1,265 matches
-
facă datoria? Avea această putere! Și totuși, Ion Iliescu vorbește abia acum, după moartea generalului!" Pe de altă parte, nu generalul Guse a fost ministru al Apărării după '90, ci Victor Stănculescu, cel care a fost la Timișoara în timpul represiunii ceaușiste, apoi a recurs la faimoasa licență a punerii piciorului în ghips, după care a luat parte la procesul Ceusestilor, cînd același general confecționa avioane de hîrtie. Dacă Justiția are temeiuri serioase pentru condamnarea generalului Stănculescu și a generalului Chitac, asta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Neagu, Grigore Traian Pop, Mihai Ungheanu - vorbesc despre excepționalul talent de poet și gazetar al lui Ilie Purcaru, însă nimeni nu amintește cum și-a risipit și prostituat realele înzestrări, scriind "la comanda", după rețetă impusă, nenumărate reportaje despre ctitoriile ceaușiste și despre cîrmaciul "genial". Faptul că, în 1974, Bunica Beps nu s-a bucurat de atenția "unei anumite critici" e explicat astfel de C. Stănescu: "Un alt motiv al ignorării e în natură solitara a autorului: el n-a cotizat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
cărții adună articole din 1994, 1996, 1998 și chiar 1999. Temele sînt dintre cele mai diverse, iar caracterul, nu de puține ori urgent al avertismentelor, își păstrează actualitatea în dinamică lentă a culturii noastre: criza criticii, posibilă resurecție a anticulturii ceaușiste, pericolele realismului prost-înteles, canonul, absența unei noi direcții în cultura română etc.; tot la fel de mereu en vogue reveriile borgesiene și românul "încremenit în propriile sale obișnuințe". Nu lipsesc previziunile sumbre pentru unii scriitori ai generației ^80: "Tare mi-e teamă
Pe scările lui Gheorghe Crăciun by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17890_a_19215]
-
învelișul lor protector creat de diverși puternici de ieri și de alaltăieri din România. Un înveliș la care ar fi bine să mediteze și puternicii de azi care jură pe valorile democrației visînd în continuare la valorile democrației de tip ceaușist. Teza că societatea românească e condamnată să simuleze credință în valori care îi sînt fundamental străine, prizoniera fiind unui post-totalitarism colectiv care a căpătat o temperatură călduța prin efectul de distanțare nostalgica față de înghețul ceaușist, e ideea cîtorva trecători lideri
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
la valorile democrației de tip ceaușist. Teza că societatea românească e condamnată să simuleze credință în valori care îi sînt fundamental străine, prizoniera fiind unui post-totalitarism colectiv care a căpătat o temperatură călduța prin efectul de distanțare nostalgica față de înghețul ceaușist, e ideea cîtorva trecători lideri de opinie și a unor politicieni care își închipuie că ei sînt cei care hotărăsc ce și cum se gîndește în România. România reală a trecut însă granița temperaturilor călduțe din simplul motiv că jucăria
Rămăsitele Legii lui Ticu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17902_a_19227]
-
cu un ceas, cu un secol, cu un mileniu în urma istoriei. Aici, însă, e vorba de cu totul altceva. Nu trecutul edulcorat, nu șovinismul împănat cu acadele al medievismului romantic ne stau în cale, ci trecutul imediat, moștenirea comunistă și ceaușistă, care trag de noi îndărăt ca niște ghiulele de plumb. Acum e vorba, pur și simplu, să reconstruim o lume. Or, ea nu poate fi construită pe nisipul mișcător al minciunii și bagatelizării unei tragedii naționale. A merge înainte ca și când
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
a minciunii, până când nu vom accepta dreptul celuilalt de a se exprima la fel de liber ca și noi, toate aceste construcții, faraonice în intenție, vor avea consistența hârtiei creponate. Ce garanție de stabilitate să pretindem, când, de sus până jos, nomenklatura ceaușistă face legea? Din parlament până la cluburile de fotbal, activiștii și securiștii dau tonul și își îndeasă în buzunare săculeții cu bani negri. Cu un cinism de mahala, mulți dintre ei recunosc pe față că fac și azi ce au făcut
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
Antonescu, așa cum afirma Hannah Arendt." Ca să fie tacîmul complet, adaug că dl Reichmann nu se mărginea, în anii '80, la a-l disculpa pe Antonescu, dar își extindea bunăvoința asupra grupului lui E. Barbu de la Săptămîna și chiar asupra regimului ceaușist. în același Le Monde, dar din 22 iunie 1984, dl Reichmann considera că, în regimul ceaușist, "nu există campanie antisionistă sau vînătoare de vrăjitoare". Același lucru îl credea pe atunci și dl Shafir care socotea că grupul Barbu era compus
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
în anii '80, la a-l disculpa pe Antonescu, dar își extindea bunăvoința asupra grupului lui E. Barbu de la Săptămîna și chiar asupra regimului ceaușist. în același Le Monde, dar din 22 iunie 1984, dl Reichmann considera că, în regimul ceaușist, "nu există campanie antisionistă sau vînătoare de vrăjitoare". Același lucru îl credea pe atunci și dl Shafir care socotea că grupul Barbu era compus din "neo-tradiționaliști" sprijiniți de PCR, dar nu din antisemiți, căci în România anului 1983 putea fi
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
Și, tot pe atunci, devine speaker la Radio-France, emisiunea în Vrea să spună că se pornesc atacurile din țară, în unele publicații. Iar, apoi, cînd, din 1964, îndeplinește cunoscutele funcțiuni la postul "Europa liberă" primește injurii imunde prin gazetele naționalismului ceaușist Săptămîna și Luceafărul. Dar, pînă atunci, cînd îi mai trăia mama, milita sprijinind militantismul lui Gafencu, Mihail Fărcășanu, Vișoianu împotriva ocupației țării de către sovietici, fiind solidară și participantă în lupta politică dusă cu curaj, deși, de la o vreme, mai nimeni
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
Gheorghiu vine din frecventarea unei stângi ideologice specializate în confundarea liberalismului cu extrema dreaptă și în proclamarea ideologiilor de stânga ca deținătoare ale adevărului. Am trăit să vedem, zece ani după revoluție, cum un intelectual fugit în Occident din infernul ceaușist gândește opozițiile doctrinare în același mod precar și manifest în care le "gândea" comunismul. Ne vine să ne întrebăm de ce n-a rămas dl Gheorghiu acasă. Poate pentru că național comunismul ceaușist îi tulbura reflexele staliniste. Ar fi unica explicație. în loc să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
revoluție, cum un intelectual fugit în Occident din infernul ceaușist gândește opozițiile doctrinare în același mod precar și manifest în care le "gândea" comunismul. Ne vine să ne întrebăm de ce n-a rămas dl Gheorghiu acasă. Poate pentru că național comunismul ceaușist îi tulbura reflexele staliniste. Ar fi unica explicație. în loc să discute aceste lucruri de pe o poziție democratică și liberală, iată-l în continuare prizonierul aceleași vechi mentalități simpliste, care nu vede între cele două extreme - comunismul și fascismul - nici o cale de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
cu o pronunție masticată de aroganța prostiei (...) exclamă, cu sinceră dificultate: "Prefer să miros a Chanel decît a gaz!"(...) Cînd memoria fostului secretar general și a familiei sale va intra în dizgrație, Erupția va fi pus sub obroc de cenzura ceaușistă, dirijată cu gelozie de la cabinetul II împotriva tuturor celorlalte femeie pendinte de nomenclatură și cu veleități ori vocații artistice"... Printre rînduri se insinuează, ca un curent rece, ideea că, inevitabil, istoria se repetă; constați cum, halucinant, arhivele par să atace
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
răsplătirea amicilor personali sau a unor membri ai partidului cu venituri prizărite. În România, banul public e păzit cu strășnicie împotriva neaveniților, dar curge cu larghețe pentru "ai noștri". Un sentimentalism financiar indiferent de culoarea politică a făcut ca obiceiul ceaușist al numirilor inepte în funcții de mare decizie să se perpetueze și după revoluție. În timp ce specialiștii pleacă pe capete din România nu neapărat pentru că sînt mai bine plătiți în străinătate, dar în orice caz pentru că nu sînt folosiți la ei
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
prea evocator. Cele două exemple din urmă sînt de pe vremea cînd cenzură nu căzuse în beția curat lingvistică de dupa 1971. Dovadă că ea era veselă și mai înainte. E drept, mult mai rar. În materie de comic involuntar, tragicul regim ceaușist rămîne neegalat.
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
fripturii." Scriitorul manifestă o deosebită apetenta pentru revelarea farmecului arhitecturii patinate, din capitală sau chiar dintr-un oraș de provincie precum Buzăul. Și în acest caz, mărturisesc a-l urmări cu deplină înțelegere. Orașele României - fie și în urmă "sistematizărilor" ceaușiste - mai păstrează nuclee coerențe din punctul de vedere al artei construcțiilor, unele demne de a fi declarate rezervații arhitecturale (e suficient să amintesc fabulosul cartier de vile Andrei Muresanu din Cluj, scăpat ca prin minune de urgia demolatoare). Citadini inveterați
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
istorie cls. XII al Editurii Sigma. Bursierii, ghedesistii, intelighenții au expectorat pe toate canalele ce le au la dispoziție insulte pentru care acum două sute de ani ne-am fi întîlnit în zori, cu spadă sau pistolul în mînă: fascist, bolșevic, ceaușist, ultrareacționar, antidemocrat, socialist răsăritean, Goebbels, Vâsinski etc., etc. Acum nici să-i dai în judecată nu mai are rost. Nici unul dintre lătrai nu a răspuns pe puncte la ceea ce am spus în mod real: avea rafala pregătită dinainte, gata s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
numele celor vizați decît ceea ce au făcut propriu-zis. Biografismul lui Luca Pitu este unul aparte în postmodernismul românesc. Amintind de evenimente la care a fost martor (unele importante, altele nu), autorul evita cenzură; ermetismul sau îi zăpăcea pe tăietorii textuali ceaușiști. Unul dintre aceștia din urmă îi spune la un moment dat: "Domnule doctor, maturizati-vă, dați dracului scriitura carnavalesca...". Așadar scriere obscurizantă ca replică dată limbajului de lemn, scrisori, pierdute sau interceptate, dedicate oamenilor regimului... Și toate semănînd atît de
O scriitură pierdută by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17624_a_18949]
-
încheiere, că recuperarea acestei porțiuni însemnate din istoria noastră culturală întârzie nepermis de mult. Și, pe fondul de devergondaj cultural al momentului, această absență facilitează reapariția „dacismului” (mai corect spus: tracomaniei) și neo-protocronismului, care amintesc, halucinant, de întunericul ultimului deceniu ceaușist. Nu ne cultivăm adevărata natură - pe care tradiția blăjeană a marcat-o atât de fructuos -, dar facem loc imposturii „plăcuțelor de la Sinaia”, pe care s-ar afla, chipurile, 700 de cuvinte „dacice”, ale căror urme în limba română nu există
Spiritul Blajului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2503_a_3828]
-
a tatălui ei, Mihail Manoilescu (unul dintre cei mai importanți economiști români, mort în închisoarea Sighet), a fost complet interzisă până 1986. De-abia la 36 de ani după moarte i-a fost reeditat, cu un titlu adaptat comandamentelor naționalismului ceaușist, studiul fundamental Teoria protecționismului și a schimbului internațional. Soțul, Valeriu Dinu, va fi și el exclus de la catedră și marginalizat. Copiii lor vor suporta întreaga povară a numelui: fiica, Anca, soția istoricului Dinu Giurescu, va lua împreună cu aceasta calea exilului
Memoriile Nataliei Manoilescu-Dinu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2545_a_3870]
-
neapărat conducător, cu imensul aparat represiv ( Securitate, Miliție, servicii secrete orientate spre anihilarea opozanților - cazul inginerului Ursu), cu cenzură implacabilă, cu propagandă demențială după model Nord Coreean, cu lux fără limite pentru dictator, cu tendința de a instala o dinastie Ceaușistă ( cazul Nicușor ) cu frigul din case și penuria alimentară , cu două ore de program TV pe zi - și acelea pline de „omagii” pentru conducă- torul iubit etc., etc.? Dacă acesta este „civismul clasic” pe care îl laudă D.P., nu am
Drept la replică privind articolul Evocări din „prima fază” (România literară, din 20.06.2014), de Dumitru Popescu by Prof. dr. Gheorghe Boldur-Lățescu, fost () [Corola-journal/Journalistic/2410_a_3735]
-
se uita la televizor, ca toți copiii, ci concepea și programe TV. Sigur, avem și răspunsul neargumentat afectiv, ci intelectual, la întrebarea „De ce Televiziunea Română? În primul rând, pentru că această parte a istoriei sale se împletește strâns cu cea a epocii ceaușiste, astfel încât istoria regimului și a Televiziunii merg umăr la umăr între 1965 și 1989; și apoi, deoarece acest regim, păstrându-și o evoluție tipic poststalinistă, iese totuși din tipare prin două caracteristici specifice: prin distanțarea lui față de hegemonia sovietică (...) și
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
jos. Era de așteptat, prin urmare, să se dedice rânduri bune intervenției, de ecou considerabil la vremea ei, a lui Cristian Tudor Popescu, lansat într-o filipică de unde rezultă că „starul“ a fost cel mai de seamă reprezentant al proletcultismului ceaușist. Asocierea cu prestația lui Adrian Păunescu era la o jumătate de pas și a fost făcută cu dezinvoltură de temutul jurnalist. Tema rămâne de discutat, dar nu spre a forța verdicte și a lansa superlative relative, ci mai ales din
Între legendă și tratament critic by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/2425_a_3750]
-
epoca modernă cîteva (cel puțin două) perioade în care cultură a fost mutilată în legitimitatea să, în numele unei legalități de sorginte ideologică. Statul national-legionar și apoi statul comunist (cu fazele și interesele sale specifice, trecînd de la internaționalismul pro-sovietic la nationalism-comunismul ceaușist) au încercat să dirijeze cultură românească pe potriva canoanelor ideologice proprii. Tot ce nu convenea intereselor puterii a fost pur și simplu eliminat din viața publică. Din cultura nu se poate elimina nimic, se știe, dar toate valorile ne-convenabile au
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
Miloșevici a cedat. Dar dictatorul Iugoslaviei are de partea sa o inteligență politică la care Ceaușescu n-avea acces. Căderea lui Miloșevici înseamnă falimentul unei direcții politice, postcomuniste, dar de aceeași factură cu cea care a dus la căderea comunismului ceaușist. Un regim care, la noi, a dus la apariția unui regim postcomunist care a avut bune relații cu Iugoslavia lui Miloșevici. De unde nevoia unei perdele de fum care s-a întîmplat să fie moartea unui fotbalist de la Dinamo.
Perdeaua de fum by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16708_a_18033]