270 matches
-
Tonul confesiv/meditativ se deschide printr-o firidă de cupolă a moto-ului/rezonator, cu intensă încărcătură sapiențial/soteriologică, revărsată de ecoul biblic: „Au venit peste mine clipe de întristare (...) harfa mea s-a prefăcut în instrument de jale și cavalul meu scoate sunete plângătoare. ...Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea pe ramurile mele“. (Cartea lui Iov). Întregul fond liric este dominat de un spirit interogativ, care filtrează medierea paralelismului gândirii gândurilor la temperatura travaliului re
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/_autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_in_poezia_viorelei_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
Valea Jiului, Alunului, Ciceu, Deda, Dudului, Filiași, Hărmanului de la nr. 49 și 136 la final, Hărmanului Fundătură, Pașcani, Simeria, Teiuș, Timiș Triaj, Timișul Sec, Ungheni, Urziceni, Drumul Cernatului, Zizinului de la nr. 95 și 104 la final, Albinelor, Baciului, Bârsei, Capra Neagră, Cavalului, Câmpul cu Flori, Vasile Copilu Chiatră, Cimpoiului, Ciobanului, Dascălu Costea, Dulgherului, Fagurului, Fântănii, Filip Gheorghe, Fundăturii, Calea Feldioarei de la nr. 91 și 82 la final, Izvorului, Luncii, Merilor, Nicovalei, Primăverii, Oițelor, Orhideelor, Parcul Verde, Pășunii, Plugarilor, Strunga Mieilor, Surlașului, Tâmplarilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
Valea Jiului, Alunului, Ciceu, Deda, Dudului, Filiași, Hărmanului de la nr. 49 și 136 la final, Hărmanului Fundătură, Pașcani, Simeria, Teiuș, Timiș Triaj, Timișul Sec, Ungheni, Urziceni, Drumul Cernatului, Zizinului de la nr. 95 și 104 la final, Albinelor, Baciului, Bârsei, Capra Neagră, Cavalului, Câmpul cu Flori, Vasile Copilu Chiatră, Cimpoiului, Ciobanului, Dascălu Costea, Dulgherului, Fagurului, Fântănii, Filip Gheorghe, Fundăturii, Calea Feldioarei de la nr. 91 și 82 la final, Izvorului, Luncii, Merilor, Nicovalei, Primăverii, Oițelor, Orhideelor, Parcul Verde, Pășunii, Plugarilor, Strunga Mieilor, Surlașului, Tâmplarilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246097_a_247426]
-
frăguți, printre sulfină, Privesc la codrul meu cu drag. Treceau doar ape curgătoare, Prin nopți cu stele și cu lună, Cu vraja lor adormitoare, Dar astăzi cornul nu mai sună... Pe un covor cu iarbă verde Ascult doar doina din caval, Pe unde dorul mi se pierde, Precum în mare val cu val. Frunza cu freamătul de veci, Se scaldă seara în amurg, Îmi curg fântâni în ape reci Și amintiri duioase-mi curg... S-a spart clepsidra cu nisip Și
UMBRA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1433399362.html [Corola-blog/BlogPost/374831_a_376160]
-
ca un uliu flămând cuibărit în viscere/ se roteau întrebările peste ultimul i sacadat” ( Imposibila uitare, p 51). Reușește cu vădită aplecare să deslușească rosturi „pariez doar pe alb/ știu gustul zăpezii dinspre nord vine frigul/ e târziu pentru fluier caval sau vioară/ și totuși tresar răzbit de-un colind și lerui să umple pustiul/ lerui liniștii false din fratele om cum lerui Luminii/ în zilele mele” (Poveste de iarnă, p. 36) și să dezlege noduri „răsfir/ cu privirea/ nisipul sticlos
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1454421500.html [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
Din pridvorul casei mele, Câte nopți am tot privit... Ceru-albastru, mii de stele, Iar cu doina am grăit”. De când a fost copil mic și-a pus sufletul pe strună fermeactă, pe frunză de păr rotat, fluierat de păsărele și-a cavalului doinire ca o blândă mângâiere... dând glas dorului nespus, trezind în iniumile oamenilor (din satul natal) fior nebănuit, devenind (cu trecerea vremii) un solist de muzică populară cu multe valențe de exprimare: de la sârba oltenească, hora așezată... la nemuritoarea doină
GHEORGHE ROŞOGA ANIVERSEAZĂ 50 DE ANI DE ACTIVITATE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1430783807.html [Corola-blog/BlogPost/379764_a_381093]
-
867 din 16 mai 2013. ÎN NOPȚI DE PRIMĂVARĂ Semeț, la tâmpla serii, amurgul se-nroșește Mantia-și trece-n grabă pe creasta unui deal La poale, crude ierburi și pacea ce domnește Răzbate lin spre crânguri un plânset de caval Străpunge liniști scurse din cerul primenit Cu ploi de năzuințe. Se zbat în noi, trudind, Dorințe, temeri, gânduri... Cireșii-au înflorit. Ninsori de floare dalbă, speranțe măiestrind, Ne-acoperă. Sublime miresme dau năvală Inundă-ne iubirea - noian de prospețime, Zâmbește
GEORGETA RESTEMAN by http://confluente.ro/articole/georgeta_resteman/canal [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
XXI, introspecție atemporală a sufletului românesc bântuit de-a lungul istoriei de toate bolile politicii europene și americane, dar care totuși a rămas aici, pe plai mioritic să-și cânte jalea, dorul și chiar visele, uneori din fluier, alteori din caval sau când nu le-a avut pe acestea a cântat dintr-o frunză pe care se odihneau două stele, doar cu încredearea în Dumnezeu. Sunt de acord cu afirmația Domnului SCRIITOR Ciubotaru din ultimul capitol al cărții: „Eu am fost
CONSTANTIN T. CIUBOTARU: AMERICA DIN SUFLETUL MEU de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Eugenia_dumitriu_constantin_eugenia_dumitriu_1391422920.html [Corola-blog/BlogPost/352765_a_354094]
-
să-și facă de Rusalii cunună! Hățișul Pădurii Nebune spre sate pătrunde Și peștii își pierd, apre amonte, de urmă. Dorm apele-n matcă, înghețul adoarme la mal. La ceasul-răscruce doar cocșul mai cântă. Din pod, peste vatră, cade bătrânul caval. Piere stafia, născând o zână din slută. GLOSSA VREMII-NFRIGURATE Născut la ceasul vremii-nfrigurate Să dai un suflu nou pe codri și pe lunci, Născut-ai o speranță, din ere-ntunecate, Ce a străpuns hârtia prin ochii tăi adânci. Din slova
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
Savoia Emmanuel-Philibert, cu sabia scoasă din teacă. Era locul din piață unde se adunau cei mai mulți vizitatori fie singuri, perechi, sau în grupuri, pentru a face fotografii cu impozantul monument. Acestui grandios obiectiv italienii îi mai spun în dialectul local și Caval Ed Brons (Calul de bronz). La parterul clădirilor ce flancau piața, se aflau unele dintre cele mai elegante și extravagante cafenele ale orașului: Caffé Torino și Caffé San Carlo. Grandoarea pieței și a construcțiilor ce datau încă de prin secolul
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424342250.html [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
19:00, pe scena Operei Maghiare. Teodora Enache îl are ca partener în această călătorie de explorare a rădăcinilor muzicale pe Theodosii Spassov, muzicianul bulgar care a readus în sfera muzicii contemporane unul dintre cele mai vechi instrumente din lume, cavalul. Spectacolul se dorește o inedită expunere a muzicii lui Bela Bartok, aducând alături de comorile folclorice culese de compozitor suflul nou al incantației heterofonice. Teodora Enache a creat, de-a lungul timpului, parteneriate artistice unice, cu artiști precum Stanley Jordan, Benny
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov by http://www.zilesinopti.ro/articole/9126/incantations-on-bela-bartok-cu-teodora-enache-si-theodosii-spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
Manusardi , Darius Brubeck, Johnny Răducanu, Marius Mihalache și foarte mulți alții. Proiectul pe care îl lansează acum, împreună cu Theodosii Spassov, este, în fapt, recrearea unei întâlniri muzicale atât de obișnuită, cu secole în urmă, în spațiul Dunărean. Aici, vocea și cavalul au fost dintotdeauna parteneri în doine, hore și alte melosuri folclorice. Celor doi li se va alătura un ansamblu de percuție care va sprijini improvizația explozivă, vocală și instrumentală. “Întâlnirea mea cu Theodosii Spassov e jumătate destin, jumătate voința mea
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov by http://www.zilesinopti.ro/articole/9126/incantations-on-bela-bartok-cu-teodora-enache-si-theodosii-spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
Festival, am avut câteva concerte în Romania și, după o pauză de câțiva ani, ne-am reîntâlnit, anul trecut, în Sofia. Sunt sigură că rafinatul public clujean îl va aprecia la valoarea lui”. Theodosii Spassov a început să cânte la caval încă de la începuturile studiilor sale muzicale. Artistul a dezvoltat propriul propriul stil, unic, de a cânta la acest instrument prin sintetizarea folclorului tradițional cu jazz, fusion și muzică clasică. În cei peste 20 de ani de carieră, a cucerit cu
„Incantations on Bela Bartok” cu Teodora Enache și Theodosii Spassov by http://www.zilesinopti.ro/articole/9126/incantations-on-bela-bartok-cu-teodora-enache-si-theodosii-spassov [Corola-blog/BlogPost/99081_a_100373]
-
a pornit la mure coapte sau să doarmă în vâlcele . Gâze iau în stăpânire totul , văi sau jnepeniș iar turiști își dau pornire urcând muntele pieptiș . Vesel susură pâraie alergând zglobii la vale. Sufletul ți se înmoaie când auzi cântând cavale . Iată cârdul de mioare , câinii care stau de pază. Un asin se-ntreabă , oare ce mai car pân-la amiază ?! Orășelul se trezește. Ziua-i pe deplin stăpână , toată lumea forfotește . Trece iar o săptămână ! Doi bătrâni stau pe șezlonguri să-i
MUNTELE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1467726542.html [Corola-blog/BlogPost/373986_a_375315]
-
câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și de o colecție de arme de panoplie, cât și de o lustră făcută într-o roată de car. Restaurantul oferă vedere atât spre oraș, cât și spre mare și spre stațiunea Sunny
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
să-ți cânt pe-o coardă din estu-mi de trăire, Să-alung norul de fum ce-ascunse steaua, luna. Îți dau citadinul născut din visu-mi rural Și pavajul, în schimbul potecii străjuită de iarbă. Își dau scrâșnet de roți, în loc de durluit de caval Și-o năzuință de care nimeni n-are habar sau întreabă. Te-ascund în flori de cactus, te-alin în ierbi volante, Te strâng la piept în album de poze alb-negru. Sleiesc fântâna uitată, cu visuri sfărmate, Împiedic rutina și
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1456375751.html [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește...) în zile și nopți de restriște. Doină, doină... cântec dulce, plămădită din lacrimă de om necăjit, din sfâșietoarea jale a mamei (cea mai iubită ființă de pe pământ) rămasă fără bărbat și, de multe
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1407725558.html [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
surâd, Limba e cântec suav de vioară Și veselia din ochii ce râd. Limba română e tulnic și bucium, Doină, baladă și dacii râzând, Murmurul apei și-al inimii zbucium, Imnul și oda în suflet arzând. Limba română e fluier, caval, Un Eminescu - Luceafăr nestins, Este Nichita și-al versului val Ce se înalță pe-al minții întins. Toți ne-am născut să vorbim astă limbă, ... Citește mai mult Limba română e mama cea bunăCare îmi cântă de jale și dor
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
ne surâd,Limba e cântec suav de vioarăși veselia din ochii ce râd.Limba română e tulnic și bucium,Doină, baladă și dacii râzând,Murmurul apei și-al inimii zbucium,Imnul și oda în suflet arzând.Limba română e fluier, caval,Un Eminescu - Luceafăr nestins,Este Nichita și-al versului valCe se înalță pe-al minții întins.Toți ne-am născut să vorbim astă limbă,... XX. FLORILOR, SURORILOR..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1679 din 06 august 2015. Florilor
CURELCIUC BOMBONICA by http://confluente.ro/articole/curelciuc_bombonica/canal [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
de slavă ridicat spre nesfârșitele lăcașuri ale eternului Demiurgos: „Cu glas de corn văzduhul săgetați,/ Cu lira și cu harpa. Fremătând/ În dans. Tamburul, flautul plăpând/ Se-ngemănează-n imn, ca niște frați./ Sonore corzi, treziți-vă, vibrați!/ Și voi, caval, chimvale, rând pe rând,/ Și toate laolaltă, răsunați!/ Tot ce viață are pe pământ/ Să-L laude pe Cel Etern și Sfânt./ Să-L preamărească laic și monah./ Să-L adorăm cu toți. Hallelu Yah!” Ecclesiastul este, fără comentarii, cea
POEZIA CA INSPIRAŢIE DIVINĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1480750837.html [Corola-blog/BlogPost/382432_a_383761]
-
aproape singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
singulară la gorjeni (este originar din Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste de
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
un harem, în seclul XX, haremul Regelui Hassan al 2-lea, al Marocului, la Palatul din Fez, de Revelion. A fost invitat pentru două zile și a rămas două săptămâni. La sfârșitul spectacolului Regele i-a solicitat un fluier, un caval și o tilincă. „Regele Hassan avea 200 de neveste”, povestește maestrul Zamfira. Avea copii numai cu una dintre ele, doi băieți, unul de unsprezece ani, care îl reprezenta pe monarh la diverse întâlniri și unul de patru ani. A doua
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
suflet că acești butuci vor ajunge casă. Că vom avea și noi o casă mare ca a lui Lili lui Nică. Seara, când luna strălucea puternic, noi ne așezam pe acești butuci și nenea Ilie al Ioanei ne cânta din caval. Cânta așa de frumos că eu și vedeam stelele dansând și mai ales Luna. Omul care împrumuta foc, fără să știe, ne-a luminat copilăria. Îl iubeam ca pe un bunic al tuturor copiilor. Cântecele lui melodioase m-au urmărit
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_luat_cu_imprumut_foc_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]
-
spune strigoi. Noi, copiii, când ne jucam pe coasta lui Ilie al Ioanei, nu stăteam seara târziu că ne era urât. După el a rămas până în ziua de azi denumirea drumului de lângă casa lui: coasta lui Ilie al Ioanei. Acordurile cavalului nu s-au mai auzit niciodată, în acel sat, uitat de lume, Ușurei. Copacii din bătătură nu au mai ajuns niciodată casă. Au putrezit fiind folosiți ca bancă pe care ne adunam mai mulți copii și povesteam tot felul de
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Am_luat_cu_imprumut_foc_povestire_de_titina_nica_tene.html [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]