293 matches
-
așa că am decis să merg pe jos. Amfitrionul meu era vădit emoționat. Pe terasa umbrită era așezată o masă din plastic și două scaune, tot din plastic. Erau însă foarte comode. Cafeaua a fost făcută surprinzător de repede și două ceșcuțe din porțelan japonez (nu chinezesc!), pline ochi, gîdilau timid simțul olfactiv, cu mirosul acela inimitabil de cafea Serrano. Sticla de whisky pe care am adus-o este desfăcută pe loc. Pahare, gheață și... poftă de vorbă. După cîteva clipe, alcoolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
împletite, deosebit de comode. Livingul, foarte mare, avea geamuri enorme, cît peretele. Grădina era iluminată destul pentru ca în living să vezi suficient de bine, fără a aprinde nici un bec. Hassan aprinde tacticos un trabuc "Romeo și Julieta", iar eu îmi apropii ceșcuța de cafea. Priveam imensa grădină cu interes și comentez ca pentru mine. Geamurile astea imense îmi dau o senzație de insecuritate, spun neutru. Cîțiva lilieci foarte harnici îmi captează atenția pentru cîteva clipe și n-am prins niște propoziții spuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că ea este albă și el este negru. Ei, care rasă stă pe șezlong și care rasă aduce cafeaua? Rasa neagră, adică soțul, pleacă să facă încă o cafea "stăpînilor". Docil, vine cu totul aranjat pe o tavă. Doar două ceșcuțe. Dumneavoastră nu doriți să bem cafeaua împreună? întreb contrariat. Nina sare și autorizează. Adu-ți și tu ceșcuța. Supus, negrul vine cu o ceașca mai urîtă. Încerc să-l antrenez în discuție. V-ați păstrat religiile? Dumneavoastră, albii, aveți zeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cafeaua? Rasa neagră, adică soțul, pleacă să facă încă o cafea "stăpînilor". Docil, vine cu totul aranjat pe o tavă. Doar două ceșcuțe. Dumneavoastră nu doriți să bem cafeaua împreună? întreb contrariat. Nina sare și autorizează. Adu-ți și tu ceșcuța. Supus, negrul vine cu o ceașca mai urîtă. Încerc să-l antrenez în discuție. V-ați păstrat religiile? Dumneavoastră, albii, aveți zeii cei mai puternici. De ce credeți? Păi, vă ajută să fiți tari în toate. De ce nu-i preluați și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
constatat ceva ciudat. Masca își schimbase expresia. Era mult mai încruntată, mai posomorâtă. Am râs și i-am spus că era, probabil, un efect de lumină. Seara au venit la noi câțiva prieteni, ca să sărbătorim mutarea. Masa era plină de ceșcuțe cu cafea neagră, farfurii de porțelan cu prăjituri și pahare de cristal cu băuturi străine, cumpărate de la free shopurile din aeroporturi. Aveam în cameră, ca și-acum, trei biblioteci mari, cu rafturi de lemn, încărcate provizoriu cu cărți, pentru că încă
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
casă” îmi crea o mare stare de confuzie. Zeci, sute de lucrușoare, de păpușele, de chițibușuri, toate ca un uriaș puzzle de pus în ordine. În bucătărie, zeci de chestiuțe din inox a căror folosință nu o știam, zeci de ceșcuțe diferite, fiecare pentru fiecare gust. Căci cănița de lapte a Elenei de doi ani este cu căprițe, cănița de lapte a Chiarei de șase ani este cu Mickey Mouse, ceștile bătrânilor sunt de sticlă și tot așa... Nimeni nu făcea
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
plin de adulmecări și de pofte sănătoase, lesne de-mpăcat cu câțiva gologani la turcul din piața Sărindarului, care Îți oferea, cu glas baritonal, salipul său, savantă licoare exo tică, suc distilat din coji și boabe mult aromatice, servit fierbinte În ceșcuțe de cafea și cu bonomie orientală; sau la precupețele zvelte și legănate pe șolduri sub cobilița cu chiupuri mari de pământ și cu străchioara cu cărbuni aprinși la fund, oferind gospodinelor leneșe la gătit ciorba de burtă dreasă cu ou
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Într-una din încăperi se pregătește ceaiul, iar în cealaltă este servit după ritual. Ne-am descălțat la intrare și am încălțat papucii puși la dispoziția noastră. Ceaiul ne-a fost servit pe „tatami”( rogojini din paie de orez), în ceșcuțe deosebit de fine, cu superbe desene florale, iar lângă fiecare ceșcuță se afla câte o prăjiturică delicioasă din orez și fasole dulce. Am savurat, în liniște, licoarea magică, meditând la istoria Japoniei, la faptul că pot bea ceaiul, după „ceremonialul”simplificat
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
este servit după ritual. Ne-am descălțat la intrare și am încălțat papucii puși la dispoziția noastră. Ceaiul ne-a fost servit pe „tatami”( rogojini din paie de orez), în ceșcuțe deosebit de fine, cu superbe desene florale, iar lângă fiecare ceșcuță se afla câte o prăjiturică delicioasă din orez și fasole dulce. Am savurat, în liniște, licoarea magică, meditând la istoria Japoniei, la faptul că pot bea ceaiul, după „ceremonialul”simplificat, în chiar chioșcul în care, pe vremuri, viteazul și asprul
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
înainte de a apuca să conștientizezi că ai urmat firul olfactiv, te trezești în fața raftului. Dintr-o dată ți-a venit în cap, am nevoie de pâine! Supermagazinele au preluat ideea de la Starbucks și au început să vândă cafeaua mai scumpă la ceșcuță, pentru a încuraja vânzările; iată un mod inteligent de a pune în valoare calitățile senzoriale ale unui produs. Într-o lume perfectă ne-am bucura de mult mai multe arome în magazine. În raionul cu produse de spălat ar mirosi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
o preparam singură având cont deschis la prăvălia Țoev iar ziarele le luam de la gara Traian Val. * Întâmplarea netezește drumurile. Mergând în vizită la Tanea Harcino, în lipsa unor cești, Tanea trimite pe cineva la fata cu bască albă să împrumute ceșcuțe, pahare, tacâmuri și ce-i mai trebuia ei. Nu trece mult și apare chiar proprietara, acum abia vizibilă sub șalul lung. Se numește Steluța Apostolescu. Un nume pe care îl întâlnisem printre acte la revizorat și care îmi devenise familiar
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
amintesc acum. — Orașul e foarte liniștit. Dacă ai pornit în căutare de liniște, o să-ți placă aici cu siguranță. — Zău? Și ce-am de făcut astăzi? A clătinat din cap, s-a ridicat de la masă și a luat cele două ceșcuțe care se goliseră. — Azi n-ai nimic de făcut. Abia mâine îți începi misiunea. Până atunci, du-te acasă și odihnește-te. Am mai ridicat o dată privirile spre tavan și apoi m-am uitat la ea. Da, chipul ei avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un individ dificil și nu prea pleacă urechea la doleanțele altora. Cel mai bine e să aștepți să-i treacă hachițele când ai de rezolvat o problemă. Am înțeles. Dar de ce naiba se teme? Colonelul a terminat cafeaua, a pus ceșcuța pe farfurioară, și-a scos batista din buzunar și s-a șters la gură. Batista era la fel de veche ca și uniforma pe care o purta. Dar curată și frumos împăturită. — Îi e teamă ca nu cumva să-ți recapeți umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rândul ei, mi l-a dat mie, și era tot cald. Nu mă despart de el niciodată." Se priviră o clipă în tăcere. "Nel, e un secret, ți l-am spus doar ție." "Înțeles, nimănui nicio vorbă." Lillișu puse o ceșcuță de cafea dinaintea locotenentului. "Așază-te, Nel, începem!" Tânăra fată puse pe masă platoul și se așeză lângă locotenent, cu obrajii în flăcări. Tocmai obrajii ăștia începeau să îngrijoreze pe toată lumea. Constantin și Caterina, care se considerau răspunzători pentru ea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu-i mai rețin cine, care mi-au urat drum bun în viața de pensionar și cu asta am înțeles că-i gata, cu colegii de serviciu, cu grijile de toate felurile, cu relațiile și întâlnirile la bufet unde serveam ceșcuța de cafea, dar câte actvități nu aveam pe lângă cele strict de serviciu. Chiar și plăcerea de-a o asista pe Iustina și Moldovanca la tragerile cu pistolul, să le șoptesc la ureche să oprească respirația și să apese lin pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
cel de‑al doilea pachet de Marlboro, iar la „Café de Flore”, unde afișa În mod regulat aere de superioritate, a comandat „un espresso très serré”. La „Flore” Îi preparau o cafea foarte tare. Dar tremurul degetelor, când a ridicat ceșcuța, nu a fost pricinuit de o stare de nervi. Vibrațiile se datorau unei supraâncărcări emoționale. Cofeina reprezenta cel mai slab dintre stimuli. Mi‑a spus: - Pe vremuri, Rakhmiel mi‑a fost profesor. Pe urmă a predat În Anglia, la „London
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Era unul dintre talentele ei. Dar, În același timp, Îl iubea pe Ravelstein. Se număra printre marile lui admiratoare. Abe Își comandase al treilea espresso serré și chelnerul i l‑a adus; mâna mare, neîndemânatică, a lui Ravelstein a ridicat ceșcuța și a dus‑o spre gură. Dacă mi s‑ar fi propus să fac un rămășag, aș fi avut șanse mari de a prevedea rezultatul. Pete maronii au răsărit pe reverul sacoului nou. Era inevitabil - o fatalitate. Ravelstein Își sorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
unde își bea obișnuitul espresso. Nu era sigură dacă să îi facă semn, însă el aruncă o privire peste mese și o văzu. —Bună dimineața, zise Neil. Bună, răspunse ea. Își termină cafeaua dintr-o singură sorbitură și puse înapoi ceșcuța pe farfuria albă. — Precis nu îți face bine la stomac, observă el cu blândețe. Stomacul meu poate să-și poarte și singur de grijă, îl asigură ea. În plus, am nevoie neapărat de ceva care să îmi trezească simțurile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu mai e În apele lui, de-o vreme-ncoace, nu-i așa? Lui Nene Îi era greu să găsească un răspuns. Motivul pentru care dormea până târziu era acela că În fiecare noapte bea. Când bea acasă, după patru-cinci ceșcuțe se Înroșea imediat și-și termina, grăbit, mâncarea. Apoi, Își aduna veteranii și, pe măsură ce toți se Înveseleau, beau până după miezul nopții, fără a le păsa de oră. Rezultatul era că adormea În camera pajilor. Într-o noapte, când mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
un agent de pază oscilează ca acul unei busole de la nord la sud, de-a lungul rafturilor pline cu mărfuri. Eu trebuie s-o iau spre vest, plonjez pe un culoar și îmi zăresc rândunica. Se pregătește să studieze o ceșcuță albă. Mă privește, pradă indignării și oboselii, iar apoi își privește căruciorul încărcat. L-a solicitat zdravăn, nu glumă. „Dar ce vrei, în fond și la urma urmei?”, zice ea, balansându-se pe o creastă de lacrimi gata să se
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
indignării și oboselii, iar apoi își privește căruciorul încărcat. L-a solicitat zdravăn, nu glumă. „Dar ce vrei, în fond și la urma urmei?”, zice ea, balansându-se pe o creastă de lacrimi gata să se rostogolească. După această confidență ceșcuța nu dispare, ci ajunge din mână în cărucior, unde se afundă între pătrunjel și arpagic. „O să chem poliția dacă nu mă lași odată în pace!”, strigă ea și-mi întoarce spatele, încercând să se poarte conform fațadei sale metalice. Eșec
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
făcut comanda. Am primit un pahar în care pluteau șase (șase!) felii de lămâie: trei galbene și trei verzi. Plus patru cuburi de gheață. În spațiul minimal rămas gol nu mai încăpuse, cred, decât o linguriță de gin și o ceșcuță de apă tonică. Aveam deci de băut, strecurându-mă cu greu printre citricele înghesuite în pahar, un fel de limonadă apoasă cu un vag gust de ienupăr. Prețul: 14 lei. Am băut gin tonic peste tot pe unde am umblat
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3364_a_4689]
-
o partidă magică de biliard, uimiți de aroma unui ceai clocotit cu-avânt de samovarul credincios al familiei, lăudându-ne cu câinii noștri de vânătoare, mai dând câte-o pălmuță peste fesele flaușate ale vreunei Marfuște ce ne-ar așeza ceșcuțele pe masă, vicleană, discutând aprins literatură și economie politică, după masa s-ar topi în înserare și ziua, la urmă, ar avea gene lungi și nostalgice de amintire-nchisă în somn." (p. 117); ŤClipa cea repede!ť Titlul lui Sorin
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
o partidă magică de biliard, uimiți de aroma unui ceai clocotit cu-avânt de samovarul credincios al familiei, lăudându-ne cu câinii noștri de vânătoare, mai dând câte-o pălmuță peste fesele flaușate ale vreunei Marfuște ce ne-ar așeza ceșcuțele pe masă, vicleană, discutând aprins literatură și economie politică, după masa s-ar topi în înserare și ziua, la urmă, ar avea gene lungi și nostalgice de amintire-nchisă în somn." (p. 117); ŤClipa cea repede!ť Titlul lui Sorin
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
bruneta, ochioasa și ea, de-o frumusețe severă, de taranca, preda tot matematică. Erau o pereche!! Cînd i-am invitat prima dată la mine, Gîl (așa-i spuneau toți), după cîteva pahare de țuică, a început să jongleze cu niste ceșcuțe puse deoparte, străvezii și gingașe, pentru servit cafeaua. Numărul i-a reușit! După ce am trecut la vin, a dorit să-l repete! Anișoara s-a uitat fioros la dînsul! Bineînțeles că a spart o ceșcuța! Eu, ca să nu-l fac
De la o vîrstă preferi ca proștii să tacă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13258_a_14583]