341 matches
-
copiază singură și se transmite prin limbaj. Nu toate ideile se replică,deci nu toate sunt meme. Memele și genele pot avea o relație de susținere însă uneori pot avea și una de opoziție. Un astfel de caz este obiceiul celibatului. În fond genetic o genă pentru celibat este destinată eșecului însă în fond memetic poate avea succes. Dacă acceptăm că succesul unei meme depinde de cât timp se acordă pentru transmiterea ei iar mariajul scade din acest timp care ar
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
Nu toate ideile se replică,deci nu toate sunt meme. Memele și genele pot avea o relație de susținere însă uneori pot avea și una de opoziție. Un astfel de caz este obiceiul celibatului. În fond genetic o genă pentru celibat este destinată eșecului însă în fond memetic poate avea succes. Dacă acceptăm că succesul unei meme depinde de cât timp se acordă pentru transmiterea ei iar mariajul scade din acest timp care ar putea fi folosit pentru transmiterea memei, atunci
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
este destinată eșecului însă în fond memetic poate avea succes. Dacă acceptăm că succesul unei meme depinde de cât timp se acordă pentru transmiterea ei iar mariajul scade din acest timp care ar putea fi folosit pentru transmiterea memei, atunci celibatul este de preferat mariajului. Însă în cazul unei gene, opusul va fi valabil. Memele sunt autostopiști (hitchhikers) sau simbionți în raport cu omul așa cum gălbeaza este autostopist pentru ovine sau bovine. Daniel C. Dennet face o clasificare a autostopiștilor denumind trei categorii
Meme () [Corola-website/Science/308697_a_310026]
-
căsători niciodată și pentru refuzul ei de a alege un succesor, este acuzată de iresponsabilitate. Totuși tăcerea ei îi consolidează propria siguranță pentru că știa că dacă ar alege un succesor, tronul său ar devenii vulnerabil la o lovitură de stat. Celibatul Elisabetei a inspirat un cult al virginității. În pictură și poezie ea este reprezentată ca o fecioară sau o zeiță, nu ca o femeie obișnuită. Inițial doar Elisabeta face o virtute din virginitatea sa și în 1559 ea declară în
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
o mișcare inițiată de către monahii unei mănăstiri franceze ce aparținea Ordinului Călugărilor Benedictini, fondată în anul 910 la Cluny. Reforma a luat amploare grație abaților de acolo, care erau pioși și cu o voință de fier. Accentul se punea pe celibatul clericilor și pe lupta cu simonia (termen provenind de la Simon Magul și presupunând vinderea de funcții bisericești și de bunuri spirituale). Papa Grigore al VII-lea a imprimat, însă, mișcării și o direcție politică: noua superioritate morală trebuia să îi
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
de ex.) în pitorescul lor refugiu montan în timpul războiului de independență al Greciei, iar femei occidentale din familia elitei politice care a însoțit poporul grec pe calea lui spre independență, au reușit și ele să viziteze insula travestindu-se. Condiția celibatului, definitorie în viața monahală, ca și comunalitatea traiului (într-o chilie trăiesc adesea 3 sau mai mulți călugări), pare a fi o grea încercare pentru mulți călugări de la muntele Athos: în februarie 2009 un călugăr român care renunțase la viața
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
de după , susține el, a fost lăsat anapoda, fără a mai încerca să structureze logic scrierea. Mai mult, afirmă el, povestea înfrângerii celor zece regate a fost ștearsă și înlocuită de . Teologia castității a lui Ioan a fost înlocuită cu teologia celibatului total a editorului, care nu prea are înțeles în timp ce biserica adevărată a lui Ioan este simbolizată drept soția Mielului. Cel mai important, editorul a rescris complet teologia mileniului a lui Ioan, „golind-o de orice înțeles”. John Robinson în "Redating
Apocalipsa lui Ioan () [Corola-website/Science/308601_a_309930]
-
papal și colegialitatea episcopală a fost motiv de conflict. La 14 septembrie 1965 a anunțat înființarea Sinodului Episcopilor cerut de părinții conciliari, dar anumite probleme care ar fi trebuit să fie discutate de sinod, au fost rezervate pentru competența pontificală. Celibatul, discutat în cea de-a patra sesiune a Conciliului, a fost tema unei enciclici din 24 iunie 1967; reglementarea doctrinară nașterilor a fost tratată în ultima sa enciclică "Humanae vitae" din 24 iulie 1968. Controversele asupra acestor două luări de
Papa Paul al VI-lea () [Corola-website/Science/298165_a_299494]
-
ați ascunselea. Urmează un rânjet înțepenit și umed. Uăă! Păi, George poate să se ducă și să-și găsească pe altcineva cu care să se joace. Genul ăsta de comportament e destul ca să mă facă să-mi doresc să îmbrățișez celibatul. Ei, în lipsa unei denumiri care să-mi placă, o să recurg la un limbaj romantic și-am să-l numesc Bărbăția Fremătătoare. Din fericire, Adam nu mi-a prezentat Bărbăția lui Fremătătoare folosind un nume. Deși eu nu eram sigură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pregătită pentru ce era mai rău. În timp ce eu mă dedasem chinurilor pasiunii împreună cu un alt bărbat, James avusese un accident sau ceva similar. Sigur că am realizat că viața mea se sfârșise. Nu aveam nici o altă opțiune decât să îmbrățișez celibatul. Poate c-aveam să intru într-o mănăstire. Măcar atât puteam și eu să fac. Asta era pedeapsa mea fiindcă mă culcasem cu cineva pe care nu-l iubeam. Nu mai voiam să-l văd niciodată pe Adam. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
găseau mai comod a trăi din funcții plătite de stat și de comune decât din munca lor proprie, din îndeletnicirea cu meșteșugul părinților lor. Astfel s-au înmulțit rușinea de muncă și proletariatul condeiului, aceasta clasă vecinic nenorocită, condamnată la celibat și la mizerie, luptând prin ură, intrigi, calomnii și vicleșug pentru pînea amară a bugetului și înecînd c-o rară obrăznicie orice muncă spirituală adevărată, orice merit adevărat. Dar ce să mai vorbim asupra acestei materii? Prin pripirea celor crescuți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au fost marii eretici ai secolului al XIV-lea; el a rămas absolut neatins de spiritul Renașterii. Doctrina lui asupra justificării prin credință se leagă de doctrinele misticilor și, cu toate că, asemenea umaniștilor, dar din rațiuni cu totul diferite, a condamnat celibatul și viața ascetică, a intrat totuși în contradicție cu umaniștii prin principiile lui de sacrificare a liberului arbitru și a raționalității credinței. Oricum, umaniștii s-au grăbit să aplaude senzaționalul său debut“. Emma înălță privirile. Nu-i plăcea să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
puterea magică ce-i fusese încredințată, își prefăcea pâinea și vinul în carne și sânge. Un mister căruia i se închina și care-i apărea ca o taină ațâțătoare. Părintele Bernard își decretase, pentru el însuși, solitudinea, ceea ce implica și celibatul. După câteva aventuri sexuale, hotărâse să-și închine întreaga dragoste și virilitate lui Dumnezeu. Acum când Dumnezeu ieșise din viața lui, pur și simplu ședea sau îngenunchea și respira adânc în prezența a ceva sau în prezența nimicului. Nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și să ne păzim de tot ce ne poate costa... Disociind iubirea de sexualitate, el inventează astfel libertinajul în forma lui modernă. în această privință, Lucrețiu este contemporanul nostru. Evident, învățătura lui se află la antipozii creștinismului, care proslăvește virginitatea, celibatul, asceza și se decide să tolereze sexualitatea doar pentru a nu se expune ridicolului de a profesa o doctrină nepracticabilă, față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând de altfel regimul sexual unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
efectiv postmodernă) inexistența vreunei superiorități a soțiilor și a mamelor asupra soților și copiilor lor. Căci inegalitatea este produsul instrucției și al instituției - o idee a lui Montaigne... Marie de Gournay gândește și trăiește în acest fel: i se reproșează celibatul, unii își bat joc de faptul că n-a fost măritată? N-a stat niciodată în cârca unui soț iubit puțin sau deloc, dar care să-i fi asigurat prestigiu ori confort. Acestuia ea îi preferă tovărășia Donzellei și a
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și romană? Și că-l vedem pe Epicur revenind la luminile rampei? BIBLIOGRAFIE Mâncători de spermă et Cie... Bibliografia gnosticilor încape pe un petec de hârtie... Pentru ambianță, epocă și ura creștină față de trup: Peter Brown, Renunțarea la carne. Virginitate, celibat și abstinență în creștinismul primitiv, trad. fr. de P.E.Dauzat și C. Jacob, Gallimard, 1995. Un capitol cel de-al cincilea îi este consacrat lui Valentin. A se vedea Cărțile secrete ale gnosticilor din Egipt de Jean Doresse, Plon, 1958
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și să ne păzim de tot ce ne poate costa... Disociind iubirea de sexualitate, el inventează astfel libertinajul în forma lui modernă. în această privință, Lucrețiu este contemporanul nostru. Evident, învățătura lui se află la antipozii creștinismului, care proslăvește virginitatea, celibatul, asceza și se decide să tolereze sexualitatea doar pentru a nu se expune ridicolului de a profesa o doctrină nepracticabilă, față de care credincioșii să-și ia zilnic anumite libertăți! Asociind sexualitatea, iubirea și procreația, supunând de altfel regimul sexual unui
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acel „terfelog”392, o carte ce cuprindea o antologie de istorioare celebre, în care bărbați renumiți au avut de suferit de pe urma comportării nechibzuite a femeilor. Astfel de antologii circulau în epocă și erau chiar încurajate de Biserică, deoarece pledau pentru celibat și alegerea vieții monahale.393 Din vanitate și gelozie, femeia nu suportă toată această defăimare, se vede oarecum deconspirată, pentru că și ea reprezenta un model al nevestei rele ce ar fi putut figura în cartea lui Jankin, de aceea face
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
li se impută oamenilor Bisericii este tocmai neglijarea, dacă nu abandonarea totală, a voturilor monahale depuse de bună voie, o dată cu intrarea în cinul monahal sau cu primirea tainei hirotoniei: supunerea voii proprii în fața lui Dumnezeu sau a unui superior ierarhic, celibatul și abstinența, rugăciunea și sărăcia. Înmulțirea călugărilor cerșetori, 530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit., p. 720. 532 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 58. (trad. n.) 533 De altfel atitudinea scriitorului italian nu este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății ei!”878 După o viață de celibat, dar care nu a fost cu nimic lipsită de plăceri, chiar și de cele carnale, cavalerul Ianuarie, eroul istorisirii neguțătorului, ajuns la vârsta maturității depline, șaizeci de ani, are surprinzătoarea și arzătoarea dorință de a se căsători, de a se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
bătrânețea devenind la el mai mult un semn al ramolirii, al decrepitudinii și senilității, pe când, în mod normal, ar fi fost firesc să fie o etapă a înțelepciunii și a echilibrului. Descrierea mariajului, perceput ca o stare de grație în comparație cu celibatul, prin prisma opiniilor personale ale lui Ianuarie, devine de-a dreptul hilară: „Pe câtă vreme omul însurat/ Acasă huzurește cumpătat/ Încovoiat sub jugul căsniciei;/ și plin, pe drept cuvânt, de bucurie-i...”880 Imaginea idilică a rolului femeii nu este lipsită de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
aventură cu un an și jumătate în urmă. Or, femeia în chestiune nu e nici pe departe o fecioară inocentă, ci, după propria mărturisire, „bătrână și obosită”: un dublu feminin perfect al lui Marlowe. Toate acestea nu anulează starea de celibat a lui Marlowe: un celibat pe cât de... perpetuu, pe atât de precar. „Domnițele în primejdie” nu sunt, cum spuneam, chiar personajele imaculate, ireproșabile, neajutorate din literatura tradițională. Din acest punct de vedere, romantismul și cavalerismul lui Chandler sunt cât se
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
jumătate în urmă. Or, femeia în chestiune nu e nici pe departe o fecioară inocentă, ci, după propria mărturisire, „bătrână și obosită”: un dublu feminin perfect al lui Marlowe. Toate acestea nu anulează starea de celibat a lui Marlowe: un celibat pe cât de... perpetuu, pe atât de precar. „Domnițele în primejdie” nu sunt, cum spuneam, chiar personajele imaculate, ireproșabile, neajutorate din literatura tradițională. Din acest punct de vedere, romantismul și cavalerismul lui Chandler sunt cât se poate de prost plasate. De
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
sora reginei Poloniei și care era înrudită cu familia regală, susținea această opinie, si, într-o scrisoare din 1717, declară că doamna Beauvais, una dintre cameristele Anei, a participat în secret la căsătorie, înainte ca Mazarin să depună jurământul de celibat; dar, deoarece aceste afirmații au fost făcute la șaptesprezece ani de la desfășurarea evenimentelor, nu sunt de mare încredere. Unii afirmă plini de gravitate că nu a fost hirotonisit niciodată, dar nu au dovezi care să confirme acest lucru." <footnote Grant
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
126. Un mare post colectiv avea loc la sărbătoarea Bema (grec. bema, „tron”), cînd se expunea În fața credincioșilor jilțul gol al lui Mani, În amintirea morții acestuia 127. Pe cînd un ales trebuia să practice cele Trei Peceți - a pîntecelui (celibatul perpetuu), a mîinii (evitarea oricărui contact cu materia) și a gurii (disciplina vorbirii și a mîncării)128 -, auditorii trebuiau să postească duminica, să spună rugăciuni către Soare și Lună, să dea de pomană, să ofere bisericii pe cineva din familie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]