477 matches
-
erosul Adinei Sas-Simoniak este imortalizat printr-o luminozitate clară, activă, în care fiecare detaliu este decorativ și organizat estetic. Emoția vine în revelație și totul are o nuanță solară. „Palpită fiecare retină/ a lucrurilor mele intime:/ seiful interior cu amintiri,/ ceainicul în care fierb/ săruturile tale de dor de mine,/ Joie D’Amour, parfumul meu/ antidulceag, puțin cam prea serios/ pentru tinerețea mea nonșalantă,/ palpită fiecare inimă/ din circuitele organismului meu/ electrocutat de tine/ cu puterea care ți s-a dat
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
bucătărie, lăsându-le un moment singure, conștientă că acea strategie curajoasă a Mariei Clară părea să-i fie de mare ajutor lui Deșire, în starea de epuizare nervoasă și disperare în care căzuse. Și-a făcut de lucru căutând cu ceainic, a găsit ceea ce căuta și a pus ceainicul să facă un ceai de mușețel neștiind nici ea, ce altceva să mai facă în acea situație. În timp ce aștepta că apa să fiarbă, privea de la fereastra adâncita în gânduri. Deodată privirea îi
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
acea strategie curajoasă a Mariei Clară părea să-i fie de mare ajutor lui Deșire, în starea de epuizare nervoasă și disperare în care căzuse. Și-a făcut de lucru căutând cu ceainic, a găsit ceea ce căuta și a pus ceainicul să facă un ceai de mușețel neștiind nici ea, ce altceva să mai facă în acea situație. În timp ce aștepta că apa să fiarbă, privea de la fereastra adâncita în gânduri. Deodată privirea îi cade din întâmplare pe o mașină marca ALFA
PETRECERE NEFASTĂ (7) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368514_a_369843]
-
gunoaie! Mai ales, gunoaie, denumite „mărfuri second hand”. Că asta am ajuns: Țara „Second Hand”.Sufletul lui Mărășteanu, viforât de frământări, se-ngropa încet-încet în omătul de gânduri negre, disperate. Nici nu și-a dat seama că s-a golit ceainicul și...ar mai fi vrut țuică fiartă să-i întrețină pârjolul care-l mistuia. Dar era secătuit de voință. Mai bine...să doarmă...să uite că se află în starea asta. Să-și lase sufletul purtat pe norii pufoși ai
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
și pantaloni negrii.In picioare avea bocanci masivi că cei purtați de soldați pe front.Deslega o cană din metal agățata cu o funiuta de pantaloni și o scufundă în apă rece de izvor,apoi o goli cu grijă în ceainicul din mana.Dupa ce termină,se șterse la frunte cu o batistă prea mult folosită și se grăbi înapoi spre colibă cu apa.Lua ceainicul,îl puse pe foc și când apa dădu să fiarbă îndesa câteva ierburi dintr-un
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
pantaloni și o scufundă în apă rece de izvor,apoi o goli cu grijă în ceainicul din mana.Dupa ce termină,se șterse la frunte cu o batistă prea mult folosită și se grăbi înapoi spre colibă cu apa.Lua ceainicul,îl puse pe foc și când apa dădu să fiarbă îndesa câteva ierburi dintr-un saculet.Tresari pentru o clipă,pentru că persoana care era pe pat dădea semne să se trezeasca.Se uită la ea cu un ochi critic,se
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
era să-l faca.II era necaz că s-a terminat așa,că nu s-a razbunat.Probabil că ceailalti îl credeau mort,ars de viu în cabana.Incerca să se ridice dar nu reuși și omulețul merse să ia ceainicul de pe foc.Licoarea caldă îi prinse bine și îi dădu o stare de somnolenta.Nu mai voia să se gândească la nimic.Voia doar să închidă ochii și să înăbușe cumva răutatea care îi întuneca gândurile. Dis de dimineață,îmbrăcată
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
-o lângă șemineu da se usuce ,pentru că era îmbibata de apă. -Cum ai îndrăznit să faci așa ceva? Și se trase speriata.Cine ești? -Sunt cel ce ți-a salvat viața și care ar merita puțină recunostinta.spuse băiatul în timp ce lua ceainicul de pe focul semineului.Karon simții un miros dulceag și aromat de mușețel ce plutea în aer. -Ai dreptate,îmi pare rau.Daca nu erai tu să mă salvezi probabil că aș fi fost moartă acum.Insa m-am speriat și
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
mese, sunt foarte sănătoși. Nu sunt grași. În special doamnele care doresc să își mențină silueta, mănâncă două-trei bucăți de cracker de orez și este suficient. Îți recomandăm Patronul primului magazin 100 la sută japonez din România: „La mall un ceainic e de patru ori mai scump decât prețul de achiziție. E neetic față de client” CJ: Mochi au o umplutură? HY: Da, au umplutură de fasole roșie azuki. Cele mai multe dintre dulciuri nu conțin zahăr și grăsimi. Filosofia japonezilor este să își
Am fost în băcănia cu bunătăți a doamnei Hiroko Yoshida. „Cred că sunt singura expertă în sake din România” () [Corola-blog/BlogPost/338744_a_340073]
-
dvs, Takumi? Avem atâtea posibilități! În primul rând avem o gamă foarte frumoasă de evantaie, din mătase, pictate manual. Avem genți din mătase japoneză făcute manual la Kyoto. Avem kimonouri, peste 2 săptămâni o să avem vreo 20 de modele! Avem ceainice foarte frumoase. Avem păpuși kokeshi tradiționale din lemn. Toate modelele pe care le-am ales sunt premiate în Japonia. Ceea ce am insistat să facem la magazin a fost ca fiecare obiect deosebit să aibă în cutia lui o descriere detaliată
„La mall un ceainic e de patru ori mai scump decât prețul de achiziție. E neetic față de client” () [Corola-blog/BlogPost/338475_a_339804]
-
nici în Europa de Est. Sunt toate făcute manual de către firma Kanematsu sau de Sakai Takaiuky, care fabrică cuțite de 400 de ani în Osaka. Arată absolut incredibil. Efectiv sunt o bucurie, sunt un obiect de artă, dar sunt și utile. Apoi ceainicele de fontă, care sunt foarte grele, foarte plăcute și au un mod de a ține căldura apei pentru foarte mult timp. Apoi mai sunt seturile de căni soț și soție. Asta este o chestie tipic japoneză. Dacă este vorba de
„La mall un ceainic e de patru ori mai scump decât prețul de achiziție. E neetic față de client” () [Corola-blog/BlogPost/338475_a_339804]
-
important pentru că încercăm să îi aducem clientului un produs cât mai ieftin, să nu fie un preț distorsionat. Evident că anumite lucruri vor fi mai scumpe pentru că Japonia este o țară scumpă. Vă dau un exemplu negativ, am văzut un ceainic produs de firma Yuaciu, pe care o am în portofoliu l-am văzut într-un magazin dintr-un mall la prețul de vânzare de 800 ron, pot să vă spun că prețul lui de import este de 200 - 210 ron
„La mall un ceainic e de patru ori mai scump decât prețul de achiziție. E neetic față de client” () [Corola-blog/BlogPost/338475_a_339804]
-
mare. Busuioc și sunătoare, Levănțică și cicoare, Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic, Ai să dai iama, năvalnic, Printre fete, ca un crainic, Ce te-așteaptă noaptea, tainic, Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc, amar și jalnic, Că s-a dus viața de lainic! Care plânge, cea mai tare, Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură-o sărutare; Sui-o-n șa pe cal, călare, S-o desfaci
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341304_a_342633]
-
să se gândească dacă nu cumva există totuși o legătură între secătuirea energetică a organismului uman și acea lipsă de gust. Privi spre aragazul de pe care nu lipsea niciodată la ora prânzului crăticioara cu mâncare încălzită, căutând din ochi un ceainic. Prin fereastra dinspre balcon, cu geamul cam prăfuit, așa cum altădată nu se întâmpla, lumina se cernea în mica bucătărie lunecând peste mobila învechită, încremenită într-un timp demult trecut. Să fi avut dulapul de bucătărie făcut din lemn masiv, o
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
ea le lua și care îi otrăveau ficatul, chimicalele din suc nu prea mai contau, dar prea o iritase răspunsul și nu știa de ce. Tăcu, încercând să își dea seama ce anume o irita. Privi spre aragazul de pe care lipsea ceainicul. Nu era... ceai...nu era...și brusc, avu senzația că acea lipsă, golul, era doar începutul unuia mai mare. Ca și cum mama, cea la care obișnuia să apeleze mai ales în clipele ce îi păreau arzătoare, ar fi dispărut brusc în
CEASCA DE CEAI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342403_a_343732]
-
e și trist, și vesel în același timp. Dar mai mult trist. După nouă ani și-un pic, librăria de carte engleză făcută cu banii și energia a trei prieteni buni și-a închis ușa. Lanțurile rămân, librăriile dispar. Fără ceainice, fără 50 Shades of Grey, fără surle și trâmbițe, Anthony Frost a existat în inima Bucureștiului ca printr-o minune, iar minunea s-a terminat. „În seara asta sărbătorim”, le spune Vlad Niculescu, unul dintre cei trei prieteni fondatori și
Scrisori de dragoste pentru o librărie care astăzi nu mai este () [Corola-blog/BlogPost/337966_a_339295]
-
cameră, precum și ieșise, neauzită, căci grosimea mochetei negre amortizase pașii. Adusese pe o tavă albă de argint un serviciu de ceai de porțelan, alături tronând insolite o cafetieră transparentă, din care se zărea aburul cafelei aromatizate de cuișoare și un ceainic minuscul. Mirosul licorilor mă salvă! Ca prin farmec, căpătai o stare de echilibru, galanteria de bărbat educat miji, iar sufletu-mi era iar preaplin de bucuria revederii cu Ea. Și, în timp ce turnă o ceașcă de cafea - pentru mine și una
PREŢUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379812_a_381141]
-
Poem Hieratic LVI de David Sofianis 27.03.2016 A.D. Cămara de veghe ce faci stră.buno unde ți-e valea copilăriei turlă de jar nesfințit asezământul tău de coriandru e jalea ce crește din ramuri de dor răstignit din ceainic de vise tămâiere de aburi alunecă suflete între file tăceri și ascunde dorirea de tainica umbră ce unește ființarea cu sunetul cer candelabrele graiuri din pomul tăcerii adunate în frize de antice porți sentimente uitate cu trudă de tată ce
POEM HIERATIC LVI-CĂMARA DE VEGHE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381231_a_382560]
-
persoanele din sala imensă ne aplaudă zgomotos, de parcă ar avea tălăngi în loc de mâini. Lăsăm în urma noastră mulțimea care a început din nou să se distreze, și mergem până la o măsuță din lemn, unde sunt două cești din porțelan și un ceainic, cu modele florale. Bărbatul se așează pe unul dintre scaune, își trece mâinile peste cutele formate pe sacoul gri, aranjându-se. Mă așez, la rândul meu, pe scaunul liber, cu cea mai mare grijă, pentru a nu agăța cumva rochia pompoasă
REVERIA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373381_a_374710]
-
în raiul ăsta citadin chiar pe Seneca. Eu? Nu nu mai contam pentru ea! Chiar defel! Mijlocul încăperii alinta un blat de lemn cu design în linii curbe. În el era încrustată o plită electrică pe care odihneau ibrice și ceainice cu siluete rafinate, adăpostind, pesemne, apa trebuitoare. Bănuiai asta doar, fiindcă nici un semn de cald nu altera atmosfera potrivit de răcoroasă în care arome delicate se întrepătrundeau... Aparate performante recondiționau aerul dozând și răcoarea, și umiditatea. Zăboveau la vedere și
SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371340_a_372669]
-
labirintului dar și de frumusețea acestei lumi! Cei doi poeți au recitat în tandem din lirica universală, au citit două scrisori primite din partea spectatorilor prezenți în număr semnificativ, într-un decor din care n-au lipsit scaunele și mesele unicat, ceainicele, lumânările aprinse, aranjamentele florale, iar la final... un superb recital Emeric Imre. A început cu piesa „Poetul” și a încheiat după mai bine de o jumătate de oră cu „bis”-ul „Nebun de alb”. Din fericire la acest eveniment literar
VERS- IN VERS O PREZENTARE APARTE DE CARTE, CRONICĂ DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346034_a_347363]
-
iubirea mai presus de orice: „dragostea oprită/ nemăsurat mai dulce-i/ ca nemurirea” (Rugăciune) Universul mărunt al cotidianului este spațiul în care poeta celebrează minunea Erosului, cu o puritate care transformă iubirea umană în iubire divină, prin abolirea timpului: „Pune ceainicul la fiert să stăm de vorbă/ Nicicând n-a fost destulă vreme.../ Îți amintești?/ Mi-ai pus pe deget un inel/ Și timpul și-a pierdut măsura” ( Poemul unei linii curbe) Îmi plac la fel de mult și meditațiile poetei pe marginea
POEZIE: NELINIŞTE ŞI MÂNGĂIERE de RĂZVAN VONCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346964_a_348293]
-
mare Busuioc și sunătoare Levănțică și cicoare Tu să-i pui în scăldătoare. Și cum ești frumos și falnic Ai să dai iama năvalnic Printre fete ca un crainic Ce te-așteaptă noaptea tainic Cu vin fiert pe plită-n ceainic Și bocesc amar și jalnic Că s-a dus viața de lainic! Care plânge cea mai tare Ia-o-n brațe, dă-i o floare Și pe gură-o sărutare Sui-o-n șa pe cal călare S-o desfaci
MĂI BĂIETE DRAGOBETE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346331_a_347660]
-
cifre suprapuse, litografiate. Steagul este realizat într-o pastă groasă, aspră. Este prima lui lucrare dintr-o serie lungă de picturi care descriu obiecte bidimensionale, numere, ținte, hărți. Produce și sculpturi în care folosește obiecte banale, o pensulă într-un ceainic, cutii de pantofi, etc - ele sunt considerate strălucite explorări ale relației dintre artă și realitate, dar pentru alții sunt neinteresante ca și obiectele în sine. Johns declara că nu este interesat de simbolica legată de aceste obiecte ci el caută
POP ART ESTE O ARTĂ? de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376101_a_377430]
-
munca ei de o viață. Nu te interesează de nimeni ce face, cum face, de ce le face. Tu îți vezi de drumul tău și cauți să fie cel bun. Iernile lungi și geroase mi le amintesc la gura sobei, cu ceainicul aburind pe plită, cu miros de izmă, cu pâinea dospită în cuptor pe care bunica făcea nelipsitul semn al Sfintei Cruci și cu zgomotul ciudat de melodios, prin interesul pe care ni-l trezea, al pedalelor și suveicilor de la războiul
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]