124 matches
-
făcut-o. Doar că mai târziu, tocmai. După ce Îi va fi aflat secretul. Pe care, Însă, mâna adevăratului asasin i l-a smuls. — Ce secret? Antonio Își drese glasul, ca să câștige timp. Nimeni nu știe. Imediat Înainte să fie ales, Celestin a făcut o lungă călătorie la Lyon. Acolo, pentru câteva zile, a fost oaspetele comandamentului templier al orașului. De acolo a ieșit pentru a primi Învestitura la sfântul scaun. Dar se mai spune că ieșit Încărcat cu o știință care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Ascultă-mă!... Cum te cheamă?... Sau cum o cheamă? - Cine?... Panglica? - Păi, da!... Vezi?... Asta vroiam să-ți spun. A găsit-o un prieten. Se făcea și mai cald. Din cinci în cinci secunde, pânza oceanului îl lua la țintă. Celestin țopăia, scăpând de un val, se cățăra pe bordura vitrinei, ridica și picioarele. Mesteca un chibrit. - ...Uite, cum să-ți spun?! Împlinisem zece ani... Eram printr-a patra.... Alunecasem fără să-mi dau seama într-o seară plăcută, era 1
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
slăbănogi, năpăstuiți, legați, cangrenați de neputințe. 131 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI îndeaproape și cu viteză mică, lăsând în urmă, cu cele patru cauciucuri, arcuri constante de apă, semănând, de la oarecare distanță, cu patru piciorușe de păianjen. Băiatul urmărit, Celestin, era profund supărat pe câte șuturi în fund primise de la mama ei de viață. Deși primăvară, frunzele se-ngălbeneau și picau. Valurile se destrămau. Chinurile și năpasta își cunoșteau și ele sfârșitul. În basmele amerindienilor, preafericiților prinți, convertiți și excomunicați
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
retează dintr-o singură lovitură gulerele, cărțile de rugăciuni, lănțișorul, grumazul. Toți se chinuie puțin, se agită pentru o clipă, asudă, transpiră, dar se trezesc apoi în fotoliul de piele scos pe verandă, bând coniac albanez și numărîndu-și degetele. Doar Celestin era profund supărat de câte șuturi în fund continua să primească de la viață. În ziua aceasta de 18 aprilie, când a reperat-o pe Nora, încremenită în fața magazinului "Romarta Copiilor", purta părul lung. Era deja moda zulufilor și a șuvițelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
iar acum, de pe alte tărâmuri, se îmbulzeau la ședințele de spiritism să-ți zgâlțâie masa, mărturiseau că stilul acesta de sinucidere fusese înfiorător de șocant. Meritase. Așa că puștoaica intrase în ultima ei stație la "Romarta Copiilor" și se pregătea, iar Celestin prinsese mișcarea. O luase ușor, virase de vreo două ori în preajma ei, trântise o frână. - Cum te cheamă? Îi dăduse târcoale, blonda era blondă, puștoaica puștoaică, aer nefericit, binecuvântatele membre inferioare întinse cu scripetele de tortură până la gât, trebuia... O
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cot de bunele maniere. Unele trăznite, de exemplu, nici măcar nu-ți răspund la salut. Băiatul îi mai insinuă un ocol și se depărtă gânditor, peste drum, către Casa Centrală a Armatei, să-și cumpere ziarul. "Ăsta nu e ziar!" hotărî Celestin și-l mototoli. Era un număr de ziar compus din nu mai puțin de 19 fotografii ale unui personaj croit să viziteze uzine și fabrici. Cum le prindea plimbîndu-se singure pe afară, le cuprindea capul între genunchi, ca la curcani
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dragoste, să-mi ghicească în hainele aruncate prin cameră, ca într-un zaț de cafea. ...Poftim!... Înțelegi?... Pricepi ce gusturi hotărâte a prins ăsta în viață? Puștoaica dădu din cap că nu. Nu pricepea. De acolo, tocmai din brațele lui Celestin, unde se cuibărise de câteva bune minute, se simțea foarte bine. Nu pricepea, iar Celestin, lăsînd-o absolut liberă să nu priceapă, nu părea impresionat chiar deloc. - Domnule, gemu el, ăsta chiar a prins niște gusturi prea hotărâte în viață. Dacă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Poftim!... Înțelegi?... Pricepi ce gusturi hotărâte a prins ăsta în viață? Puștoaica dădu din cap că nu. Nu pricepea. De acolo, tocmai din brațele lui Celestin, unde se cuibărise de câteva bune minute, se simțea foarte bine. Nu pricepea, iar Celestin, lăsînd-o absolut liberă să nu priceapă, nu părea impresionat chiar deloc. - Domnule, gemu el, ăsta chiar a prins niște gusturi prea hotărâte în viață. Dacă gândești în felul ăsta. De unde să găsești cameră d-aia zugrăvită-n portocaliu, cu steluțe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să mă izbesc de trei ori cu capul de un perete... Înțelegi? Împlinisem deja unșpe ani. Apăruse orgoliul... Dar fata nu-i răspundea. Nu respira și continua să se albească grețos de frumos. - Cel mai bun prieten al meu, oftă Celestin, este și a fost unu' Fuzzy... Adică, cred că a fost, pentru că acum nu știu ce mă face să zic că nu mai este. Uite, de când a învățat artele alea mațiale, tipul s-a zărghit, a ajuns ca o fiară. Nu mai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prea suferindă și a avut și ceva de-mpărțit cu tramvaiul. A făcut-o, mijlocul de transport în comun, surcele... Da' lasă, că până se termină ea vara, o găsim noi și pe asta, cu picioarele de 2 kilometri, a ta..." Celestin se șterse de creasta unui val ce-l bubui peste-o ureche și tuși încurcat. Se scutură de ciorchinii de sare ai valurilor precedente. Apoi își ridică capul aproape mirat: - Auzi, tu, fată, ce-ți spun eu aicea? Fată dragă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cât toate zilele. Ale cărei poale măturau, când se mișca, dușumelele. Și pe ai căror piepți fuseseră cusute versurile: "Sosuri, gemuri, cozonaci, Bărbățelului să-i faci", Capitolul 6 ZIUA A DOUA: "SĂ NU UCIZI!" ...Trebuie să nu fii fanatic, zâmbi Celestin și mângâie părul fetei. Uite, eu nu sânt fanatic. Uită-te puțin la mine (fata se uita), eu nu sânt fanatic. Nu sânt fanatic deloc. M-am mai liniștit... Se mai liniștise. Lucru de care îți dădeai seama cu ușurință
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la gânduri. O luam așa, după tine, îți număram pașii, când ieșeai de la lecțiile cretine de pian, mă frecam de toți hăndrănăii care se vârau în tine doar să te atingă și-ți șopteau: Lasă-l dracului pe ăsta, pe Celestin, nu-l vezi, în spatele nostru, cât e de tîmpit? Și n-aveau dreptate? Oare n-aveau? - Trebuie să nu fii tâmpit, zâmbi Clestin și mângâie părul fetei. Uite, eu nu sânt tâmpit. Uită-te puțin la mine (fata se uita
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lat și memorîndu-i acestui Victor inept punctele slabe de poet și prozator încă nerealizat, de șoldul încă înțolit în costum interbelic, de flanel, al Prigonitorului, se izbeau, la fiecare pas, înșirate pe lănțișor de argint, sfârcurile urechilor stângi ale lui Celestin și Ulpiu Sargețius Galopenția. Scalpuri ciudate, la care Stăpânitorul trecător al acestei lumi ținuse morțiș, neuitând cumva să le reteze de la cei doi regișori pe care deja îi identificase. Întreaga noapte de marți spre miercuri, 19 aprilie 1988, has-Satan și-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la început de regele Geysa II (1141-1162). Autonomia lor s-a manifestat mai întâi în plan bisericesc, regele Bela III și legatul papal au hotărât ca biserica sașilor din Transilvania să aibă statut de "prepozitură liberă", hotărâre aprobată de către papa Celestin III, în 1191. Constituirea "prepoziturii" (protopopiei) săsești a dus la apariția unui cadru bisericesc catolic independent de episcopia catolică ungară de Alba Iulia, ceea ce însemna emanciparea clerului și populației prepoziturii de jurisdicția și fiscalitatea episcopiei ungare. În primii ani, prepozitura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pozitivist? (comtian?). Armand Cuvillier a remarcat preocup?rile sociologice ale lui Dimitrie Dr?ghicescu (ar fi trebuit ad?ugate cele ale lui Eugeniu Speran?ia, Nicolae Petrescu, Mihail Ralea � care a avut coordonator ?tiin?ific al tezei de doctorat pe Celestin Bougl� � ale lui H. H. Stahl ?.a) ?i a elogiat activitatea lui Dimitrie Gusti (1880-1955) � care a ?inut primul curs sistematic de sociologie la Ia?i, a �ntemeiat Seminarul modern de sociologie, etic? ?i politic? etc. �A-?i cunoa?te
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
m�ntul desf??urat la colegiu, apoi la ?coală de �nalte studii d? na?tere unor opere publicate la Alcan �n colec?ia semnalat?, dirijat? acum de neobosita Dick May. Printre autori, Tarde al?turi de Boutroux ?i de durkheimianul Celestin Bougl�, precum ?i Pierre du Maroussem, un leplaysian. �n acelea?i localuri de pe strada Sorbonei ?i cu binecuv�ntarea animatorilor s-a creat, �n 1901, o ?coal? rus? de �nalte studii sociale care a desf??urat un �nv???m�nt
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1919); Iudaismul antic (1921); Economie ?i societate (1922); Eseu asupra teoriei ?tiin?ei (1922); Sociologia dreptului (1922); Wirtschaftsgeschichte (1923) WINDELBAND Wilhelm (1848-1915), Geschichte und Naturwissenschaft (1904) WUNDT Wilhelm (1832-1920): Elemente de psihologie fiziologic? (1874); Elemente de psihologia popoarelor (1905-1920) BOUGLE Celestin (1870-1940): Ideile egalitare (1899); Ce este sociologia? (1907); Solidarismul (1907); Eseuri despre regimul castelor (1908) DURKHEIM Emile (1858-1917): Diviziunea muncii sociale (1893); Regulile metodei sociologice (1895); Sinuciderea (1897); Formele elementare ale vie?îi religioase (1912); Educa?ie ?i sociologie (1922
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a avut loc un nou congres internațional al educației noi (Montreux, Elveția), la care au participat reprezentanți ai primului val și cei care vor deveni practicieni și teoreticieni de primă mînă ai celui de al doilea val ROGER COUSINET și CELESTIN FREINET. Un an mai tîrziu, a fost creat, din inițiativa lui AD. FERIÈRE, și P. BOVET și a altor entuziaști reprezentanți ai educației noi, Biroul Internațional al Educației (B.I.E.), pentru asigurarea unei documentări mondiale asupra problemelor educației și pentru înlesnirea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
grupului, care vor fi valorificate în a doua jumătate a acestui secol. Unul dintre cei mai remarcabili promotori ai spiritului școlii active, cel care a reușit s-o impună nu fără dificultăți însă în întregul învățămînt primar francez, a fost CELESTIN FREINET: (1896-1966) "făuritorul unei mutații pedagogice de dimensiuni excepționale" (16, p. 160). Începutul l-a făcut în 1924, introducînd imprimeria în școală și, odată cu aceasta, "textul liber" și "desenul liber" ca modalități fundamentale de manifestare și exprimare spontană a copilului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
preciza care este soarta acestui curent pedagogic, așa de viguros în primele patru decenii. Se impune acum precizarea că el a continuat să ființeze, manifestîndu-se pe linia sa teoretică dominantă, aceea a metodelor de educație, mai ales prin activitatea lui Celestin Freinet. Nu a lipsit nici manifestarea pe un plan teoretic mai general, în sensul unei filosofii a educației noi, așa cum se constată la M.-A. Bloch și Gaston Mialaret (23), care vor să se mențină mai aproape de principiile marilor reformatori
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în noua vârstă a revoluției tehnologice creează o disponibilitate în plus pentru abordări de tip viitorologic, însă și o propensiune escahatologică. Se evocă deja post-istoria ca un fapt pe care, de la Hegel încoace, destui gânditori au voit să-l definească. Celestin Bougle îl utiliza încă de la începutul secolului. Prin anii '50, pe când lumea apuseană își lua avânt după marea conflagrație, se vorbea de "omul postistoric" (Roderick Seidenberg)2, iar filosoful Pierre Naville spunea că de sfârșitul istoriei se poate vorbi numai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
pentru pelerinii bolnavi, el era subvenționat de orășenii din Lübeck și Bremen. La finele secolului al XII-lea, la insistențele arhiepiscopului de Mainz, personalul spitalului s-a constituit în ordinul militar religios sub numele de Ordinul Teutonilor (confirmat de papa Celestin III în 1190). Prezența germană în cea de-a doua cruciadă (1147-1149) nu a pornit dintr-o dorință a lui Conrad al III-lea, împăratul Germaniei 182. După repetate eschivări, împăratul s-a alăturat pe neașteptate forțelor creștine, considerându-se
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
lui Nestor din scaun, fapt întâmplat la 10 august 430 d. Hr., deoarece în lucrare Cassian îl consideră pe acesta episcop de Constantinopol; 2. Cassian nu menționează și nu face nici o aluzie la a treia scrisoare a lui Nestorie către Celestin, trimisă în vara anului 430; 3. Cassian nu a avut în posesie nici una din informațiile aduse la Roma de Posidonius, trimisul Sfântului Chiril al Alexandriei, în primăvara anului 430; 4. Cassian se pare că a folosit câteva fragmente trimise de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și antropologie-soteriologie. De pildă, după ce reproduce cu cuvintele lui definiția hristologică a Calcedonului, stăruind asupra unirii firilor (în persoana lui Iisus Hristos), folosind argumente din Sfinții Atanasie cel Mare, Chiril al Alexandriei, Grigorie de Nazianz, Flavian, Augustin, Proclus, Leon și Celestin, Ioan Maxențiu mărturisește o singură existență, ipostază (persoană) a celor două firi ale lui Hristos. La obiecția nestoriană că a zice „Unul din Treime” înseamnă a împărți „deoființimea”, autorul răspunde că Sfânta Treime nu admite numărul sub raportul ființei, dar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]