4,620 matches
-
textele în pretext, ci ca sedimentări de natură estetică, morală și culturală, străbătute de raționalitate, ca un distilat al unor experiențe anterioare, un ghid aprioric pentru interpretările și judecățile sale. Sunt evitate astfel dogmatismul, inhibițiile, prejudecățile și sunt depășite explicațiile cauzale exterioare, schemele și șabloanele proprii oricărui sistem susceptibil de a nu putea ajunge în fortărețele interioare ale unei opere de artă. Emoție intelectualizată și concept sensibilizat - așa s-ar putea sintetiza metoda sa critică, ceea ce ar putea însemna, pe de
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
descriere a evoluției universului - povestea acestea îi contrariază pînă și pe autorii ei. Cu alte cuvinte, cu toate că fizicienii pot să-și facă o imagine despre ce s-a întîmplat cu universul în trecut, nu sînt în stare să găsească explicații cauzale. E ca și cum ar fi martorii unui proces pe care îl pot înfățișa la scară mare, dar pe care nu îl pot explica în detaliu. Iar dacă un detaliu rămîne inexplicabil, el poate răsturna toată buturuga scenariului cosmic. Iată de ce, citind
Vidul demiurgic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7358_a_8683]
-
de sus erau invocate pentru a da coerență celor de jos. Astăzi, apetitul explicativ al omenirii s-a răsturnat: superiorul este explicat prin inferior, mergîndu-se pînă acolo că nici nu mai este nevoie de entități superioare pentru a lămuri conexiunile cauzale. Iubirea este o chestiune biochimică ce poate fi redusă la hormoni și neurotransmițători, sufletul este o secreție a creierului, Dumnezeu este o fantasmă utilă, iar credința e o emoție provocată de serotonină. Ierarhia explicativă pogorîtoare a dispărut. Așa se face
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
carcinom cu celule Merkel, la pacienții tratați cu ruxolitinib; celor mai mulți dintre acești pacienți li s-a administrat tratament prelungit cu hidroxiuree și au avut antecedente de NCNM sau leziuni cutanate premaligne fara a putea fi stabilită o relație cauzală cu administrarea ruxolitinib. ... – monitorizare neuro-psihiatrica (semne cognitive, neurologice sau psihiatrice sugestive de leucoencefalopatie multifocală progresivă (LMP)) ... ... VII. Criterii de întrerupere a tratamentului: – tratamentul trebuie întrerupt după 6 luni dacă nu a existat o reducere a dimensiunii splinei sau o îmbunătățire
ANEXE din 28 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251585]
-
19). ... 27. Totodată, Curtea a reținut că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret -, în materie penală
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
Refuzul nejustificat de predare a evidențelor contabile, constituind fie o faptă de favorizare, fie de tăinuire sau de împiedicare ori întârziere a chemării în judecată a autorului faptei ilicite, în sensul art. 1.369 din Codul civil, face parte din complexul cauzal, cu rol de condiție cauzală. ... 53. Astfel, prezumția existenței legăturii de cauzalitate funcționează atât în privința raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu (înțeles inclusiv ca ajungere a debitorului în stare de insolvență), cât și sub aspectul întinderii prejudiciului
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
evidențelor contabile, constituind fie o faptă de favorizare, fie de tăinuire sau de împiedicare ori întârziere a chemării în judecată a autorului faptei ilicite, în sensul art. 1.369 din Codul civil, face parte din complexul cauzal, cu rol de condiție cauzală. ... 53. Astfel, prezumția existenței legăturii de cauzalitate funcționează atât în privința raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu (înțeles inclusiv ca ajungere a debitorului în stare de insolvență), cât și sub aspectul întinderii prejudiciului indicat de practicianul în insolvență
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
de cauzalitate este atât o condiție esențială a răspunderii civile, dar și un criteriu pentru determinarea întinderii obligației de reparare a prejudiciului. Acest din urmă aspect rezultă chiar din formularea textului care limitează despăgubirile la valoarea daunelor aflate în relație cauzală cu fapta ilicită. ... 117. Privit ca element al răspunderii civile delictuale, raportul de cauzalitate presupune că, prin săvârșirea faptei ilicite, s-a provocat starea de insolvență. Din această perspectivă, reglementarea actuală desemnează raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu prin
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
raportului de cauzalitate, sistemul adoptat în legea specială este cel care pornește de la teza indivizibilității cauzei cu condițiile. Teza principală de bază a acestui sistem, așa cum este reliefată în literatura de specialitate^2, este aceea că în stabilirea raportului cauzal trebuie avut în vedere că fenomenul-cauză nu acționează izolat, singur, ci că desfășurarea lui este condiționată de anumiți factori, care, fără a produce ei înșiși, direct, efectul păgubitor sau realmente periculos, favorizează totuși producerea acestui efect. Acest sistem integrează în
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
consecutiv, dintre faptă și întinderea pasivului neacoperit. În cadrul celei de a doua orientări jurisprudențiale s-a relevat că textul art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 se referă la o dublă legătură de cauzalitate, una care privește relația cauzală dintre fapta ilicită și întinderea prejudiciului și cea de a doua, care privește relația cauzală dintre fapta ilicită și contribuția la starea de insolvență. În aceste circumstanțe se apreciază că prezumția se limitează doar la legătura de cauzalitate dintre fapta
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
s-a relevat că textul art. 169 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 se referă la o dublă legătură de cauzalitate, una care privește relația cauzală dintre fapta ilicită și întinderea prejudiciului și cea de a doua, care privește relația cauzală dintre fapta ilicită și contribuția la starea de insolvență. În aceste circumstanțe se apreciază că prezumția se limitează doar la legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, fiind necesară dovedirea celei de a doua legături de cauzalitate. ... 120. Trebuie
DECIZIA nr. 14 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259300]
-
din 26 octombrie 2018, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret -, în materie penală
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
din 26 octombrie 2018, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului acesteia se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret -, în materie penală
DECIZIA nr. 771 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252560]
-
de idei pentru a elabora o listă în care sunt evidențiate potențiale puncte forte, puncte slabe, oportunități și amenințări pe o matrice cu cele mai importante dintre acestea. • Metoda arborelui problemei: identificarea tuturor problemelor majore ce sunt relevante și relația cauzală dintre acestea, pentru a înțelege contextul și potențialul impact al implementării proiectului de act normativ. ... Atunci când sunt utilizate metode diferite de colectare, este important ca datele să fie fiabile (probabilitate mare ca, în cazul în care exercițiul de colectare
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
și ai focalizării acestora. În ceea ce privește metodele folosite, evaluările pot fi descriptive sau pot analiza cauzalitatea. În privința conținutului, evaluările se pot concentra pe contribuții (inputs), procese, rezultate ale acțiunii (outputs) sau rezultatele programului (outcomes). Evaluări descriptive vs. cauzale Evaluarea descriptivă definește diferite trăsături ale grupului-țintă. Un exemplu de evaluare descriptivă este analiza nevoilor. Alte evaluări descriptive pot analiza grupurile-țintă ale diferitelor programe, precum și contribuțiile, rezultatele acțiunii (outputs) sau ambele. EXEMPLU: Tipuri de evaluări descriptive • Grupul-țintă - copii preșcolari
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
și abilitățile verbale. • Grupul-țintă - clienți ai programelor locale de reciclare. Evaluarea descriptivă poate analiza bugetul mediu, poate descrie cine gestionează programul (Guvern sau contractant), poate caracteriza tipul de program (plata pentru returnarea sticlelor, tipuri de reciclare, tipuri de depozitare). Evaluările cauzale de obicei analizează cauzalitatea: a generat programul rezultatele acțiunii (outputs) dorite, evitându-le pe cele nedorite? Este important pentru cei care formulează politicile ca, după implementarea acestora, să compare impacturile realizate atât în termenii rezultatelor pozitive, cât și negative. De
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
activități sau cu scenariul „a nu face nimic“. De obicei acest lucru necesită un model de politică anume (sau teorie) și un test al acestor opțiuni folosind metode experimentale sau cvasiexperimentale (explicate mai jos) de evaluare. EXEMPLU: Tipuri de evaluări cauzale • Pentru a descoperi măsura în care obiectivele de formare au fost îndeplinite și planul inițial de formare a fost implementat • Studiu de impact privind programul de prevenire a poluării Evaluări formative vs. sumative Evaluarea formativă examinează procesul de desfășurare a
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
indicatori de conformitate sau neconformitate, măsura rezultatului acțiunii - nivelul poluării, siguranței, accidentelor etc. Întrebarea de evaluare prin ea însăși oferă răspunsul la întrebarea ce tip de evaluare trebuie desfășurată. Cu toate acestea, în cadrul posibilelor combinații transversale între evaluări descriptive, cauzale, formative și sumative, există posibilitatea de a alege. Descrierea surselor și tipurilor de date colectate În această secțiune trebuie descrise sursele și tipurile de date colectate în vederea evaluării ex-post a actului normativ. Colectarea și analiza datelor sunt activități
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
sau implementarea de politici, evaluatorii poate vor dori să selecteze metode calitative și poate metode cantitative care sunt mai eficiente din punctul de vedere al resurselor, cum ar fi anchetele prin e-mail sau internet. Cu toate acestea, pentru evaluările cauzale la scară largă, în cazul cărora scopul este de a dovedi/respinge ipoteze, sau când se intenționează folosirea analizei statistice pentru evaluările descriptive, este foarte probabil să se facă alegerea unor metode cantitative care vor genera informații semnificative din punct de
HOTĂRÂRE nr. 443 din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253645]
-
din 26 octombrie 2018, a statuat că dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, iar dacă este lacunar, neclar, sistemul de drept recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului acesteia se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret -, în materie penală
DECIZIA nr. 49 din 28 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270496]
-
lângă procesele de degradare (eroziune, alunecări, sărăturare, înmlăștinare) în care factorul antropic (omul) joacă rol de factor condițional, există o serie de procese de degradare cauzate direct de către om. Aceste procese în desfășurarea cărora omul joacă rol de factor cauzal poartă denumirea de procese de degradare antropică. Aceste procese cunosc un mers ascendent iar suprafața terenurilor afectate este din ce în ce mai mare. Procesele de degradare antropică sunt numeroase, dar interes special prezintă, cel puțin până în prezent, următoarele
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
condițiile legii. Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă. ... 50. La articolul 56, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 56 Dacă din raportul care a dat naștere emiterii sau transmiterii cecului derivă o acțiune cauzală, aceasta poate fi exercitată și ulterior emiterii sau transmiterii cecului, afară de cazul în care se dovedește novația. ... 51. Articolul 58 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 58 Protestul se întocmește de către executorul judecătoresc, notarul public sau
LEGE nr. 182 din 17 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256565]
-
art. 19, în condițiile legii. Excepțiile personale trebuie întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă. ... 66. Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 64 Dacă din raportul care a dat naștere emiterii sau transmiterii cambiei derivă o acțiune cauzală, aceasta rămâne valabilă inclusiv în ceea ce privește emiterea sau transmiterea acesteia, cu excepția situației în care a intervenit o novație. O asemenea acțiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedește cu protestul lipsa de acceptare sau
LEGE nr. 180 din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256444]
-
emiterea sau transmiterea acesteia, cu excepția situației în care a intervenit o novație. O asemenea acțiune nu poate fi însă exercitată decât după ce se dovedește cu protestul lipsa de acceptare sau de plată. Posesorul cambiei nu poate exercita acțiunea cauzală decât oferind debitorului restituirea cambiei, depunând-o la grefa instanței competente sau la un executor judecătoresc competent, justificând în același timp îndeplinirea formalităților necesare pentru conservarea față de debitor a acțiunilor de regres ce îi pot aparține. ... 67. Articolul 66
LEGE nr. 180 din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256444]
-
opinii, răspunsuri și decizii privind situații-problemă simple, utilizând concepte și metode specifice diferitelor domenii de cunoaștere Clasa pregătitoare/clasa I/clasa a II-a Clasa a III-a/clasa a IV-a 2.1. Identificarea unor situații-problemă privind elementele/fenomenele/procesele din mediul înconjurător - formularea unor întrebări cauzale (de exemplu: De ce este întuneric noaptea? De ce răsare Soarele/Luna? Unde pleacă Soarele/Luna? De ce este frig iarna/cald vara?) - desfășurarea unor activități de observare, experimentare, analizare etc., utilizate în demersuri investigative (de exemplu: poluare luminoasă, comportamente distructive ale omului
ORDIN nr. 4.096 din 22 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257014]