1,987 matches
-
Pe care cu grijă le drămuiesc, Nu se știe ce va mai rămâne, Acum vi le dau cât mai trăiesc. Pun în cont încă un calendar, Sperând s-ajung la centenar! 19 ianuarie 2014 Moldova Veche Referință Bibliografică: MERG SPRE CENTENAR / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1115, Anul IV, 19 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MERG SPRE CENTENAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Merg_spre_centenar_mihai_leonte_1390082620.html [Corola-blog/BlogPost/359927_a_361256]
-
vast al celei care azi 4 februarie 2014 își aniversează ziua de naștere. Voi avea doar satisfacția de a mă alătura celor care o vor sărbători fie și numai virtual. LA MULȚI ANI Constanța ABĂLAȘEI-DONOSĂ. Să ne întâlnim și la centenar... Articol de Mihai LEONTE din Moldova Nouă, Banat, România Referință Bibliografică: MAI MULT DECÂT ARTĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
MAI MULT DECÂT ARTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mai_mult_decat_arta_mihai_leonte_1391499277.html [Corola-blog/BlogPost/364138_a_365467]
-
Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade și ceilalți). În anul 1929 este ales pentru scurt timp deputat independent pe listele Partidului Național Țărănesc. În anul 1930 i se decernează Premiul Național de Poezie și participă la Arles, în sudul Franței, la sărbătorirea centenarului lui Frederic Mistral. E prezent și la Geneva la lucrările Societății Națiunilor care dezbătea, sub președinția lui Nicolae Titulescu, ideea Statelor Unite ale Europei, respinsă de Nichifor Crainic ca o formulă supranațională de tip masonic (ulterior îi va opune ideea unei
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată activitate în vremuri de loc ușoare pentru Biserica și Neamul nostru pentru care i se cuvine toata cinstea, prețuirea și recunoștința, acum, la împlinirea unui centenar de la nașterea sa în Biertanul Sibiului, rugându-ne Lui Dumnezeu să-l ierte și să-l numere cu drepții pe adormitul robul și slujitorul său - Arhiereul Nicolae al Oradiei... Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477295665.html [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
Traian Vuia, George Emil Palade, Ioan Cantacuzino, Ana Aslan, Gheorghe Țițeica, Nicolae Constantin Paulescu, Spiru Haret și Gheorghe Marinescu. „Expoziții itinerante de fotografie și artefacte, un volum ilustrat, prezentări multimedia sunt integrate în acest demers, menit să omagieze, în perspectiva centenarului Marii Uniri, această dimensiune importantă a creativității românești.” - anunță organizatorii. Dar nu asupra aceastei incitante manifestări desfășurate sub genericul „Open your Culture”, care promovează diversitatea culturală și arta țărilor cu misiuni diplomatice în România, mă voi opri în cele ce
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! by http://uzp.org.ro/istoria-se-repeta-sau-cat-de-mica-i-lumea-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
un alt Cantacuzin vreau să vă reamintesc, însă,în cele ce urmează, apropo de inepta și antiromâneasca lege 217, „antilegionară”, emanație pseudocerebrală a directorului Institutului „Elie Wiesel”, stipendiat din bani publici: Ion I. Cantacuzino - excepțională personalitate interbelică (1908-1975). În 2008, Centenarul nașterii scriitorului, medicului și producătorului de film fusese sărbătorit printr-o expoziție la Academia Română, organizată de doamna Manuela Cernat, șefa Catedrei de Comunicare Audiovizuală a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” din București, și fiii acestuia: Gheorghe
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! by http://uzp.org.ro/istoria-se-repeta-sau-cat-de-mica-i-lumea-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
diplomat al Conservatorului de Muzică și Artă dramatică din București, specialitatea Regie scenică. A fost membru în numeroase societăți științifice din țară și străinătate. „Avem nevoie de astfel de modele cu o deschidere culturală de renascentist” - preciza, în contextul aniversării centenarului, doamna Manuela Cernat. „A fost nu doar un mare critic de film, întemeietorul istoriografiei filmului românesc, ctitorul unor instituții ale cinematografiei noastre, dar a și susținut o serie de conferințe publice. A fost și doctor în medicină, psiholog și psihiatru
Istoria se repetă sau… cât de mică-i lumea mare!?! by http://uzp.org.ro/istoria-se-repeta-sau-cat-de-mica-i-lumea-mare/ [Corola-blog/BlogPost/93292_a_94584]
-
Baroca a Primăriei din Zrenianin (Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea României Mari. Viviana Milivoievici Referință Bibliografica: O nouă apariție editorială: „Tradiții ale presei științifice”, Ioan David, Viviana Milivoievici (coordonatori) / Viviana Milivoievici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1490776413.html [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
Coroana României” în grad de ofițer în 1924; Crucea comemorativă cu beretele „Dunărea”, „Dobrogea, Carpați” 1918-1919; Medalia „Victoria” în 1921; Medalia „Ferdinand I „ în 1924; Medalia „Apărarea Galațiului” în 1919; Insigna pentru serviciu în R 6 „Mihai Viteazul” în 1933; Centenarul „Regele Carol I” în 1929; Ordinul „Steaua României” în grad de ofițer cu spadă și panglică de „Virtute Militară”. A participat efectiv și nemijlocit la cele două campanii din cele două Mari Conflagrații Mondiale, în 1916-1918 și 1941-1943. A fost
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Colonelul_ion_mutiu_omul_care_a_servit_tara_sub_patru_coroane_regale_.html [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
și fără naționalisme desuete. Cu pași concreți. Economici și politici. Sunt tot mai multe semne că ora reîntregirii neamului românesc se apropie. Contextul regional este tot mai favorabil. Pentru asta, noi, poporul român, fiecare dintre noi să ne implicăm responsabil! Centenarul României Mari bate la ușă! Să arătăm, tuturor, că nu a fost doar un vis frumos! Unirea face puterea! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am
TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1390695079.html [Corola-blog/BlogPost/347566_a_348895]
-
program de studii desfășurat în timpul verii în România (la Facultatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, și Universitatea Ovidius din Constanța) și în Ungaria, Austria și Cehia. În anul 2000, doamna Orlich a obținut recunoașterea specială ca profesorul anului centenar, iar în 2004 a fost distinsă cu Medalia Ordinul Cultural al României, Ofițer, Categoria A la Palatul Cotroceni din București. În perioada 2006-7, doamna Orlich a fost Profesor Fulbright la Universitatea din București. La data de 25 septembrie, începând cu
UN WEEKEND DE ACTIVITATI TEATRALE LA PHOENIX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Un_weekend_de_activitati_teatrale_la_phoenix.html [Corola-blog/BlogPost/372095_a_373424]
-
program de studii desfășurat în timpul verii în România (la Facultatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea din București, și Universitatea Ovidius din Constanța) și în Ungaria, Austria și Cehia. În anul 2000, doamna Orlich a obținut recunoașterea specială ca profesorul anului centenar, iar în 2004 a fost distinsă cu Medalia Ordinul Cultural al României, Ofițer, Categoria A la Palatul Cotroceni din București. În perioada 2006-7, doamna Orlich a fost Profesor Fulbright la Universitatea din București. Un palmares bogat la Teatrul Puck din
UN WEEKEND DE ACTIVITATI TEATRALE LA PHOENIX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Un_weekend_de_activitati_teatrale_la_phoenix.html [Corola-blog/BlogPost/372095_a_373424]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 946 din 03 august 2013 Toate Articolele Autorului N E V E D E M L A P A R I S Dramă într-un act și trei tablouri
CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_81913_2_marin_voican_ghioroiu_1375507412.html [Corola-blog/BlogPost/366527_a_367856]
-
dar n-am uitat cuvinele pe care mi le-a spus: - Rolul pe care ai să-l joci... ți-l păstrează Dumnezeu. Ai încredere în ce-ți spun. Nu cumva să mă uiți ca să vii să mă vezi. Referință Bibliografică: CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 946, Anul III, 03 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CENTENAR MARIA TĂNASE 81913-20139 de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 by http://confluente.ro/Centenar_maria_tanase_81913_2_marin_voican_ghioroiu_1375507412.html [Corola-blog/BlogPost/366527_a_367856]
-
14 mai, ora 19:00 - Recital Maria Chifu la Muzeul Theodor Aman Vineri, 15 mai, ora 19:00 - Vernisajul expoziției ” Timpul orașului”, expoziția permanentă a Muzeului Municipiului București Sâmbătă, 16 mai - Noaptea Muzeelor Marți, 19 mai, ora 12:00 - Vernisaj Centenar Gellu Naum (19 mai -31 mai), în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române Miercuri, 20 mai, ora 19:00 - Recital vocal al studenților Universității Naționale de Muzică din București, clasa de canto condusă de Georgeta Stoleriu- eveniment marca Fundația
Procent record de tineri la evenimentele organizate la Palatul Suţu by http://uzp.org.ro/procent-record-de-tineri-la-evenimentele-organizate-la-palatul-sutu/ [Corola-blog/BlogPost/93364_a_94656]
-
fost interzis în perioada președinției lui Ion Iliescu, iar acum este mai actual ca oricând în mandatul președintelui Johannis (mă refer și la imensele manifestații ale tinerilor basarabeni care vor ca Basarabia să se unească cu Țara-Mamă) ? Ne va prinde centenarul Unirii din 1918 (în 2018) ca „România Mare” sau vom fi în război? Dar pot exista și alte variante de șah geopolitic... Ioan SCURTU: Constat că, pe lângă carte, regimul democratic postdecembrist a interzis și caseta audio. Așadar, trebuie să scriem
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
a obținut 21,4%, în timp ce Johannis (care nici nu călcase vreodată pământul R. Moldova) a câștigat 78,5%. Recent, în semn de „recunoștință”, președintele a blocat împrumutul pentru R. Moldova inițiat de guvernul Ponta și votat de parlament. Cred că centenarul Unirii ne va prinde nepregătiți, ca de obicei. Nici vorbă de „România Mare” în 2018. Să fim bucuroși să avem țara care este astăzi. Nu cred că va fi război, dar nici liniște, ci aceeași agitație politică păguboasă. Deocamdată, România
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
a rămășițelor pământești ale sale, ceremonial la care a participat, la inițiativa Președintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Zilele de 16, 17 și 18 noiembrie 2012 au avut pentru națiunea albaneză o semnificație aniversară, fiind marcat centenarul Statului albanez, printr-o suită de manifestări festive. În contextual reașezărilor statale pe temelia realităților istorice, unul dintre evenimentele circumscrise sărbătorii întemeierii statului albanez a fost înhumarea rămășițelor pământești ale Regelui Zog, alături de ceilalți membri ai Familiei Regale a Albaniei
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
de întâmpinare a trenului în gările de pe traseu, de către mulțimi entuziaste, cât și evenimentele organizate la Castelul Peleș de către Familia Regală a României. Al doilea discurs la Academia Română, susținut de către ASR Principele Radu al României la 6 octombrie 2014, dedicat centenarului morții Regelui Carol I, conținut în carte, este fundamentat de tema comemorativă a Marelui Rege, iar în următoarele file este cuprins încă un discurs al ASR Principelui la conferința „O lume fără ziduri”, organizată de Institutul de Diplomație Culturală din
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
la o activitate deosebită, Reuniunea de primăvară-vară a Scriitorilor Clujeni. Se lansa Almanahul ilustrat „Promenada Scriitorilor”. O lucrare de mare interes pentru fiecare dintre noi, rod al strădaniei „timp de 100 de zile”; volum de 600 de pagini, la celebrarea centenarului I.L. Caragiale, cum avea să ne spună cu modestie Irina Petraș, autoarea neprețuitului document literar. Am legat firesc cele două momente. Am fost la ora 12 la Filială, m-am bucurat de atmosfera caldă dintre colegi iar la ora 14
ÎN UMBRA LUI CARAGIALE de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gentiana_groza_in_umbra_lui_caragial_gabriela_gentiana_groza_1340573870.html [Corola-blog/BlogPost/357645_a_358974]
-
iunie, la Festivalul Național „Eterna epigramă”, alături de epigramiștii sosiți la Cluj din întreaga țară. În Sala Radio scriitorul și poetul Cornel Udrea a nunțat epigramiștii care au citit sau au recitat la microfon epigramele în jurul temei: „Curat-murdar”, cu trimitere la centenarul aceluiași neîntrecut scriitor Caragiale, a cărui peniță a surprins atât de bine racilele unei societăți, „deficiențe” parcă mereu actuale. Contribuția la desfășurarea Festivalului a fost substanțială din partea unor inimoși colaboratori: Silvia și Marian Popescu, Eugen Albu, Eugen Pop, Ioan Bindea
ÎN UMBRA LUI CARAGIALE de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gentiana_groza_in_umbra_lui_caragial_gabriela_gentiana_groza_1340573870.html [Corola-blog/BlogPost/357645_a_358974]
-
Dr. C.I.Istrati ( aripa de vest) Universitaea Populară și Cinema Teatru 12. Toate acestea, precum și altele(susținerea Liceului ’’Traian’’ pentru dezvoltarea logistică prin construirea Internatului(acum muzeu), a Stadionului ’’C. Angelescu’’, precum și a măsurilor de modernizare și înfrumusețare prilejuite de centenarul orașului Tr Severin, în 1933- împreună cu Ricard Franasovici și alți fruntași liberali-(Monumentul Eroilor, Parcul Rozelor, Gara Tr Severin și complexeul social-culturla-sportiv CFR din partea de vest a orașului), arată deschiderea spre modernitate , cultură și civilizație a acestei familii. Aceleași trăsături
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
românești au fost lăsate în paragină. Nici măcar în “Anul Brâncoveanu” (2014) nu s-au acordat fondurile necesare pentru refacerea unor biserici și palate construite de marele domnitor. „Realizarea unui grup statuar, care să fie dezvelit la Alba Iulia, cu prilejul centenarului Marii Uniri, ar trebui să constituie un obiectiv esențial al guvernanților” Majoritatea orașelor din Transilvania nu au statui, busturi și alte monumente construite în ultimii 25 de ani. Dacă n-ar fi cele ridicate în perioada interbelică și chiar în
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
Alba Iulia nu există încă un monument dedicat acestui eveniment. Mai este timp pentru construcția unui grup statuar sau a unei alei dedicate „mărețelor umbre” de la 1918? Realizarea unui grup statuar, care să fie dezvelit la Alba Iulia cu prilejul centenarului Marii Uniri, ar trebui să constituie un obiectiv esențial al guvernanților. Personal cred că un asemenea monument ar putea fi amplasat pe platoul din fața Catedralei Încoronării. Și în București ar trebui să existe un astfel de monument, eventual în Piața
„Asistăm la punerea în operă a unui program vizând ştergerea identităţii naţionale a poporului român” by http://balabanesti.net/2015/02/03/trist-dar-adevarat/ [Corola-blog/BlogPost/339969_a_341298]
-
jurnalist, scriitor: „Multe manifestări locale am parcurs eu prin țară. Chiar și prin lume. Și, iată, nu știi unde și când te calcă tancul: mi-a căzut dragă de tot, irevocabil, manifestarea de la Mizil. Ediția din 2010. Cu mirificul pesonaj centenar care ilustrează - scuzați expresia oximoronică - junimea senectuții, dl. Mircea Ionescu Quintus; cu clasicul prozator mereu polemic și energetic Corneliu Leu; cu neastâmpăratul poet-șansonetist mai nou viticultor Dinescu. Glumind, „Romeo și Julieta la Mizil” poate să revoluționeze cultură clasică... aducând-o
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Festival_international_de_poezie_si_epigrame_ed_a_v_a.html [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]