233,134 matches
-
dumneavoastră? G.G.: Da, fără îndoială. Adică față de tot ceea ce precede începînd cu Mimologii; acestea erau lucrări centrate asupra unui obiect unic, tratat în moduri diverse, dar unic, în special Opera artei, lucrare în două volume foarte unificate cu o problematică centrală; în Figuri IV și Figuri V revin la modul de expresie a primelor volume de Figuri, care erau culegeri de eseuri. Eu am început cu volume de eseuri în care nu există o introducere, o concluzie, iar un eseu poate
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic gravitînd în jurul unei Viene atotputernice; în același timp însă, și termenul de Europa Centrală, care și-a trăit momentul de glorie o dată cu celebrul eseu al lui Milan Kundera (Tragedia Europei Centrale, 1983), este acum respins ca fiind prea izolaționist în această epocă a unității europene. Ideea unui spațiu de o natură specială, cu o
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic gravitînd în jurul unei Viene atotputernice; în același timp însă, și termenul de Europa Centrală, care și-a trăit momentul de glorie o dată cu celebrul eseu al lui Milan Kundera (Tragedia Europei Centrale, 1983), este acum respins ca fiind prea izolaționist în această epocă a unității europene. Ideea unui spațiu de o natură specială, cu o evoluție proprie, în același timp în acord și în răspăr cu cea occidentală (căci Europa Occidentală nu
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
sau deloc. N-am înțeles, de pildă, de ce pe lîngă catalogul public, cu lacune enorme, mai există un catalog accesibil numai bibliotecarilor, și el lacunar, dar parcă mai bogat. Căutînd cărți apărute cu ani înainte, care nu figurau în catalogul central, cîte o bibliotecară amabilă de la Academie se ducea să consulte catalogul celălalt și, după un timp, îmi spunea fie să completez o fișă, pentru titlul solicitat, fie că el nu există (sau există, necatalogat, în depozit). Dacă vrei să vezi
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
Gheorghe Grigurcu De altfel, sînt și anii în care C. Dobrogeanu-Gherea capătă și un bust într-un scuar central al Bucureștilor, răsplată de care n-au avut parte figuri mai ilustre ale trecutului românesc". Semnificativă e nota în josul aceleiași pagini, unde Gherea e pus în cumpănă cu... colaboraționistul Petru Groza: "Mai multe persoane au dat jos, în 1990, cu
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
chiar și reacțiile variate. Trăiesc o emoție specială. Similară poate cu aceea pe care au traversat-o, demult, artiștii și publicul aceluiași teatru față de proiectul Ciulei-Bortnovschi care a revoluționat sala Grădina Icoanei (astăzi Toma Caragiu), primită în dar de la Școala Centrală de fete. Un arhitect este acel artist care își urmărește o idee de la desen, la concretețea volumelor, spațiilor, liniilor, care îi dă personalitate, distincție, rasă. Acum, în sala Izvor se întîmplă un altfel de spectacol care deja face parte din
Memorie și identitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15377_a_16702]
-
De ce "subiectivitate", cînd deportările evreiești au avut un caracter de strictă obiectivitate istorică? Mai departe aflăm ceva stupefiant: ""Răspîntia" lui I. Ludo, ca și "Orizontul" lui Sașa Pană stabilesc liniile directoare ale epurării și condamnării literaturii române". Deci nu Comitetul Central, nu secția acestuia de propagandă, ci doi autori, de altminteri, cu totul marginali în ierarhia literară oficială, ar fi "stabilit" odioasele operații! Vînătoarea de vrăjitoare se desfășoară din plin. Prolectultismului, acțiunii sale antiaxiologice li se recunoaște doar o adresă antiromânească
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
iresponsabilitate. în fond, așa cum România are liderii pe care-i merită, și Republica Moldova e condusă de oamenii potriviți cu aspirațiile, nevoile și ideile populației de acolo. Oricât de plăcut urechii sună versul "Mai bine mort decât comunist!" rostit în piața centrală a Chișinăului, realitatea e alta: șaptezeci la sută dintre moldoveni vor comunismul. Cu voroninii lui cu tot. Ce speră Vadim e să pună câteva bețe în roate căruței oricum scârțâinde a României în drumul spre N.A.T.O. și U.E. Nu
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
Death and Divine Foreknowdlege.Theophylact Simocatta's Agonistic Solution, Augustine M. Casiday propune, pornind de la întrebarea "Știe oare Dumnezeu ora morții noastre?", o analiză a răspunsului istoricului bizantin Teophylact Simocatta la această problemă. Sub titlul Ritual and Simbolic Xenocide in Central and Eastern Europe, Andrei Oișteanu le oferă cititorilor revistei versiunea în limba engleză a două dintre capitolele secțiunii finale a amplului său studiu despre imaginea evreului în cultura română. Vechea practică a sacrificiilor umane ritualice dezvăluie degradări succesive, pe o
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
către integrarea României în NATO, ci înainte de toate o chestiune de politică internă. Întreținerea unor mituri false, cum este acela al lui Ion Antonescu, și-a dovedit în repetate rînduri potențialul pentru acțiuni extremiste. Cu pistolul la Patriarhie Majoritatea cotidianelor centrale sînt preocupate de evoluțiile tot mai îngrijorătoare din Republica Moldova. După disparția deputatului Partidului Popular Democrat Creștin, Vlad Cubreakov, Cornel Nistorescu scrie în EVENIMENTUL ZILEI: "Toate oțărîrile guvernului comunist de la Chișinău la adresa României sînt o nimica toată față de ceea ce se poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
Eugenia Vodă Amen, de Costa-Gavras, e o "adaptare liberă" după "Vicarul", de Rolf Hochhuth. Faptul istoric central: în timpul celui de-al doilea război mondial, cînd camerele de gazare au început să funcționeze, Papa, din rațiuni diplomatice, a tăcut. Îmi aduc aminte cum, la începutul anilor '70, am văzut Vicarul, într-o seară, la Grădina Icoanei, în regia
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
fost o mare iluzie aceea că după 1965 instituțiile culturale vor fi reorientate și scăpate de balastul lor nefast, adică de un personal adesea incompetent și nechemat, dar care își îndeplinea funcția de a bloca accesul valahilor în instituțiile culturale centrale. Sub Ceaușescu s-a început și s-a relizat pînă la un punct purificarea ministerelor militare de alogeni, de moscoviți, de agenți ai unor interese străine. Celelalte instituții ale aparatului de stat au trăit doar trecător și fără eficiență febra
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
chiar și un comentator specializat poate fi ușor tentat să considere aceste povestiri cu o treaptă mai jos. Dar să vedem care este "viziunea" care leagă povestirile de față și ce le deosebește de celelalte. Aproape toate au ca figură centrală un personaj ajuns într-un punct al vieții pe care, deseori fără să-și dea seama prea bine de ce, îl simte de răscruce. Este un moment în care un fel de speranță vagă se întâlnește în mod bizar cu împăcarea
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
construcția simfonică amplă, de tip Buddenbrooks sau Somnambulii, deși cu unele delimitări curajoase. Personajul vorbește la un moment dat despre dejunurile care se întind pe pagini întregi în Muntele vrăjit, iar autorul încearcă să nu cadă în același păcat. Acțiunea centrală se desfășoară într-o singură zi, 23 august 1944, cu ample ramificații proustiene în trecut. Imaginea și simbolul cocoșului decapitat sînt recurente (poate prea recurente înspre finalul romanului), mult mai interesant ca procedeu de structurare a conținutului pare să fie
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
a schimbat numele În cursul primar și astfel a devenit Veronica. A fost un copil crescut În răsfățul dragostei de mamă, deși au trăit Înfruntând multe nevoi materiale. Ea a urmat școala primară și cursurile gimnaziale la Iași, la Școala Centrală, unde a fost bursieră. A fost o elevă excepțională, dând dovadă de o inteligență deosebită. A terminat școala În 1863 și pe certificatul ei de absolvire este trecut calificativul „eminentă”. La examenul final a asistat rectorul Universității din Iași, profesorul
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
un tiraj mai mare decît acela al revistei de la Iași (drept care le consemnăm în șapte mii de exemplare!): 1. demisia d-sale din CC al PCR în vara lui 1971 a fost unică în Europa de Est (nota Cronicarului: și din Europa Centrală?); 2. dacă tot susține dl. Manolescu că dl. Breban a fost membru al CC, iar el însuși nici măcar membru de rînd al PCR, e bine ca opinia publică să fie înștiințată (în fine!) că dl. Manolescu a fost nomenklaturist; 3
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
redundante care fac parte deja din stilul lui Claudiu Goga. Unele funcționează mai bine, altele devin neajunsuri. Caleașca, prezentă și folosită excepțional în Cerere în căsătorie, își joacă și aici funcția, transformîndu-se, la un moment dat, nu doar în semnul central al grobianismului, cît și într-un fel de axis mundi al guberniei. În jurul ei și în ea se petrec situații semnificative: din ea coboară, aproape inepuizabil, lanțul mituitorilor, Hles-takov dă buzna cu ea în casa Primarului și tot în ea
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
sarcastică, trivială, glumeață, revoltată, avangardistă. S-a născut din Cenaclul "Litere 2000". Redactori și colaboratori, cîteva fete și cîțiva băieți deștepți, talentați, guralivi, pe scurt, teribili. Cronicarul le urează succes. Ziua președintelui și ziua cînd vine întreținerea A vuit presa centrală după ce liberalii din UDMR au propus ca reprezentanții minorităților să facă parte, proporțional, din serviciile secrete, diplomație și poliție. Firește că prima minoritate vizată e cea maghiară, iar ideea, judecată la rece, e cît se poate de îndreptățită. Nu și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
președintele Iliescu a preferat să-și serbeze fără fast ziua de naștere, dar dacă această decizie are legătură cu strîmtorarea în care trăiesc cei mai mulți dintre români, ea e una de bun-simț. Asta cu atît mai mult cu cît editorialiștii ziarelor centrale scriu tot mai des despre sărăcia în care se zbate cea mai mare parte a populației. O sărăcie agravată sau împinsă la limită de nota de plată la întreținere. Sau, cum scrie Dănuț Ungureanu în Curentul, sub titlul "România, înspăimîntată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
spune. După un consistent capitol consacrat lui Philip Kolb și descoperirilor lui în privința Corespondenței proustiene, dar și unei nuvele inedite, Indiferentul, descoperită de același Philip Kolb, cartea se deschide și spre alte zone, îndepărtându-se ușor, în aparență, de tema centrală, dar de fapt construindu-i acesteia un context mereu imprevizibil. În centrul acestuia, și parcă deplasând brusc și centrul de greutate al cărții, al cărei stil devine unul al notației puternic colorată afectiv: vizita autoarei la Martha Bibescu, memorabilă, impresionantă
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
ca și în viață, vorbea puțin și tăcea mult, punând semnătura. De vreo putere n-a fost vorba. N-au avut parte de aceasta nici vreo trei atletici tineri - pe atunci, prozatori, aleși - vezi mai sus - membri supleanți în Comitetul Central. Deputat în M.A.N. până la sfârșitul vieții, de ceva putere politică nu s-a bucurat nici G. Călinescu, între voluminoase purtătoare de broboade și bundițe, între robuști aborigeni în cojoace și chimire noi. Ba poate că da: a izbutit
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
în cartiere. Numele străzilor și numărul caselor joacă un rol secundar. Fără adresă poștală, cu numeroase cifre și litere, ca un cod de piesă de calculator, poștașul nu poate identifica adresantul. Apartamentele au apă curentă și instalații sanitare și încălzire centrală. Balconul sau logia, închise de locatari cu improvizații de sticlă și profile de fier pentru a deveni cămări, depozite și verande care apără de vînt, ruinează pînă și rudimentele de plastică de fațadă pentru care arhitectul, la vremea proiectării, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
spună numele și să explice ,,ce te-a stârnit la atâtea suspine auzind despre soarta/ care-au avut-o danaii, argivii și Troia măreață?'' Ulise nu se mai poate eschiva, își declină identitatea și își începe povestirea care constituie partea centrală a Odiseei lui Homer. Ulise este un nostalgic: nostalgia este un cuvânt compus din două cuvinte grecești: nostos - ,,întoarecere'' și algos - ,,durere'', adică durerea pe care o provoacă întoarcerea fie ea în timp, fie ea în spațiu. În fond regele
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
și la Focșani și a încheiat-o, după primul război, la București, unde și-a făcut și studiile universitare. A ratat un doctorat în Franța, fiind profesor de franceză la Galați, la Seminarul mănăstirii Cernica și în fine la seminarul Central din București. A debutat în 1924 la Mișcarea literară a lui Liviu Rebreanu și, editorial, în 1929, cu Romanul lui Mirel. A colaborat la Sburătorul (frecventînd regulat cenaclul), Viața literară, Rampa, Vremea, Azi, România literară. Două dintre cărți (nuvelele intitulate
Holban la centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15547_a_16872]
-
prozatori (Pentzikis, Alaveras). Există, desigur, și alți scriitori care, deși nu sunt cunoscuți în exterior, fiindcă nu au fost traduși suficient, nu sunt mai puțin importanți. Ce ne-ați putea spune despre relațiile scriitorilor din Salonic cu mass-media locale și centrale ? Din păcate, aceste relații sunt aproape inexistente, fiindcă mass-media sunt interesate mai ales de aspectul comercial și mai puțin de calitatea actului artistic. Fac excepție canalele de stat, îndeosebi canalul din Salonic ET 3, care urmăresc într-o anumită măsură
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]