252 matches
-
EȘTI DE FRUMOS! ACCESAȚI: www.youtube.com/watch?v=QjMxmsNpJ3o Uluitor!... nu pot să cred, această veste a căzut ca un trăsnet peste întraeaga țară: marele poet, publicist și om politic, luptător neînfricat pentru propășirea României a plecat spre lumea celesta. Acum o săptămână și jumătate am fost la sediul PRM, fiind invitat împreună cu soprana de coluratură Rodica Anghelescu, să ne ofere câteva cărți (cu dedicație) din creația domniei sale, și l-am găsit zâmbitor, plin de viață. Am discutat despre cartea
OMAGIU LUI C.VADIM „DOAMNE, CÂT EȘTI DE FRUMOS!” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381833_a_383162]
-
de îmi va curge. Să mă-nvelești cu ale tale mreje, Iubirea amețindu-ne-n vârteje, Am să-ți presar pe buze praf de stele, Într-un sărut alintă-mă cu ele. Și-am să te iau în lumea mea celesta În cămășuța albă și modestă, Pe-un colț de lună-am să te țin de mână, Din stele-arzând eu am să-ți fac cunună. Altar ceresc va fi a ta privire Când voi sorbi din ochii tăi iubire. Să-ți
DOR SI DORINȚĂ de NASTASICA POPA în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382007_a_383336]
-
văd, ciudat, ca ele-și săruta cu iubire Pământul, dansul lor profetic îl privesc la geam. A disparut melancolia, oare unde s-o fi dus, Mi-a luat-o vântul în mângâierea lui albastră Of, cât ești de frumoasă toamnă celesta Pentru prima dată, cântec de bucurie mi-ai adus! Pleiada de culori ce ochii mi-i încântă E vie și-mi trezește simțuri astrale, neștiute, Dragă-mi ești acum, mi-ai arătat pe nevăzute Cum să-ți simt dragostea rubinie
NU TE IUBEAM, TOAMNĂ ! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373967_a_375296]
-
o cunoaștem cu toții în teorie, dar timpul ne sabotează cu viclenie voința și ne împuținează sistematic arsenalul de luptă, astfel că vigilența noastră scade odată cu interesul pentru ceea ce începem să considerăm că e al nostru, de fapt și de drept. Celeste se îndrăgostise iremediabil, într-un moment aproape inoportun, date fiind complicațiile din viața ei, tocmai când se considera imună și înarmată până-n dinți împotriva sentimentului acesta perfid, care îi adusese în viață multe deziluzii și durere. Era separată de soțul
HAPPY VALENTINE S DAY de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372512_a_373841]
-
urmat cu încăpățânare drumul pe care destinul îl croise cu pricepere și generozitate pentru ea. Într-una din zile, când la birou a fost convocată într-o ședință foarte importantă, pentru care se pregătise minuțios și temeinic mai toată săptămâna, Celeste își expuse punctul de vedere cu profesionalism și multă stăpânire de sine, încât ochii șefului de departament se ațintiră asupra ei cu surprindere și admirație, dar mai ales cu mulțumire, pentru perfecțiunea proiectului prezentat. Nu o remarcase până atunci și
HAPPY VALENTINE S DAY de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372512_a_373841]
-
deodată, iritat. ,, Să nu-mi spui că ai căzut ca un gâscan, în mrejele dragostei la prima vedere! Pe naiba, ce tot îndrug aici?” se opuse el, unei asemenea absurdități. Plesnind aerul cu dosul palmei, alungă amuzat acel gând ridicol. Celeste se întoarse la biroul ei cu capul vâjâind suspect și se împiedică de un cablu de calculator, ce se ițise obraznic de sub biroul colegei. În efortul ei disperat de a-și recăpăta echilibrul, abandonă involuntar pachetul de hârțoage pe care
HAPPY VALENTINE S DAY de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372512_a_373841]
-
la toate nedreptățile și greșelile puterii statale. În această relație Biserica nu poate să își uite misiunea sa, deoarece cele două laturi ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei este una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT ŞI BISERICĂ ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, ÎN CONTEXTUL ADERĂRII ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 26 din [Corola-blog/BlogPost/344972_a_346301]
-
și Igor Stravinski. Sergiu Celibidache acorda o importanță particulară efectelor sonore. Așa apare, de pildă, în partea a doua „Vântul stă, florile cântă”, un legănat idilic între instrumentele de suflat din lemn (lalelele) însoțit de coardele cu surdina, harpa și celesta (vântul). Partea a șaptea, „Cântec noaptea crapu-și cântă”, este compusă polifonic; Celibidache folosește acest procedeu de scriitura muzicală, deoarece ascultătorul poate percepe concomitent doar puține voci, asemănător unui lac plin de pești, din care puțini pot fi văzuți în același
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
și fum a lui Thanatos, prin umbrele ei își privea convivii, în negura ei își devora plictisul, greață, lehamitea, la acest ospăț se află și-acum, când primăvară nu-i altceva decât o invazie subterană de viermi și-o explozie celesta de cenușă. 9 El viejo se complace con antelación en el tedio sin par de la muerte, ese festín fúnebre comenzó hace mucho, cași en la infancia, el viejo ha vivido frenéticamente, ha amado, se ha divertido, ha trabajado, pero, ni
POEMELE BĂTRÂNULUI / POEMAS DEL VIEJO de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345938_a_347267]
-
dragostea ei nețărmurita față de ținutul românesc, de portul, graiul iubiților ei români... ne-a adus pe scena strălucirea cântecului popular din plaiurile de dor ale Olteniei, Banatului, Ardealului, Moldovei și Munteniei, dându-i prin voce și trăire scenica... fior, armonie celesta și alean... presărat cu mireasma florilor, susurul izvoarelor, freamătul codrilor și triluriile nemuritoare ale păsărilor cerului, a sădit bucuria și fericirea în sufletele românilor. Maria Tănase a cântat și în limba franceză, făcând o impresie deosebită iubitorilor de muzică din
CENTENAR MARIA TĂNASE 1913-2013 RRIDICÂND CORTINA TIMPULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347294_a_348623]
-
Să vadă Dacia pe harta Și-n lume, a urmat un zbor Ce l-a făcut nemuritor. Coloana vitejilor eroi. Infinitu-n fonta prins, Se ridică pan’ la cer, Veșnicia a învins Prin celebru-i cavaler! Masă tăcerii. Într-o tăcere celesta Admir a mesei rotonda, E reală și tempesta, Eroic prinsă în fronda. Aleea eroilor.(scaunelor) Pașii “lui” de pe alee, Îi aud și au miros De prundiș și azalee, Sanctuar armonios! Poartă Sărutului. La a sărutului măreață poartă Cu drag, îndrăgostiții
OMAGIU MARELUI BRANCUSI-EPIGRAME ŞI MADRIGALE) de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347392_a_348721]
-
la toate nedreptățile și greșelile puterii statale. În această relație Biserica nu poate să își uite misiunea sa, deoarece cele două laturi ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
de viață... Iubirii, apoi morții, fiindu-le parmaci, sublimi în agonia ce sufletul înaltă... Minusculă sămânță în lutul ce creează, ascunsă în culoarea de negru, ea dospește. Se-nalta firicelul, spre bolta și sfidează, cu el alți maci---o forță---zâmbind lumii celeste. Zâmbet al fericirii, de dragostea trăirii, sau zâmbetul final, ce-ncheie reverența sfârșitului obștesc---așa e legea firii--- un plus care spre minus, marchează inerentă. Mi-e dor de ei, de macii care-ncanta și sufletul și ochiul, topindu-l și
DOR DE MACI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377871_a_379200]
-
o cunoaștem cu toții în teorie, dar timpul ne sabotează cu viclenie voința și ne împuținează sistematic arsenalul de luptă, astfel că vigilența noastră scade odată cu interesul pentru ceea ce începem să considerăm că e al nostru, de fapt și de drept. Celeste se îndrăgostise iremediabil, într-un moment aproape inoportun, date fiind complicațiile din viața ei, tocmai când se considera imună și înarmată până-n dinți împotriva sentimentului acesta perfid, care îi adusese în viață multe deziluzii și durere. Era separată de soțul
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
12 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului De ce nu vii? De ce mai mult Citim cărți scrise de poeții morți? Mâna mea continuă încăpățânata să scrie Pe nori, pe lună, pe țărâna, pe Dumnezeu, știe că nu mă opresc Îmi așterne rezervă celesta de hartie Mă joc cu moartea Poate o pierd Că pe o jucărie din copilărie. Mă joc de-a cititorul Intru în librărie, caut pe raft O carte cu numele meu, vânzătorul Îmi spune să am răbdare, poetul e încă
O CARTE CU NUMELE MEU de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373165_a_374494]
-
În speranța că poate,Acolo,La capătulCel dintru început al ei,Mă vei găsiDe dată aceastași tu...În speranțaCăîn brațeleTaleMă voi regăsi.... IV. DE DRAGOSTE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Tu, făptura celesta, plutind nestingherita peste universu-mi teluric, te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioara rănită, mă înrobești cu fiece vorba, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
te contopești cu gândurile-mi nocturne și mă învălui, cu grația unei lebede negre, în privirea-ți de căprioara rănită, mă înrobești cu fiece vorba, zidindu-mă în turnurile-ți semețe... Tu, cetate de necucerit. Citește mai mult Tu,făptura celesta,plutind nestingherităpeste universu-mi teluric,te contopeșticu gândurile-mi nocturneși mă învălui,cu grațiaunei lebede negre,în privirea-țide căprioara rănită,mă înrobeșticu fiece vorba,zidindu-mă în turnurile-țisemețe...Tu,cetate de necucerit.... V. STARE, de Brîndușa Maria Meruțiu, publicat în Ediția
BRÎNDUȘA MARIA MERUȚIU [Corola-blog/BlogPost/379652_a_380981]
-
vieții: lumină: "(she) tinctur'd it [the line] with beams of blushing love". Este vorba probabil despre transmutarea-permanentizarea "liniei" (care poate fi axa coloanei vertebrale a omului; această axă este vehiculul-calea conștiinței în urcușul sau spre lumile superioare) prin ascensiunea celesta în Spirit. "Verbalizarea" este punerea cuvîntului creat (și căzut) în urcușul verbului (tinctur'd) prin duhul iubirii în întîlnirea ("înflorirea") Iubirii cu iubirile-cuvinte căzute ("beams of blushing love"), reînnoite prin Dragoste-Lumină-Libertate, în ascensiune eternă. 218 (VII, 471) Nemuritoarele linii: Datorită
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a aflat deja de la zeița Isis numele condotierului care va conduce armata egipteană. Faraonul însuși va comunica astăzi numele celui desemnat. În sinea lui Radames speră că el va fi alesul El își exprimă iubirea pentru o sclava etiopiana, Aida (Celeste Aida). Radames este însă iubit în secret de fiica Faraonului (Auguste Mariette nu-i atribuie acestuia nici un nume și astfel se evita diverse complicații istorice posibile) care intră în scenă și îl interoghează atentă. Ea îl suspectează pe Radames că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
O terra, addio; addio valle di pianti). Deasupra, în templu, Amneris, îmbrăcată în haine de doliu, se roaga zeiței Isis că sufletul lui Radames să se poată odihni în pace (Pace t'imploro...). 410 Principalele pagini din opera Aida Romanța Celeste Aida - din actul I, scena 1 Rol : Radames, un căpitan în gărzile egiptene Voce : tenor Fach : tenor/helden tenor dramatic Loc de desfășurare : Un hol din Palatul Faronului din Memphis. Rezumat : Zvonurile legate de o iminentă invazie a etiopienilor în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sunt tot mai prezente. Marele Preot, Ramfis, discută cu Radames și tocmai îi spune că merge să-i comunice Faronului numele celui care a fost desemnat de zeița Isis să conducă armata egipteană. Radames nutrește speranța că el este acela. Celeste Aida, Se quel guerrier io fossi! Se îl mio sogno și avverasse! Un esercito di prodi da me guidato E la vittoria e îl plauso di Menfi tutti! E a te, mia dolce Aida, Tornar di lauri cinto Dirti: per
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îl mio sogno și avverasse! Un esercito di prodi da me guidato E la vittoria e îl plauso di Menfi tutti! E a te, mia dolce Aida, Tornar di lauri cinto Dirti: per te ho pugnato, Per te ho vinto! Celeste Aida, forma divină, Mistico serto di luce e fior, Del mio pensiero tu șei regina, Tu di mia vită șei lo splendor. Îl tuo bel cielo vorrei ridarti, Le dolci brezze del patrio suol : Un regal serto sul crin posarti
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Racoviță Cehan (cel mâncător de afion), Grigore al II-lea Ghica Vodă, murea la București în 1752 - cum notează Athanasie Comnen Ipsilanti - din pricina unei greșite administrări de teriacă cerească (194). Domnitorul valah a murit probabil din cauza unei supradoze de Theriaca celesta. Opiomania și opioterapia nu au fost un privilegiu al bărbaților în Țările Române. Faptul nu trebuie să ne mire. S-a constatat, de pildă, că în Marea Britanie, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, majoritatea utilizatorilor de opium (60-70
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
factură umanistă. Textele compun și comentează acum o altă imago mundi, în termeni împrumutați din surse ce se despart de cele tradiționale, dar fără a „divorța” definitiv. În ierarhia făpturilor „zidite” de Dumnezeu, omul își află locul imediat după cele celeste („cu puțin oarece mai micșorându-l decât îngerii” - mitropolitul Theodosie Veștemeanu, 1680), dar în lumea sensibilă („simțitoare”, zicea Antim Ivireanul în Psaltirea din 1694), calitatea lui, mereu ameliorabilă trupește și sufletește, este supremă, și statutul său nu poate fi decât
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Mélesville, Théodor Barrière și Léon Beauvallet, dar în special vodeviluri de Eugène Labiche, Delacour, François-Antoine Jolly, Paul-Bernard Rosier, Paul Siraudin, Gustave Vaez, Varin ș.a. A mai transpus libretele unor opere și operete. Traduceri: [Autor neidentificat], Coaliția, Iași, 1860; A. Ghislanzoni, Celesta, București, 1891. Repere bibliografice: Massoff, Teatr. rom., II, 352-358, 364-368; Dicț. lit. 1900, 61-62. F.F.
ASLAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285468_a_286797]