Cu catrință și ilic Și-o cămașă mândră are Din fir alb de borangic. Păru-i strâns, cu o cărare, Ochii negri de cărbuni, Blândă și frumoasă, pare Dintr-o slovă de minuni. - Dar povești, zise-o fetiță, Codrul verde ți-a
CASA CU POVEŞTI. In: Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_722]
-
bate din palme, a dispărut... După o vreme, ușa bucătăriei s-a dat înlături. În deschizătura ei a apărut minunea! De această dată, hangița era îmbrăcată într-o ie înflorată, cu mărgele măiestrit cusute în fel și chip și o catrință de îți fugeau ochii pe ea de frumoasă ce era.! S-a oprit pentru o clipă... Felul cum ținea tipsia cu cele cerute de lotru și cum privea semăna cu o statuie din străvechime... Cu pas maiestuos și ochi fierbinți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fără grijă... Lotrul a înclinat capul a aprobare, dar a rămas cu trup și suflet în așteptarea hangiței... A cam trecut vreme până ce aceasta să apară. Îmbrăcată într-o ie ca făcută din petale de flori de cireș și o catrință frumos așezată pe rotunjimea șoldurilor, și-a făcut apariția în ușă. Purta pe brațele dezgolite o tipsie cu o mămăliguță aburindă, alături de un copan de curcan rumenit și o ulcică plină cu vin roșu... Când a ajuns la masa lotrului
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
din când în când, pentru a ne dărui prea plinul inimii, fără cuvinte. Am ajuns în locul unde tăifăsuiam cu bătrânul... Abia ne-am așezat și ne-am și îmbrățișat cu patimă... În clipa când am încercat s-o despoi de catrință, mi-a șoptit cu tremur în glas: --Nu aici și nu acum... Ai răbdare... Hai să ne întoarcem, dragule drag, că ne așteaptă sfinția sa și Sevastița”... Când m-am simțit stăpân pe mine, m-am ridicat și am așteptat până
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
glas: --Nu aici și nu acum... Ai răbdare... Hai să ne întoarcem, dragule drag, că ne așteaptă sfinția sa și Sevastița”... Când m-am simțit stăpân pe mine, m-am ridicat și am așteptat până Zâna și-a pus în ordine catrința și iia... “Întreab-o de ce nu-i spune Sevastiței mamă?” - m-a îndemnat gândul de veghe. ... Mergeam înlănțuiți... --De ce nu-i spui Sevastiței cum se spue, mamă? --Așa m-au învățat să-i spun - Sevastița - dragule. --Cine? --Sfinția sa și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]