580 matches
-
Prin care cine vrea se plimbă, / Scuipând în datini și în limbă. Schimbată crud de minți demente, / În cruce de experimente: Îți bat piroane-n mâini, picioare, / Te stingi și parcă nu te doare. / Ridică-te din suferință / și din cazonă umilință ! / Ridică-te, Basarabie, / Trecută prin foc și sabie, / Bătută ca vita, pe spate, / Cu biciul legii strâmbate, / Cu lanțul poruncitoarelor strigăte: Ridică-te ! Ridică-te ! Ridică-te ! (apud RotIst, V, 604). Rafinatul mesianism, polivalența lirică a simbolului Mamei (Mama-Patrie
Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
un club select, negocia doar la recomandare serioasă, si acontul constă Într-o strângere de mână, acolo, În biroul ei rafinat și mereu inundat de aroma cafelei de Columbia. Întreg complexul denumit „La Diligenta” era condus Într-un stil aproape cazon, așa cum, copila fiind, Mărțina Îl văzuse pe bunicul ei, generalul Sâmbure, comandând scurt și la obiect subordonaților. Plătiți corect, angajații o ascultau și umblau că teleghidați prin imobilul monitorizat cu zeci de camere de supraveghere. Lucrătorilor le era permis accesul
Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
pe când mama, Maria, era analfabetă), al doilea dintre cei opt copii ai familiei rămași în viață (trei băieți și cinci fete). Recomandat de învățătorul satului, va urma, ca bursier, Liceul Militar din Craiova, fără să fie însă atras de viața cazonă. După absolvire, răspunzînd chemării sale celei mai intime, se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie, unde va fi unul dintre studenții preferați ai profesorului Nicolae Cartojan, vestitul istoric al literaturii noastre vechi. Va fi frecventat, fascinat, ca mai toată
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
intitulat "Expoziția artiștilor în viață", și din nou la "Cercul Artistic", lucrări din epoca pariziană cum a fost "Ultima cursă de toamnă", sau cele cu tematică românească precum micul tablou intitulat "Liniște (Amurg)" și altele ca "Nebună de dragoste, Idilă cazonă, Transport primitiv, Un conac, Fructe, Vedere din Tg. Jiu, Primul suspin" și "Cap de expresie" (un portret de fată - probabil cel cunoscut azi ca "Portret de femeie"). Criticile oficiale din anul 1895 au încercat să-l discrediteze pe Luchian catalogându
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
probleme urgente (bugetul casei regale, apelul către țară, etc...) proaspătul șef de guvern își expune maniera în care înțelege să guverneze. Mircea Vulcănescu, numit subsecretar de Stat la Ministerul de Finanțe după 27 ianuarie 1941, avea să noteze: Modul său "cazon" de a conduce România precum o cazarmă, ideea obsedantă de a face totul, avea să se răsfrângă și asupra lui Mihail R. Sturdza, diplomat cu experiență, având aproape patru decenii de carieră. Practic, cel mai important document ratificat în cele
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). Aici, din nou, în primul an, a primit distincția de "eminent". La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent în armata austro-ungară, la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula. Acolo, pe lângă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. În 1907 a conspectat numeroase opere din literatura universală, specificând, uneori, data lecturilor (25 aprilie, 2, 3, 7, 8 și 16 mai, 1, 2 iulie). Între scriitorii excerptați au fost
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
serie nouă, editată de Ministerul Apărării Naționale. În aprilie 2009, a fondat revista de cultură militară și patriotică „ProARME”, cu apariție trimestrială. ... Redactor și conducător de reviste militare, , ofițer de carieră care se inspiră, cu deosebire în proză, din viața cazonă contemporană (dar și din cea devenită istorie), valorificând, nu o dată, propria experiență, dar depășind prin construcție, prin complexitate și prin seriozitatea problematicii convenționalismul binecunoscut al textelor „tematice”, a tipărit de curând o carte ce pare scrisă într-un moment de
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
o carte ce pare scrisă într-un moment de relaxare și chiar de predispoziție ludică, intitulând-o „Femeia ca obiect de studiu”. [...] Într-un fel, cartea de acum nu aduce foarte multe lucruri noi: și erotismul stimulat de condiția claustrării cazone, și amestecul de gingășie sufletească și de înclinație suav-abjectă, și vagul misoginism, și oralitatea, și argoul specific, presărat cu expresii mai suculente ori cu termeni militari aplicați zonelor civile ale vieții ne erau cunoscute din „Diribiștii”, din „Duelul condamnaților” sau
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
o maturizare stilistică, inclusiv la nivelul dozării: a mizei, a mijloacelor, a încărcăturii simbolice si a semnificației. Calitatea principală a textului de acum pare tonul bine găsit, constând într-o oralitate plăcută și fără excese, pigmentată de elementele de argou cazon, potrivite istorisirilor când piperate, când pline de poezie, dar întotdeauna punctate ironic (sau autoironic). [...] Portretele feminine sunt aproape toate senzuale, căci privirea cazonă dilată frumusețea, dar și punctate de observații nu neapărat misogine, însă izvorând din același mod de a
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
pare tonul bine găsit, constând într-o oralitate plăcută și fără excese, pigmentată de elementele de argou cazon, potrivite istorisirilor când piperate, când pline de poezie, dar întotdeauna punctate ironic (sau autoironic). [...] Portretele feminine sunt aproape toate senzuale, căci privirea cazonă dilată frumusețea, dar și punctate de observații nu neapărat misogine, însă izvorând din același mod de a privi care face din femeie o fascinantă târfă sau măcar o târfuliță conștientă de puterea ei de seducție. [...] Până la urmă, într-un roman
Dan Gîju () [Corola-website/Science/327257_a_328586]
-
revista "Șoimii", editată de Liceul Militar "Mihai Viteazul" din Târgu-Mureș, unde era înscris sub numele de Alexandru G. Stănescu. La "Șoimii", Sahia a semnat cu pseudonimul Al. Mânăstireanu, după numele satului său Mânăstirea din județul Călărași. Nefiind făcut pentru viața cazonă, în 1927 a părăsit Liceul Militar, iar în anul 1928 și-a dat bacalaureatul. S-a înscris la Facultatea de drept din cadrul Universității București. Nu a găsit ce căuta nici în viața universitară, astfel că în anul 1929 a intrat
Alexandru Sahia () [Corola-website/Science/304642_a_305971]
-
Să o numim Sinele Identitar. Diktatura avea kombatanți mercenari, securiștii și turnacii lui Cezar erau aceeași cu ai mei, din illo tempore.... Iată de ce și cum ne-am împrietenit, dincoace de propriile scrieri, de Omul Cezar, cel temut de puterea cazona, de falșii amici, de iudele din liota de „cena cluri”, care mai de care mai divergente-ntre ele, spre folosul propagandei „autohtone”, ROD OTRĂVIT al fostului grozism-stalinism-ceaușism. La prima mea întâlnire cu Cezar, la editură Facla din Timișoara ( dir. Ioan
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
Neagu Rădulescu frecventează Cenaclul Sburătorul, citește proze și prezintă caricaturile tuturor participanților. Este remarcat de Eugen Lovinescu în Istoria sa (1937), pentru fantezie, umor și pitoresc. În 1941, G. Călinescu îl plasează pe urmele lui Anton Bacalbașa pentru umorul lui cazon și în siajul lui G.M. Zamfirescu pentru descrierea mahalalei. Prima carte a lui Neagu Rădulescu a fost "Dragostea noastră cea de toate zilele" (1934), o colecție de proză scurtă răsplătită cu Premiul SSR. Alte volume de schițe și povestiri scurte
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
în malurile abrupte ale Loarei. Mănăstirea Marmoutier este construită în pădure; Martin trăiește într-o colibă de lemn în care respinge ˝aparițiile diavolești și vorbește cu îngerii și cu sfinții˝: Martin duce o viață plină de un curaj bărbătesc și cazon pe care o impune în comunitatea sa. În vremea respectivă, toată lumea călătorea fie pe jos, fie călare pe măgari, fie cu barca pe Loara; iar Martin este mereu însoțit de călugării și discipolii săi, fără îndoială în mare parte din
Martin de Tours () [Corola-website/Science/299681_a_301010]
-
disciplinei și onoarei și a primit o educație severă, pentru a fi pregătit în vederea responsabilităților care îl așteptau. Ludovic era controlat strict de tutorii săi și supus unui regim sever de studii și exerciții. Unii subliniază faptul că această atmosferă cazonă, prusacă este cauza comportamentului său ciudat ca adult. Ludovic n-a fost apropiat nici de părinții săi. Consilierii regelui Maximilian i-au sugerat plimbări zilnice în compania viitorului succesor al său. Regele a replicat : „Dar ce-am să-i spun
Ludovic al II-lea al Bavariei () [Corola-website/Science/315306_a_316635]
-
deși e important să se afle lucruri, însă am considerat că ar fi mai bine să lăsăm acest aspect ambiguu și doar să prezentăm ordinele militare. Astfel a aparut al doilea plan: am socs în evidență contextul istoric prin vocile cazone reci, în contrast cu vocile foarte umane din interviuri. Al treilea plan a fost cel al peisajelor. Inițial, voiam doar o pauză în interviuri. Spectatorul are timp să se gândească la ce-a văzut și auzit, iar imaginația fiecăruia poate construi pe
„Fie zi, fie noapte, afară tot întuneric era. Asta era Transnistria, unde-am trăit iadul pe pamânt.” Deportarea romilor în Transnistria () [Corola-website/Science/295835_a_297164]
-
în ducatul Württemberg din sudul Germaniei, care devine mai târziu administrator al grădinilor curții ducale. În 1773, la vârsta de 14 ani, tânărul Schiller este înrolat la ordinul ducelui Karl Eugen în Academia Militară, instituție cu cel mai desăvârșit spirit cazon, unde se va forma spiritul rebel al viitorului poet. După opt ani începe studiul medicinei, devenind în 1780 medic militar al unui regiment din Württemberg, după ce susținuse o dizertație cu titlul "Über den Zusammenhang der tierischen Natur des Menschen mit
Friedrich von Schiller () [Corola-website/Science/297780_a_299109]
-
pe front și hotărăște să li se alăture conaționalilor săi români, în loc să lupte împotriva lor. Constantin Kirițescu a scris: „Apropiindu-se de pământul românesc, Rebreanu a auzit chemarea secretă din sufletele fraților săi, șoptindu-i de dincolo de tranșee. Între datoria cazonă nefirească și datoria sfântă de român, Rebreanu a luat-o în seamă pe cea din urmă”. Astfel, în noaptea de 10-11 mai 1917, după ce a fugit din infirmeria unde era sechestrat, a încercat să traverseze frontul către partea română, aducând
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
social, cultural și literal inițiat la începutul sec. XX, în România, de revista „Sămănătorul” fără a idealiza, ca atunci, satul patriarhal în opoziție cu orașul „viciat” de civilizație. Articolele revistei sunt creații moderne care evită totuși noile tendințe ale presei cazone, subjugată politic. Revista reconsideră, promovează și păstrează ce a mai rămas din civilizația rurală veche, fiind depozitara unor valori naționale pe cale de dispariție. Ea se declară împotriva substituirilor și chiar disparițiilor cutumelor patrimoniale legate de domeniul publicistic și scriitoricesc care
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
stilul "tăițeilor fierți". Din aceste case se oprește pe lângă zidurile școlii de arte și meserii, încântat de uniforma impozantă a vreunui școlar-bursier, "cu chipiu cu ceaprazuri, nădragi cu vipuști și tunici cu nasturi de metal lucitor, încizmuit și cu potcovițe cazone", mult mai altfel decât ostașii de la 26 Rovine sau decât amărâții ce făceau de pază la penitenciarul Bucovăț. Colindă cimitirele, "unde pe lângă cruci și crucioaie și peste grele obloane de fier care acopereau "cavourile", ici și colo se înălța câte
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
infiltrate de agenții Gestapoului, iar rata arestărilor și eliminării fizice a activiștilor politici a fost foarte ridicată. Cu toate aceste, rețelele social-democrate și comuniste au continuat să existe, să recruteze membri noi din clasa muncitorilor industriali, care se opunea disciplinei cazone impusă de regim în timpul cursei de reînarmare a Germaniei. Conducerea social-democrată exilată la Praga a fost capabilă să primească și să publice rapoarte foarte amănunțite și corecte cu privire la evenimentele din țară. În afară de faptul că au reușit să supraviețuiască perioadei dictaturii
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
artistic de pe natură". Îi apare în Literatorul din 30 martie poezia "Și toate", scrisă cu un an înainte, semnată V. George. În 1900 se înscrie la Școala Militară din Iași, de unde se retrage în al doilea semestru, neputând suferi disciplina cazonă. Compune poezia Plumb, o va finisa totuși abia în 1902. În 1901 se înscrie în cursul superior al Liceului Ferdinand. Absolvă liceul din Bacău în 1903. Scrie poezia ""Liceu"", ca răspuns la un chestionar adresat de minister absolvenților din acel
George Bacovia () [Corola-website/Science/297545_a_298874]
-
o serie de lucrări noi, deschide o a doua expoziție personală la Bibliotecă "Christian Tell". Urmează cursurile Liceului de Arte Plastice Nicolae Tonitza. Susține fără succes examene de intrare la Institutul de Arte din București, secția scenografie. În urmă experienței cazone, concepe o expozitie spectacol pe tema antirăzboinica intitulată "Războinicii", deschisă tot la Sala Dalles. În spectacolul de deschidere participa: Anda Călugăreanu, Nicu Vladimir, Valeriu Sterian, Florian Pittiș, Mircea Florian, Doru Stănculescu și alții. În 1980, împreună cu Ion Barbu, prezintă o
Daniel Ionescu-Dion () [Corola-website/Science/309425_a_310754]
-
trăit. Cam cât timp stați În baracă? - De fapt, În baracă nu stăteam decât noaptea. La cinci și jumătate era apelul, după care luam așa-zisul mic dejun. Stăteam la coadă. Un surogat de cafea. Primeam pe zi o pâine cazonă, care era mai mult rumeguș decât pâine - circa 400 grame de pâine. Asta era pentru dimineață. La prânz primeam acea ciorbă de sfeclă și seara același lucru. Deci dimineața, după apel, mergeam la muncă, iar când ne Întorceam, după-amiaza, pe la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a scopurilor la mijloace. Specialiștii Ministerului de Interne în mobilă, aranjamente și decorații interioare lucraseră cu folos. Organizarea spațiului părea impecabilă. Într-o încăpere ceva mai mare ca tinda unei biserici, fuseseră instalate vreo treizeci de paturi de fier, tip cazon, lipite două cîte două și suprapuse pe trei niveluri, pînă aproape de tavanul curbat, asemănător bolților de cramă. Spațiile libere dintre paturi fuseseră calculate cu precizie: înguste, cît să te strecori și să te cațări pe crengile de dormit. Se dormea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]