130 matches
-
unul pe altul și nici nu se compromiteau afișând sub semnătură personală tăioase și schematice concluzii ideologice. Tot așa, din critici (mai mult sau mai puțin) literari, universitari pe puncte de pe la catedre, dar și reprezentanți ai oamenilor muncii, adică veleitari cenacliști de pe la sindicate, se făceau, sub conducerea unui politruc cu funcție (șef sau adjunct de șef de secție la CC) „brigăzi de partid” care analizau rezultatele editoriale, ale unor reviste sau ale unor sectoare, venind cu „măsuri” - adică sancțiuni, schimbări din
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
acum uscat, butucănos și prin care poeții de toaletă, de budoar omagiau ceaușismul deșănțat, demagogic, propagandistic încât ajunseseră să se limiteze la circa 100 de cuvinte admise în „lirica epocală”, altminteri nu treceau de cenzură pentru emisiuni TVR și spectacole cenacliste grandios de jenante... Am satisfacția de a recunoaște public faptul că pe mine m-a recuperat și m-a întors la versul clasic, rimat, ritmat și cultivat, până să mă risipesc în ne-undele incantabilității, un poet uriaș despre care
CONFESIUNI DESPRE ARTA DE A FACE ARTĂ (LIRICĂ)... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379619_a_380948]
-
ultima joi din luna, incepand cu orele 17, la Cercul Militar Cluj, în atmosferă fastuoasa din „Sală Armelorˮ, se desfasoara reuniunea membrilor Cenaclului literar-artistic „Artur Silvestriˮ al Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor din România. Sfârșitul lunii februarie a adus între cenacliști un aer de primăvară, bărbații oferind cu generozitate colegelor mărtișoare, flori și ciocolată. Prof. Antonia Bodea, conducătoarea Cenaclului „Artur Silvestriˮ, a rostit cuvântul de întâmpinare, salutând în mijlocul nostru prezența unor oaspeți aleși: Anca Șirghie (de la Sibiu), Puiu Răducan (din Olănești
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
ultima joi din luna, incepand cu orele 17, la Cercul Militar Cluj, în atmosferă fastuoasa din „Sală Armelorˮ, se desfasoara reuniunea membrilor Cenaclului literar-artistic „Artur Silvestriˮ al Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor din România. Sfârșitul lunii februarie a adus între cenacliști un aer de primăvară, bărbații oferind cu generozitate colegelor mărtișoare, flori și ciocolată. Prof. Antonia Bodea, conducătoarea Cenaclului „Artur Silvestriˮ, a rostit cuvântul de întâmpinare, salutând în mijlocul nostru prezența unor oaspeți aleși: Anca Șirghie (de la Sibiu), Puiu Răducan (din Olănești
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
care reușesc să șteargă ceva din eticheta „poet al țărănimii”, pe care i-o pusese C. Dobrogeanu- Gherea. Îl face pe Coșbuc chiar „poet de salon”, mai ales în ceea ce privește lirica lui erotică. Dintr-un sentiment de fraternitate și de pe poziția cenaclistului de la „Echinox”, P. scrie Cercul Literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997; Premiul revistei „Poesis”), realizând o monografie a grupării ce era considerată ca opozantă la proletcultism și la creația de „comandă socială”. Cu prilejul sărbătoririi a treizeci și cinci de
POANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288857_a_290186]
-
Dan, Gh. Roman. Și pentru ca demonstrația să fie mai convingătoare, În frunte cu Scânteia 12, o serie de comentarii, cum ar fi cel din Flacăra 73 sau Viața Românească demonstrează ancorarea prozei În realitate, forța epic-luptătoare a tinerilor nuveliști, majoritatea cenacliști provenind din rândul oamenilor muncii. Să aflăm și noi argumentele unei asemenea pledoarii, susținută de N. MORARU 74: Au trecut doar câteva luni de la publicarea cunoscutului articol al lui Ovid S. Crohmălniceanu, În care autorul flagela nuvelistica nouă, o declara
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vocea; șușotind mieros, cealaltă se pleca cînd la o ureche cînd la alta; ori de cîte ori lua cuvîntul, zîmbea dulceag, iar, dacă se ivea o responsabilitate, se trezea ales în unanimitate. Zavistnici și vanitoși, chiar cei mai fără de funcții cenacliști nu admiteau să fie contraziși. Cu glasul gros și cocoșîndu-se sub povara de a se lua la întrecere cu Eminescu, zvîrlind peste cap vițele din care curgea mătreață, unul din ei ne citi într-o seară o Glossă. În versuri
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
l-a rugat pe taică-său să-l dea la învățătură: „Am să mănînc cartea, tată!” făgăduia el cu disperare. Mesager întocmai ca Popescu al unei lumi atotputernice și al istoriei biruitoare, Toader Știr era un ideolog. Amîndoi paralizau în cenacliști dorința de împotrivire. Înăbușiți de frică, mulți își puneau masca convertirii, renegându-i și pe părinți, așa cum făcea Ovidiu. Acesta poza în poet damnat. Mic, jegos, pîntecos și cu o chelie timpurie între două tufe de păr, la Ovidiu umbra
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
sterile și cu impresia de déjà-vu. În sala mică de la Filologie mirosind a proaspăt vopsit, singura cu luminile aprinse de pe tot etajul, am apărut străin ca un teleportat la cercul de creație de după-amiază. Chiar nu era cazul să afle cenacliștii, majoritar fete, că în geanta mea veche care-mi apasă un umăr, mereu dreptul, greutatea cea mai mare e dată de manuscrisul între ale cărui file se prăsesc insecte eminesciene, de care mă împiedic îndată ce încep să citesc, ca în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
un Cenaclu de vineri, printre cutii cu cărți (căci nu ne mutaserăm chiar de tot), burta mea enormă (unde se cocea Mira) și viermuielile Nonei (care, de altfel, mergea deja pe picioarele ei). Pe măsură ce ne aprindeam la discuții (deși săracii cenacliști se simțeau ca la sanatoriu, pentru că nu-i lăsam să fumeze în casă, iar asta echivalează încă, în lumea noastră artistică, cu înăbușirea în fașă a oricărei apetențe pentru dezbatere), uitam de prezența copilei printre noi, drept care am analizat odată
Despre natură, anotimpuri, animale tofelul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Mihaela Ursa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1783]
-
a pereților. Terchea-berchea l-a pleznit de trei ori, îndesat, de jos în sus, pe deșirat, cu pumnii. Și abia atunci cubul a zburat, din gura putrezitului în raglan, într-un nor de dinți smulși, fragmente de chihlimbar, sânge, salivă, cenacliști mititei, expulzați din cub de șocul mecanic. Și depunîndu-se, cu toții, pe planșeul de beton, cu viteze diferite. Când ne așteptam mai puțin, l-am deslușit, apărut din direcție contrară, și pe cel de-al doilea atacator, ciugulind din grosul vedetelor
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și vizualizîndu-și străvechile rețele de canalizare ale Bucureștiului, a delimitat, relativ, perimetrul în care, pentru capacitățile dumneavoastră, a-i descoperi pe cei șapte tezaurieri, ar fi un fleac!... - De ce-ați venit la mine?... De ce nu te-ai dus la Cenacliști, la Poeți? Genel ședea impasibil, blestemîndu-se să nu folosise prilejul de-a se afla deja între gargarîcurile și mîncarîcul saloanelor Mărului de Aur. Unde, de la o anumită oră, ospătarii, loviți de băutură, aduceau tuslamamele, defilând în genunchi. Lăutarii, cu contrabasuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a II-a. Și acum (însoțit, în dreapta, de duhul Spiridon, materializat într-un rușinos și stânjenit factor poștal sătesc) își întoarse ochii, când cei 7-8 membri ai Cenaclului literar UNIVERSITAS, toți găligani, toți poeți, năvăliră în salonașul din spate. Ochiră cenacliștii, cât ai zice pește, mesele din mijloc. Alipiră două. Se așezară. Și se porniră să răcnească fiecare în legea lui. Cenacliștii proaspăt intrați își încheiaseră ședința săptămânală de lectură din seara de vineri, bântuiseră apoi crâșmele cu bere ieftină, fuseseră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ochii, când cei 7-8 membri ai Cenaclului literar UNIVERSITAS, toți găligani, toți poeți, năvăliră în salonașul din spate. Ochiră cenacliștii, cât ai zice pește, mesele din mijloc. Alipiră două. Se așezară. Și se porniră să răcnească fiecare în legea lui. Cenacliștii proaspăt intrați își încheiaseră ședința săptămânală de lectură din seara de vineri, bântuiseră apoi crâșmele cu bere ieftină, fuseseră alungați de acolo de minuscula oră de închidere, cei mai gingași se retrăseseră către case, cei mai întărîtați nimeriseră aici. Acești
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
putea organiza un referendum... își înălțase umerii, c-o nedisimulată uimire, și nelăsîndu-se intimidat, acel Horia... El putea să-l asigure doar că disputabilele texte erau orice altceva. Însă nu POEZII...) În "Cafenea", o dată distribuiți în jurul celor două mese înfrățite, Cenacliștii (poeții Generației '90) se apucară să istorisească alte alea. Vorbeau tare. Repezit. Smucit. Când unul. Când toți o dată. Ca și cum și-ar fi dorit să isprăvească tot ceea ce aveau de revărsat, înainte de a fi azvârliți - în șuturi și pe bună dreptate
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
le apretăm ospătărițelor lenjeria. - Taci, mă! Avem bani. Ștefane, zi-i ce fac eu cu Sonia? - Prostii, Felix. Dar nu ai unde. După ora 21, 30, "Cafeneaua" era plină ochi, ca un autobuz proiectat cu oameni pe scară. Cei opt cenacliști îl apucaseră aproape din mers. Vociferau la o distanță bunicică față de șofer. Adică față de tejgheaua aceea de tablă fierbinte a barului, plasat în primul salonaș. Și, implicit, cam la aceeași distanță față de blondina ce servea în încăpera de la intrare, după
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Budescu, Diana Manole, actorul Radu Amzulescu și, unicul nostru editor de pe atunci, Paul Nancă. Un pomelnic. Mai mult, o forfotă. O primă tentativă a Nouăzecismului. Poate un iarmaroc. Conducătorul Cenaclului UNIVERSITAS, profesorul universitar Mircea Martin (numit cu tandră bășcălie de către cenacliști, Lamartine ori Paganini) era un domn retractil, distant, arogant chiar... Pe care nu generozitatea îți lăsa impresia că-l dădea afară din casă... Plimbîndu-și printre contemporani, ca pe-un cățel, micul său surâs de dezgust, căpătat în urma anilor de meditație
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
articolul „Oameni de seamă bârlădeni”, în care trece în revistă ce au făcut la Bârlad profesorul Ion Popescu, Alexandru Vlahuță, Iacov Antonovici, A l. Philippide, Tudor Pamfil, V. I. Popa, Ștefan Neagoe, Solomo n Halița, Stroe Beloescu... Iată câteva din creațiile cenacliștilor: Întâlnire în oțel « Iată Vă prezint o fată:/ Cocul blond o glumă pare / Prins pe capul ei superb.../ Ochii, ca o‐ nchipuire / Inima devine verb/ Conjugat în i și ire / Fata superfinisează / Și în juru‐i /Turnuri zvelte de inele / Cresc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a fortificat pe G. Tutoveanu, tot așa să se întâmple și cu „Baaadul” care să formeze tutovenii de mâine. Dar, pentru aceasta investiția de la Bârlad trebuie să facă posibilă apariția în revista citată a lucrărilor localnicilor, a jurnaliștilor talentați, a cenacliștilor, a publiciștilor în devenire, a intelectualilor și a oricărui localnic mânuitor de condei și cuvinte. Bârlădenii au nevoie atât de revistă, dar și de oameni ai lor, gen Geo Dumitrescu la „Poșta redacției” a unei anumite reviste. * Bar-Kochba Bar - Kochba
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a adeziunii politice 4. De asemenea, trebuie semnalate prima și a doua reconsiderare a poeziei interbelice, discuțiile în jurul avangardei și reconsiderarea ei. Exemple valorice din prima și din a doua generație menționate în lucrare, precum și prezența în epocă a școlii cenacliste de la Sibiu vor contribui la apropierea de spiritul epocii, de esența poeziei. Nu vom insista asupra celor patru mari poeți, prezenți în epocă, prin monografii aparte din lipsă de spațiu și pentru faptul că ei vor fi prezenți în lucrare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unei perne în capul interlocutorului), înainte de orice plini de ironie și simț al umorului: anecdota, cât mai "corosivă" trecea înaintea oricăror preocupări (și aici Carageani și Creangă erau neîntrecuți), poeziile care plăceau erau repede puse pe arii de operetă și cenacliștii ieșeau noaptea braț la braț, lălăindu-le în gura mare... Ce rămâne din statui, din efigii, din portrete? Când au semănat cu ele acei oameni vii, minunați, mai curând un fel de "optzeciști" ai vremii lor? Să-i iubești cu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
încă nu am invitat poeți de marcă să vină publicul, ca la stadioane, să-i vadă și să-i asculte pe Evtușenko și Rojdestvenski, pe Elytis și Gheranis, pe Rozewicz și Szymborska, pe Ginsberg și Merwin; or, numai cu niște cenacliști de peste hotare, nu vom da amploarea necesară unui asemenea festival. Ar fi, apoi, în spiritul politicii noastre să instituim un premiu internațional pentru poezia de calibrul celei la care mă refer. Prestigiul pe care ni-l poate oferi cultura (o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și în biblioteca mea după ce am avut ocazia să-i cunosc îndeaproape: Dan Alexandru Condeescu, Traian T. Coșovei, Cornelia Maria Savu, Constantin Stan, Sorin Preda, Ion Stratan, Mariana Marin, Augustin Frățilă. Și ajung, din păcate, și la colegi din tinerețea cenaclistă, personalități care n-au avut destul timp să-și exprime pe deplin marele potențial intelectual și literar: Cristian Popescu, Andrei Bodiu, Andrei Damian. A.B.Cum era pe vremea cenaclului Universitas? Era frumos pentru că eram tineri, aveam teoretic toate virtualitățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mult mai apropiate. Când, după ani, ajunși ditamai pensionarii, ne reîntâlneam la Grădina Botanică din Iași unde, pe câte o bancă, odihnindu-ne, „stimulați de aerul curat, de frumosul armonios din jur, de ciripitul păsărelelor”, reluam de fiecare dată tradiția cenaclistă care avea să se amplifice în cărțile noastre. Pe o astfel de bancă, îmi reamintesc, îl întâlnisem și îl însoțisem în peregrinările sale pe profesorul Dumitru Dascălu, încercat cadru didactic, pe care, la un moment dat, după ce străbătuse avatarurile vieții
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
tendințe, deși buletinul lui arată altceva, Savin se prezintă ca tînăr. Lansarea s-a făcut în cenaclu. N-am mai fost de mult la o ședință de-a acestuia: cea de acum mi s-a părut o brambureală. Unii din cenacliști au venit cu texte afectate și incomprehensibile (Ioan Herescu), alții s-au comportat grosolan (Victor Munteanu), alții (considerîndu-se datori să se refere la cel „lansat”) l-au firitisit fără măsură, „provincial”. Printre ei (nu știu însă dacă de-al lor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]