559 matches
-
Mioc 3.11.1938 - s-a nascut Nicolae Dragoș 3.11.1943 - s-a nascut Alexandru Ecovoiu 3.11.1948 - s-a nascut Grețe Tartler 3.11.1988 - a murit Melania Livadă (n. 1919) 4.11.1907 - s-a nascut Cella Serghi (m. 1992) 4.11.1913 - s-a nascut Vlaicu Bârnă (m. 1999) 4.11.1926 - s-a nascut Oliver Lustig 4.11.1930 - s-a nascut Horia Arama 4.11.1936 - s-a nascut Mircea Ioan Casimcea 4.11
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5162_a_6487]
-
nu a vrut să ilustreze o teorie, ci s-a lăsat numai dus de valul fanteziei și de intuițiile sale psihologice” (p. 259). Cum spuneam, întreaga parte a treia conține asemenea momente de grație. Despre Orbirea lui Canetti, despre memoriile Cellei Delavrancea, despre romanele lui Balzac, despre dedicațiile lui Proust, despre plânsul lui Nietzsche, despre sinuciderea lui Emil Ivănescu, despre destinul Lenei Constante. Această parte a treia se numește, am amânat momentul cât am putut, Portrete interioare. Ale cui portrete interioare
Schiță de portret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5164_a_6489]
-
Luminița Marcu Pentru comemorarea lui I.L. Caragiale șîn 1962ț se mobilizează mulți și probabil o fac cu plăcere și bună-credință, pentru că se pot citi texte de o calitate remarcabilă. Așa este evocarea semnată de Cella Delavrancea în pagina 4 a numărului 23 al Gazetei literare. Cella Delavrancea povestește cu umor și rafinament psihologic despre un concert pe care l-a susținut la Berlin, foarte tînără fiind. Caragiale locuia deja acolo, iar dialogurile între scriitor și
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]
-
I.L. Caragiale șîn 1962ț se mobilizează mulți și probabil o fac cu plăcere și bună-credință, pentru că se pot citi texte de o calitate remarcabilă. Așa este evocarea semnată de Cella Delavrancea în pagina 4 a numărului 23 al Gazetei literare. Cella Delavrancea povestește cu umor și rafinament psihologic despre un concert pe care l-a susținut la Berlin, foarte tînără fiind. Caragiale locuia deja acolo, iar dialogurile între scriitor și mica pianistă, căreia Caragiale i se adresa cu apelativul „Aghiuță”, sînt
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5142_a_6467]
-
care semna condamnări la moarte, de la prințul Alexandru Ghyka, coleg de celulă cu Pandrea la Aiud, și pînă la cancelarul de fier al României în acei ani, Ioșca Chișinevschi; de la cvartetul de doamne din jurul regelui Ferdinand - Elena Văcărescu, Martha Bibescu, Cella Delavrancea și Maruca Cantacuzino - pînă la dexteritățile retorice pe care Petre Țuțea le arăta în închisoare. Sunt memorii aspre prin duritatea dezvăluirilor și suculente prin amănunțimea portretelor încondeiate: o lume cu alură de bestiar uman, promiscuă și deopotrivă fascinantă, amestec
La grande peur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4624_a_5949]
-
și am revelat unele cărți apărute recent, Blocada de Pavel Chihaia, Sfârșit de veac în București de Ion Marin Sadoveanu, câteva din prozele realiste ale odiosului Petru Dumitriu sau câteva cărți de proză realistă, în tot cazul nonproustiană, precum nuvelele Cellei Delavrancea (și romanul care i-a urmat) sau cele ale așa de complexei și ignoratei Olga Caba. Reamintesc lovitura pe care am primit-o prin așa-zisele Teze din iulie, cu efecte nu imediat catastrofale, dar îndeajuns ca să producă tulburare
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
12.1966 - s-a născut Mona Mamulea 14.12.1986 - a murit Constantin Chioralia (n. 1902) 14.12.2007 - a murit Mihai Pelin (n. 1940) 15.12.2004 - a murit Zina Molcuț (n. 1930) 15.12.1887 - s-a născut Cella Delavrancea (m. 1991) 15.12.1900 - s-a născut Sanda Movilă (m. 1970) 15.12.1939 - s-a născut Neculai Cîrlan 15.12.1947 - s-a născut George Pruteanu (m. 2008) 15.12.1951 - s-a născut Andrei Corbea 15
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5053_a_6378]
-
Cluj. Într-o epistola din 7 decembrie 2008, Nișă, afirmă că posedă un însemnat număr de scrisori trimise unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care menționează pe Ion Jalea, Corneliu Babă, Petru Comarnescu, Zina Molcuț, Laurențiu Fulga, Cella Serghi, Irina Petraș și, evident, Ilie și Doina Râd. În cercetările mele am descoperit, de curând, patru epistole 1, necunoscute până acum, ale lui Ștefan J. Fay, din anii 1983-1985, trimise Zinei Molcuț (m. 1930 - m. 2004), universitară de prestigiu
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
revendiquée comme facteur de libération" și insistă asupra faptului că "le fils sans pčre, l'enfant chéri d'une mčre dont la tendresse l'a sauvé de la mort et de la pervertion ne sait pas ce qu'est une exigence paternelle, celle qui n'est ni brutalité, ni asservissement."6 Se știe că, Istrati se va depăși pe sine folosind o limbă care nu-i intrase în sânge odată cu murmurul duios al mamei și nici limba pierdută a tatălui biologic, pierdut și
Panait Istrati, scriitor român, scriitor francez, scriitor grec? by Maria Cogălniceanu () [Corola-journal/Memoirs/7501_a_8826]
-
au consumat în spațiul respectiv etc., a devenit de mult o componentă a biografiei nu numai a Bucureștilor. Umbrele lui Sadoveanu, Arghezi, Călinescu, Preda, Stănescu (istoria literaturii române)! Amintirea lui Ehrenburg, Éluard, Neruda, Grass, Bellow, Eco, Müller (enciclopedia Larousse)! Concertul Cellei Delavrancea, răzvrătirea lui Dan Deșliu, fotografiile lui Ion Cucu, editarea României literare (surse)! (...) Guvernul și primăria ar trebui să prevină așa ceva prin exercitarea dreptului de preemțiune. Extraordinara biografie a USR în monumentul din Calea Victoriei 115 este parte nu numai din
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
mai mult cu cât destui dintre ei sunt, de nu direct scriitori, măcar oameni ai condeiului. Lista completă îi cuprinde pe Ion Agârbiceanu, Archibald (pseudonim al gazetarului Gh. Rădulescu), Paul Bujor, Marius Bunescu, Luca I. Caragiale, Al. Davila, Barbu Delavrancea, Cella Delavrancea, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Ioan D. Gherea, Octavian Goga, D. Gusti, G. Ibrăileanu, Șt. O. Iosif, Ioan I. Livescu, Ecaterina Logadi, C.I. Nottara, Cincinat Pavelescu, Horia Petra-Petrescu, N. Petrașcu, Radu D. Rosetti, Vintilă Russu Șirianu, M. Sevastos, Ioan Slavici
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
prețuiește nimic. În jurul ei se mișcă o societate care, tot mai cariată de parveniți și de profitori, se încăpățânează să-și țină rosturile. Enescu, intepretând neabătut, deși atins de tristeți, bucăți magistrale. Maruca, având umori schimbătoare, de la strălucire la disperare. Cella Delavrancea, Al. Rosetti. Familia regală. Familia. Cercul de doamne pentru care ține, cvasi-clandestin, un curs despre Goethe. Dar și noii, precum Breslașu, cel care o va înlocui la Conservator, deși nimic nu-l recomandă. Însă vremea competenței a trecut. În
Fleacuri și nenorociri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2923_a_4248]
-
Între jubilație și destrămare, Suferința ca împlinire se numesc cele trei părți, fiecăreia revenindu-i câte unul din cele trei toposuri ale recluziunii anunțate în titlul cărții - prima parte fiind dedicată portretelor Reginei Maria, Mariei Cantacuzino-Enescu, lui Zoe Cămărășescu și Cellei Delavrancea. Și cea mai senină parte a cărții, Trăind regal frumusețea, plăcerea și dăruirea de sine e un exercițiu de admirație fără rezerve, scris cu plăcere evidentă, care sfârșește prin a-l contamina și pe cititor de pasiunea imersiunilor arheologice
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
pe lângă acestea, sunt de savurat suculentele portrete, uneori acide, alteori admirative, mereu percutant ale unor personalități din epocă (precum Titu Maiorescu, madame Mavrogheni, prima doamnă de onoare a reginei etc.). Între tipologiile acestor femei remarcabile își face loc și portretul Cellei Delavrancea (așa cum reiese din schimbul epistolar cu Filip Lahovari, ori din celebrul episod amoros cu Nae Ionescu), și ea autoarea unor mots d’esprit, a unor verdicte necruțătoare, și, în general, posesoarea unei atitudini neechivoce de amazoană, dotată cu „spirit
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
amoros cu Nae Ionescu), și ea autoarea unor mots d’esprit, a unor verdicte necruțătoare, și, în general, posesoarea unei atitudini neechivoce de amazoană, dotată cu „spirit de cravașă“ și autoarea unor „seducătoare coregrafii dictatoriale“, „voluntara, senzuala, năstrușnica, drăcoasa, apriga Cella“. Două intelectuale autoare ale unor jurnale de marcă dedicate inter- și postbelicului, Alice Voinescu și Jeni Acterian, se alătură galeriei de portrete exemplare; pe Alice Voinescu însă Dan C. Mihăilescu o asimilează, ca personalitate, cu autoarea Timpului ce ni s-
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
lui plin de farmec, printr-un cor de voci unele ilustre, altele care nu ne mai spun, azi, mai nimic: Agârbiceanu, Archibald ( Gh. Rădulescu, ziarist în vogă, în epocă), Paul Bujor, Marius Bunescu, Luca I. Caragiale, Al. Davila, Barbu Delavrancea, Cella Delavrancea, Victor Eftimiu, Gala Galaction, Ioan D. Gherea (fiul lui C. Dobrogreanu- Gherea), Octavian Goga, Dimitrie Gusti, G. Ibrăileanu, Șt. O. Iosif, Ioan I. Livescu, Ecaterina Logadi, C.I. Nottara, Cincinat Pavelescu, Horia Petra-Petrescu, N. Petrașcu, Radu D. Rosetti, Vintilă Russu-
Caragiale și lumea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3013_a_4338]
-
lansării, al intervențiilor vorbitorilor - faptul că la invitația maestrului George Georgescu, directorul de atunci al Filarmonicii, Furtwaengler a fost prezent pe scena Ateneului Român în Bucureștii anilor interbelici. Fermecătoare personalitate a acelui timp, rafinată muziciană, subtilă în scrierile sale, doamna Cella Delavrancea l-a considerat a fi cel mai extraordinar șef de orchestră al secolului XX. Furtwaengler și-a asumat cu toată responsabilitatea rămânerea în Germania regimului nazist; iar aceasta pentru a menține prin muzică - așa cum era posibil la acea vreme
Scrierile lui Furtwaengler by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11079_a_12404]
-
feminină de Elena Zaharia-Filipaș sunt analizate, grupat ori separat, autoare aflate în nișe valorice distincte. Scriitoare de calibru (Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette-Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Dana Dumitriu, Ileana Vulpescu), promisiuni literare interbelice deturnate de instalarea comunismului (Ioana Postelnicu, Lucia Demetrius, Cella Serghi) și autoare, așa zicând, înduioșătoare ca Sofia Nădejde, venerabilă ,bunică a literaturii feminine de la noi". Ce strânge la un loc aceste nume, care este firul conducător urmat și expus de cercetătoare? Materia volumului iese de fapt dintr-un curs
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
cu calm ședințele săptămânale, la care oricine poate participa, și citește, îndrumă, sfătuiește nenumărați aspiranți la gloria literară. Femeile nu lipsesc din acest cadru, ba chiar ele formează o constelație de-sine-stătătoare pe bolta vastă a criticului. De la Hortensia Papadat-Bengescu la Cella Serghi și de la Ioana Postelnicu la Sorana }opa, atâtea și atâtea scriitoare evoluează pe orbita lovinesciană, căutând cea mai convenabilă conjuncție. Citindu-le manuscrisele și cărțile tipărite, criticul desprinde câteva trăsături generale ale literaturii feminine, mărci pe care Elena Zaharia-Filipaș
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
ale partenerei. Fără exagerare aș putea spune că nici un alt scriitor român nu e mai mare expert decât Anton Holban în psihologia femeii tinere prinse în mrejele dragostei, deși s-ar găsi suficiente exemple comparative la Mircea Eliade, G. Călinescu, Cella Serghi, Radu Tudoran, Ury Benador și alții, nu prea mulți. Trimiterea cea mai frecventă se făcea în perioada interbelică la Ela din Ultima noapte de dragoste.... Nu e întâmplător că Anton Holban voia să-și intituleze, în prima intenție, romanul
Ceasornicarul sufletului feminin by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10905_a_12230]
-
Era furios. Va să zică n-ai citit decât paginile referitoare la D-ta. Să mi se usuce mâna dacă ți-oi mai da vreodată o carte". Această mâhnire apare destul de frecvent în Agendele lui, vizați printre alții fiind Rebreanu, Mihail Sebastian, Cella Serghi. Timida Lucia Demetrius îl vede în două ipostaze contrastante: ,E. Lovinescu nu închidea ușa în fața nimănui, dar nici nu acoperea de laude pe oricine. în general era ponderat, ironic, rece... Răceala lui mă îngheța". Vizitându-l, când criticul era
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
la rivoluzione russa ha avuto luogo, non va né teorizzata né accettata senza mettere în moto controspinte che portino presto a poterne fare a meno. Un programma che, come è noto, non fu seguito în Unione Sovietică. Gramsci nella sua cella di Turi ha soprattutto di fronte due Stați, due tipi di Stato: lo Stato fascista che lo tiene prigioniero, lo Stato sovietico nella cui causa egli și riconosce. La sua riflessione è certo intessuta di continui riferimenti all'esperienza storica
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Era furios. Va să zică n-ai citit decât paginile referitoare la D-ta. Să mi se usuce mâna dacă ți-oi mai da vreodată o carte". Această mâhnire apare destul de frecvent în Agendele lui, vizați printre alții fiind Rebreanu, Mihail Sebastian, Cella Serghi. Timida Lucia Demetrius îl vede în două ipostaze contrastante: "E. Lovinescu nu închidea ușa în fața nimănui, dar nici nu acoperea de laude pe oricine. în general era ponderat, ironic, rece... Răceala lui mă îngheța". Vizitându-l, când criticul era
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
de celebritate. Cu greu a găsit Ion Lazu locuințele lui Florin Mugur sau Paul Georgescu. Putea să mă întrebe pe mine. Paul Georgescu stătea pe str. Sf.Constantin nr.24, într-un mic bloc vechi, un etaj mai sus decât Cella Serghi. Paul, pe care l-am vizitat adesea, căci nu mai ieșea din casă, glumea de fiecare dată când intram pe ușă pe tema Pânzei de păianjen, romanul din anii 1930 al colocatarei lui, pânză în care, vezi Doamne, frumoasa
Cercul scriitorilor dispăruți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3980_a_5305]
-
lume, unde nu se-ntâmplă nimic și care-și încropeș te intrigile din te miri ce e una din vedetele literaturii noastre, cale de două secole. De la Negruzzi la Rondelul orașului mic, la romanțele lui Minulescu, la Ibrăileanu, Holban, Sadoveanu, Cella Serghi și destui alții, provincia se scrie cu P mare. Un loc în enumerare i se cuvine, fără doar și poate, lui Sebastian, cu Steaua fără nume. O poveste cu anonimi și anonime, cu o iubire ca o întâmplare, între
Orașul de provincie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3842_a_5167]