104 matches
-
social nu le-a putut duce! Gândește-te numai ce fenomene de nesupunere civilă a provocat simpla reformă a calendarului! Dar alte reforme cu impact mai direct asupra comportamentelor comunitare? Gândește-te doar ce a putut însemna trecerea de la votul cenzitar la cel universal, în conformitate cu Constituția din 1923, aplicat unei populații majoritar rurale și analfebete pe deasupra? Ce să însemne altceva decât explozia fără precedent a demagogiei în viața publică?!!! Rădulescu-Motru denunțase politicianismul în 1905, dar acela era încă benign comparativ cu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Parlamentul României moderne are la origine Adunările Obștești din țările române în evul mediu; în 1914 Parlamentul a luat în dezbatere revizuirea Constituției în problema agrară și a votului cenzitar. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Studiu de caz: Teme și dezbateri politice în Parlamentul României la 1900 a) Parlamentul României la începutul secolului XX Potrivit Constituției din 1866, Parlamentul (Reprezentanța Națională) era bicameral, fiind format din Camera Deputaților și Senat. Parlamentarii erau aleși prin vot cenzitar. Dezbaterile parlamentare începeau în luna noiembrie cu „mesajul tronului”, rostit de rege, și se încheiau cu răspunsul Parlamentului la mesajul tronului. Deputații și senatorii aveau drept de interpelare, cerând miniștrilor să răspundă pentru anumite decizii și acte politice. b) Principalele
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]