117 matches
-
între corticala internă și cementul radicular. Acest spațiu conține ligamentele dento-alveolare, și lichidul parodontal care-l umple joacă rol de amortizor hidraulic. Ligamentul alveolo-dentar este format din fascicule de fibre colagenice care structural s-au grupat în: -fibre transseptale - cement - cement, între doi dinți vecini; -fibre alveolare marginale oblice - cement - corticala limbusului alveolar extern; -fibre intraalveolare - orizontale - cortico-cementare, oblice - de sus în jos, cele mai numeroase fiind de la corticala la cement și radiale în zona apexului. În desmodonțiu se mai găsesc
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ligamentele dento-alveolare, și lichidul parodontal care-l umple joacă rol de amortizor hidraulic. Ligamentul alveolo-dentar este format din fascicule de fibre colagenice care structural s-au grupat în: -fibre transseptale - cement - cement, între doi dinți vecini; -fibre alveolare marginale oblice - cement - corticala limbusului alveolar extern; -fibre intraalveolare - orizontale - cortico-cementare, oblice - de sus în jos, cele mai numeroase fiind de la corticala la cement și radiale în zona apexului. În desmodonțiu se mai găsesc celule osteoblaste, cementoblaști, osteoclaști și celule epiteliale. Sunt de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
colagenice care structural s-au grupat în: -fibre transseptale - cement - cement, între doi dinți vecini; -fibre alveolare marginale oblice - cement - corticala limbusului alveolar extern; -fibre intraalveolare - orizontale - cortico-cementare, oblice - de sus în jos, cele mai numeroase fiind de la corticala la cement și radiale în zona apexului. În desmodonțiu se mai găsesc celule osteoblaste, cementoblaști, osteoclaști și celule epiteliale. Sunt de asemenea prezente numeroase vase sanguine și limfatice alcătuind plesnii vasculare, filamente nervoase mielinice și amielinice. Prin morfologia și structura sa, desmodonțiul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
continuă cu mucoasa orală, de care se diferențiază prin structura sa morfo-funcțională, trecerea fiind marcată de o linie muco-gingivală. După acest criteriu deosebim: gingia aderentă, de lățime variabilă, ce acoperă osul alveolar de care aderă prin fascicule fibroase gingivo-periostale și cementul dentar în zona cervicală, de care aderă prin fibre gingivo-cementare. În continuarea gingiei aderente, înconjurând dinții ca un guleraș la colet, se găsește gingia marginală, care se împarte în gingia marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
că dintele nu este fixat rigid la oasele maxilare, ci printr-un sistem elastic articulație dento-alveolară - numită și gomfoză. Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe mineralizate (dure) - cementul radicular și corticala internă - elemente articulare fibroase, desmodonțiul și lichidul desmodontal, ansamblul fiind acoperit și protejat de mucoasa gingivală. CAPITOLUL 4 FILOGENEZA ȘI ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași structură a componentelor morfologice, rezultat al unor procese
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
masă minerală. Calcifierea ritmică a predentinei dă naștere la striațiile lui Owen. Celulele mezenchimale se diferențiază în: cementoblaști, care inițial sintetizează matricea cementoidă, care apoi se mineralizează. Cementogeneza se continuă toată viața, determinând permanentizarea erupției. Cementoblaștii pot rămâne incluși în cement și devin cementociți sau se pot aranja pe suprafața externă a rădăcinii, de unde depun toată viața straturi noi de cement. Osteoblaștii, în aceeași succesiune - sinteza matricei osoase mineralizate - dau naștere osului alveolar. Osul alveolar are o activitate metabolică ce se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sintetizează matricea cementoidă, care apoi se mineralizează. Cementogeneza se continuă toată viața, determinând permanentizarea erupției. Cementoblaștii pot rămâne incluși în cement și devin cementociți sau se pot aranja pe suprafața externă a rădăcinii, de unde depun toată viața straturi noi de cement. Osteoblaștii, în aceeași succesiune - sinteza matricei osoase mineralizate - dau naștere osului alveolar. Osul alveolar are o activitate metabolică ce se concretizează prin resorbție și apoziție atâta timp cât există stimul funcțional dentar. În plus, el se structurează pe liniile de rezistență la
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
structurează pe liniile de rezistență la solicitare prin “trabeculații de efort” concretizate prin sisteme Haversiene și densificare trabeculară. Fibroblaștii au trei perioade de activitate intensă: perioada inițială, de mugure dentar, când dau naștere fibrelor colagene ale căror extremități rămân în cementul radicular și osul alveolar, fiind cunoscute sub numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se orientează funcțional simultan cu erupția; perioada funcțională, când se diferențiază în fibre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
finalizează creșterea rădăcinii. Din acest moment, stimulii ocluzali inhibă procesul activ de erupție primară și se trece la: etapa activă secundară, care asigură caracterul de continuitate a procesului de erupție prin compensarea uzurii coronare. Aceasta se produce prin dispunerea de cement periapical. Anormalitatea în erupție se nominalizează prin: - Erupția pasivă - proces involutiv prin care inserția epitelială coboară spre apex, mărind coroana dentară clinică și realizând un nou nivel al coletului; - Erupția activă accelerată - dintele, după ce pierde contactul cu antagonistul, extruzează sau
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
componentelor sistemului odontal (odontonului) și se datorează solicitărilor funcționale sau agresiunilor patologice. Dacă procesul de uzură se produce în limitele firești, factorii sistemici compensatori au posibilitatea de a menține echilibrul homeostazic prin procese fiziologice cum sunt: apoziția de dentină, de cement sau restructurări adaptative (remodelări și condensări ale osului). Dacă uzura depășește limitele firești prin ritm și cantitate sau este produsă din cauze atologice: abrazie, carie, agresiune traumatică, atunci reacțiile compensatoriirii sunt insuficiente sau urmează căi anormale, și este necesară intervenția
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de cement radicular cuprinsă între coletul anatomic și apex. Clinic este porțiunea invizibilă a dintelui, situată sub nivelul joncțiunii epiteliale. Funcțional, asigură fixarea intraalveolară a dintelui și transmiterea forțelor funcționale de la nivelul coroanei osului susținător. În funcție de numărul rădăcinilor, dinții pot fi monoradiculari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lui Retzius sunt paralele cu suprafața smalțului. La suprafața smalțului există un strat aprismatic ce denotă o imaturitate la nivelul acestei structuri. Dentină are o grosime mai redusă și canaliculii dentinari au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
au un diametru mai mare la joncțiunea cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu smalțul. Cementul formează un strat mai subțire datorită prezenței unui strat mai redus de cementocite. Joncțiunea amelo-cementară este diferită față de a dinților permanenți: în timp ce la dinții permanenți cel mai frecvent smalțul acoperă cementul, la dinții temporari cel mai adesea cementul acoperă smalțul. Pulpa dentară conține aceleași straturi, dar este sediul unor modificări regresive ce se instalează destul de precoce și interesează o bună parte din structurile pulpare: elementele fasciculate domină în detrimentul celor celulare, odontoblaștii suferă o degenerescentă vacuolară pe fondul de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
declanșată de activitatea glandelor endocrine; - factorii locali, respectiv presiunea exercitată de mugurele dintelui permanent care condiționează prezența și activitatea osteoclastelor; - rizaliza mai poate fi considerată un fenomen de îmbătrânire a dintelui temporar, caracterizat prin reducerea fenomenelor reparatorii din os și cement, mecanismul fiind guvernat de o .complicată interacțiune între factorii sistemici și cei locali. CAPITOLUL 8 CARACTERISTICI DE GRUP ALE DINȚILOR PERMANENȚI După morfologie și funcție, dinții permanenți se împart în patru grupuri bine diferențiate. 8.1. Grupul incisiv - 8 dinți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
este pe cale de dispariție; -creasta oblică de smalț este mai puțin proeminentă și în multe cazuri nu există; -nu are tuberculul lui Carabelli. Rădăcina: rădăcinile - tot trei, dar mult mai adunate; între rădăcina mezio-vestibulară și palatinală există o lamă de cement. MOLARUL 3 MAXILAR (fig. 49), 1.8., 2.8. înălțime totală = 18 mm înălțime radiculară = 11 mm diametre: - coronar MD = 8,5 mm -cervical MD = 6,5 mm -coronar VP = 9 mm - cervical VP = 10 mm Erupe la 17-45 ani
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Review, 93 (1), pp. 153-168. Brady, H.E.; Verba, S.; Schlozman, K.L., 1995, „Beyond Ses: A Resource Model of Political Participation”, American Political Science Review, 89 (2), pp. 271-294. Chipea, F.; Hatos, A.; Bălțătescu, S., 2004, Ă Elster, J., 1989, The Cement of Society, Oxford University Press. ETGACE, Lifelong Learning, Governance and Active Citizenship in Europe, final report, HYPERLINK "http://www.surrey.ac.uk/Education/ETGACE/Final-Report-Screen-version.pdf" http://www.surrey.ac.uk/Education/ETGACE/Final-Report-Screen-version.pdf. Hechter, M., 1987, The Principles
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]