209 matches
-
două familii provenite din clivajul Biserică / Stat au dat culoare vieții politice în majoritatea țărilor catolice. Doar Islanda și Québec au făcut excepție de la acestă regulă din cauza unei lungi dominații engleze. CLIVAJUL CENTRU / PERIFERIE: PARTIDELE DE CENTRU ȘI STATO-NAȚIONALISTE Familia centralistă regrupează partidele născute din procesul de edificare națională. Aceste partide diferite par să fie, prin chiar originea lor, cel mai greu de încadrat într-o tipologie europeană: nu transpun ele realitatea națională în ceea ce are ea ireductibil? Cu toate acestea
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
prin chiar originea lor, cel mai greu de încadrat într-o tipologie europeană: nu transpun ele realitatea națională în ceea ce are ea ireductibil? Cu toate acestea vom încerca, dincolo de diferențele de cultură politică, să desprindem cîteva constante care disting partidele centraliste de cele de dreapta, unde avem tendința să le situăm cu prea multă ușurință. Apoi vom schița profilul particular al principalelor partide care compun această familie. În final ne vom ocupa de cîteva forme extreme. I. Trăsături distinctive În ciuda originalității
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
și anume: poziția de dreapta, o anumită înclinație spre stînga, caracterul popular și attrape-tout și programul politic. 1. Poziția de "dreapta". Partidele de centru împart numeroase poziții particulare ale liberalismului economic. Mai mult chiar, în urma confruntărilor cu privire la tipul de societate, centraliștii s-au plasat în tabăra apărătorilor capitalismului. René Rémond a stabilit într-o lucrare excelentă ceea ce leagă gaullismul de "dreapta bonapartistă"5. Expansiunea centraliștilor împiedic( fie formarea unui partid de dreapta liberal, ca în cazul Austriei, Irlandei, Islandei sau Maltei
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
împart numeroase poziții particulare ale liberalismului economic. Mai mult chiar, în urma confruntărilor cu privire la tipul de societate, centraliștii s-au plasat în tabăra apărătorilor capitalismului. René Rémond a stabilit într-o lucrare excelentă ceea ce leagă gaullismul de "dreapta bonapartistă"5. Expansiunea centraliștilor împiedic( fie formarea unui partid de dreapta liberal, ca în cazul Austriei, Irlandei, Islandei sau Maltei, fie slăbe(te puternic această tentativă, ca în cazul Franței. Dacă partidele de centru prezintă afinități incontestabile cu dreapta și chiar cu dreapta autoritară
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
faptul că aceste relații au fost rareori bune în timpul generalului de Gaulle. Abia sub președinția lui Georges Pompidou și mai tîrziu a lui Jacques Chirac partidul gaullist a cîștigat favorurile patronatului spre deosebire de giscardieni sau centriști. În ciuda legăturilor lor cu capitaliștii, centraliștii aveau și o aripă de stînga, mai autentică și mai radicală decît red Tories. De aceea nu este nici excepțional, nici surprinzător să constatăm că centraliștii au făcut coaliții guvernamentale cu partidele muncitorești. După război, generalul de Gaulle a guvernat
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
gaullist a cîștigat favorurile patronatului spre deosebire de giscardieni sau centriști. În ciuda legăturilor lor cu capitaliștii, centraliștii aveau și o aripă de stînga, mai autentică și mai radicală decît red Tories. De aceea nu este nici excepțional, nici surprinzător să constatăm că centraliștii au făcut coaliții guvernamentale cu partidele muncitorești. După război, generalul de Gaulle a guvernat Franța împreună cu comuniștii, iar SFIO a luat parte la primele guverne ale Republicii a V-a. În Irlanda, Fine Gael a guvernat cu laburiștii pentru a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sau, pentru a folosi vocabularul leninist, ale burgheziei naționale au obținut un număr important de voturi ale muncitorilor. Ele pot ajunge, ca și creștin-democrații, pînă la păturile muncitorești organizate, dar într-o măsură mai mică decît acestea din urmă. Formațiunile centraliste corespund întocmai tipului de partid attrape-tout, format mai înainte de Otto Kirchheimer; ele își propun să adune întreaga populație în jurul unui proiect național, vag și unificator. Unanimismul lor a avut un mare succes și, în orice caz, o bază electorală socială
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
geografică ce poate fi denumită metropolă sau centru. Pe de altă parte, această susținere se poate repercuta uneori printr-un sprijin venit din zonele periferice cele mai nea(teptate, cum ar fi Bretania sau Alsacia. 4. Programul politic. Programul politic centralist a fost la început strict naționalist, anume acela de a făuri Statul-națiune. Pentru aceasta, toate diviziunile sociale, etnice sau religioase sînt prezentate ca antinaționale; însă, această trăsătură, le poate conferi un caracter destul de autoritar. Procesul de edificare odată încheiat face
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
care apără periferia. I. Trăsături comune Din marea diversitate care afectează partidele ce apără periferia se desprind cîteva trăsături constante. Caracteristicile lor majore sînt: răspîndirea geografică, orizontalitatea și anti-centralismul. 1. Răspîndirea geografică. Dacă se poate determina zona de răspîndire a centraliștilor metropola și ariile dependente sarcina este mult ușurată pentru determinarea zonelor cu formațiuni periferice. Electoratul lor se află în zone precise și limitate. Mediul lor transparent poate veni în sprijinul sociologilor pentru a localiza regiunile care constituie periferia, căci aria
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Succesul lui în rîndul păturilor modeste ale populației irlandeze a făcut să scadă din puterea Partidului Laburist. Anumite sindicate, mai ales cele din Vest, au sprijinit puternic Fianna Fail. În Estul urbanizat al Irlandei, partidul trebuie să facă față concurenței centraliștilor și laburiștilor; el reprezintă aici partidul țăranilor săraci și al claselor de mijloc, în timp ce în Vest dispune de un monopol care face din el un partid dominant, pentru a nu spune un partid unic. Dintre toate partidele politice ale țărilor
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
existau, prețurile agricole nu numai la o cotă superioară cursului pieței mondiale, dar și față de cel practicat în interesul CEE. Astăzi, presiunea GATT amenință acești agricultori nelăsîndu-le o marjă de manevră în viitor. Suedia și Finlanda au optat pentru Europa, centraliștii fiind mai rezervați, în timp ce în Norvegia ei au preluat conducerea mișcării împotriva aderării. Celălalt punct forte al agrarienilor îl constituie politica privind mediul. Este suficient să te plimbi prin Finlanda, Islanda, Norvegia, Elveția sau Suedia pentru a observa că aceste
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Dacă a fost adus cu camioanele armatei sovietice sau dacă a fost rezultatul unei lovituri de forță a PC, regimul democrației populare a constituit rezultatul unei veritabile revoluții. Au fost instaurate o economie fondată pe capitalismul de Stat și planificarea centralistă, colectivizarea mijloacelor de producție care, în Polonia de exemplu, proteja sectorul agricol; de asemenea, protecția socială cuprindea toate aspectele legate de sănătate, educație și cultură, de petrecere a timpului liber, în vreme ce o dictatură a proletariatului, din punct de vedere teoretic
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
acel loc, este vorba de un frigider de tip sovietic, adică, se strică repede și bine. Doar Polonia mai oferă azi, ca și altă dată, o traducere completă a clivajului, prin KPN, moștenitor al naționalismului teritorial al lui Pilsudski din partea centralistă, iar din partea periferiei prin național-catolici, urmași ai lui Roman Dmowski și ai endicja, sau ai național-democraților. În fenomenul de redeșteptare a naționalismelor în Europa "Central-Răsăriteană", acordăm un loc aparte KPN-ului Konfederacja Polski Niepodleglej Confederația pentru o Polonie Independentă. În
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
această opoziție concentrată pe recucerirea independenței naționale pierdute exprima ireductibilitatea naționalismului polonez "istoric" față de eforturile regimului pentru a-l distruge, a-l supune sau a-l recupera. KPN procedează bine folosindu-se de clivajul centru / periferie dar pe latura lui centralistă, în timp ce ZChN, Partidul Creștin-Național, apăra un etno-naționalism bazat pe un catolicism identitar. În Republica Cehă și-a făcut apariția un partid moravian, în timp ce în Slovacia, Partidul Național Slovac, SNS, este urmașul lui Mgr Tiso, principalul partid fiind " Mișcarea de Opoziție
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor muncitorești ....................... III. Partidele aliate .................................................. Apărarea capitaliștilor: partidele patrimoniale .... I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II. Tipurile de partide ............................................. III. Concluzii .......................................................... Clivajul sector primar / sector secundar și terțiar ....................................................................... I. Contra-mobilizarea antiproductivistă ................. II. Spre o
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
etaleze partea frumoasă a lucrurilor. Iar „rezultatele” astfel „înfrumusețate” nu mai pot constitui o bază de plecare pentru îmbunătățirea procesului. În al patrulea rând, respingem această practică din rațiuni „ideologice”: ea are un caracter de masă, de campanie cu iz centralist, chiar comunist; toată lumea, indiferent de particularități, trebuie să treacă prin standarde „unice”, „totalitare”, ca și cum toți am putea și am vrea la fel. Nu am avea nimic împotrivă dacă prin astfel de testări am afla doar ce se întâmplă în sistem
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Petrov sînt autori recunoscuți internațional (în ciuda morților lor timpurii: Ilf în 1937, în urma unui TBC galopant, iar Petrov în 1942, într-un accident de avion, în postură de reporter de front) pentru umorul lor mai degrabă "destabilizator" într-o societate centralistă și auto ritaristă, umor vizibil pregnant în cele două capodopere semnate împreună Douăsprezece scaune (1928) și Vițelul de aur (1931). Viziunea lor asupra realității americane (chiar "alterată" ideologic pe alocuri) nu ar fi putut oricum, din start, să degenerze în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
celor două perspective educaționale complementare localizarea și globalizarea în școala românească, se impune cu atât mai mult cu cât, abia ieșit dintr-un sistem excesiv de birocratic, autoritar și paternalist, învățământul se confruntă cu dificultăți imposibil de soluționat după o logică centralistă. Criza tranziției a întărit individualismul care se născuse încă din vremea totalitarismului comunist și a atomizat și mai mult o societate și așa foarte puțin bazată pe solidaritate și comunitate. Criza morală și structurală a societății românești a fost reprodusă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
alese liber începând din 1992, dobândeau în fine și resursele materiale necesare acțiunii lor; prin legea administrației locale, au fost legiferate progrese importante în descentralizare și drepturi esențiale ale minorităților în administrarea propriei comunități. După 2000, în pofida caracterului său profund centralist, PSD (fostl PDSR) a fost nevoit să accepte aceste progrese, dar le-a interpretat în beneficiu propriu, generând fenomenul "baronilor locali" profitori prin mijloace adesea dubioase ai puterii sporite a elitelor locale. Autonomia locală nu e încă integral consfințită prin
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
la un moment dat. În stradă, am căutat un telefon public și am sunat la Adlon. Îmi aminteam Încă multe din momentele plăcute petrecute acolo, unde mai aveam Încă mulți prieteni. — Bună, Hermine, Bernie la telefon. Hermine era una dintre centralistele de la Adlon. — Bună, străine! Nu ne-am văzut de secole, Îmi spuse ea. — Am fost un pic cam ocupat. — Așa e și Führerul, dar el tot Își face timp să treacă pe aici și să ne facă semn cu mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
cu niște desene, astfel Încât arăta ca ornamentele unei pagini dintr-o Biblie medievală. Numărul reprezenta un mister pentru mine, deși mi-am dat seama că era din partea de vest a Berlinului. Am ridicat receptorul și am așteptat să-mi răspundă centralista: — Numărul, vă rog, mi-a cerut ea. — J1 - 90 - 33. — Încerc să vă fac legătura. După un scurt moment de liniște, s-a auzit cum sună. Am o memorie excelentă când e vorba să recunosc o figură sau o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
bălăbănea pe picioare vizavi de intersecția dintre 3rd Street și Hill, când am primit prin stație anunțul care mi-a schimbat viața pentru totdeauna. — 11-A-23, sună la secție. Repet: 11-A-23, sună la secție. Sidwell mă înghionti: — Suntem apelați, Bucky. — Confirmă. — Centralista zicea să sunăm la secție. Am virat la stânga și am parcat, apoi i-am făcut semn către cabina telefonică a poliției, de pe colț. — Folosește cheița de lângă cătușe. Sidwell se execută și după câteva minute se întoarse în fugă la mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
stărui: — Nu pleca, dulceață! Mai rămâi! M-am îndreptat spre ușă, străduindu-mă ca nu cumva să cedez. Ajuns în mașină am deschis aparatul de emisie-recepție, căutând o legătură cu lumea normală, cea a poliției, care să mă distragă. Vocea centralistei anunță: — Cod patru către toate echipajele din zona Crenshaw, colț cu Stocker. Evacuați scena unui jaf, doi morți, suspectul mort, echipajul 4-A-82 raportează că suspectul este Raymond Douglas Nash, bărbat alb, obiectul mandatului de arestare numărul... Am trântit receptorul radioului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
care le scoase rămaseră mute. Mi-am îndreptat arma spre gura ei, ca să i le mențin tot așa, am apucat receptorul, am băgat o fisă și am format „0“. Vasquez stătea în fața cabinei, palid și duhnind a colonie americană ieftină. Centralista îmi răspunse cu: — Que? Eu am izbucnit: — Habla inglés? — Da, domnule. Am strâns receptorul între bărbie și umăr și am băgat în telefon, cu o mână tremurătoare, toate monedele din buzunar. Mi-am ținut revolverul lipit de fața femeii. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
băgat în telefon, cu o mână tremurătoare, toate monedele din buzunar. Mi-am ținut revolverul lipit de fața femeii. Când telefonul mi-a înghițit purcoiul de monede, am cerut: — Biroul Federal de Investigații, sediul din San Diego. E o urgență. Centralista murmură: — Da, domnule. Am auzit cum făcea legătura. Dinții femeii clănțăneau, lipiți de țeava armei. Vasquez încercă să mă mituiască: — Blanchard a fost foarte bogat, prietene. Am putea să dăm de banii lui. Ai putea să trăiești pe picior mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]