350 matches
-
sale către Guvern decât în aprilie 1996, când a primit o copie de pe scrisoarea din 19 octombrie 1995 și de pe documentele pertinente. 19. Într-o scrisoare din 24 mai 1996, trimisă prin intermediul soției, reclamantul s-a plâns din nou de cenzurarea corespondentei sale și a afirmat că este obligat să îi prezinte scrisorile directorului penitenciarului, care le transmite Direcției penitenciarelor din București, si ca el nu este niciodată sigur că scrisorile îi sunt efectiv transmise la Strasbourg. 20. La 13 iulie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/126516_a_127845]
-
dispozițiilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 ca neîntemeiată, reținând că prevederile ordonanței permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. Prin Decizia nr. 815 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constituțională a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238152_a_239481]
-
diferite), apreciază că aceste aspecte țin de aplicarea în concret a legii, putând fi cenzurate de instanțele judecătorești. De aceea, apreciază că motivele invocate nu constituie motive de neconstituționalitate ale dispozițiilor legale criticate, deoarece nu intră în atribuțiile Curții Constituționale cenzurarea modului de aplicare a legii într-o cauză concretă. 14. Avocatul Poporului, în ceea ce privește termenul "prejudiciu", consideră că acesta nu contravine principiului clarității și previzibilității legii, fiind stabilit de către instanța de judecată, în baza probelor administrate în timpul procesului. Totodată, partea interesată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274410_a_275739]
-
6) din Legea nr. 47/1992 , susține că acesta înfrânge prevederile constituționale ale art. 16, art. 21, art. 24 și art. 146 lit. d), precum și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece cenzurarea de către instanța de judecată a unei excepții de neconstituționalitate reprezintă "o îngrădire la liberul acces la justiție în materie de neconstituționalitate, singura instanță competentă fiind Curtea Constituțională". Instanța de judecată apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind nefondată. Potrivit prevederilor art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208962_a_210291]
-
legii până la apariția Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecției Legii nr. 10/2001 , cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute și conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanțele judecătorești a "valabilitații titlului" ( art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare), menținerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiționată de dovedirea bunei-credințe a dobanditorului la momentul înstrăinării. 47. Art. 47 din lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172204_a_173533]
-
judecătorului-sindic, prevăzută la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 64/1995 , republicata, de a cere să îi fie predată corespondență debitorului are scopul de a evita actele frauduloase din partea acestuia, neputând fi confundată cu violarea secretului corespondentei sau cu cenzurarea acesteia, astfel că nu se poate vorbi de încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 28 privind secretul corespondentei și nici ale art. 30 privind interzicerea cenzurii. În fine, Curtea constată că așa-zisa "scutire de verificare" stabilită la art. 90 alin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140680_a_142009]
-
sancțiunii nulității recursului poate produce o îngrădire nejustificată a exercitării căii de atac a recursului și deci a accesului liber la justiție. Aceasta însă constituie o problemă de interpretare a legii, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale, ca de altfel și cenzurarea modului de aplicare a dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 302^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale. În acest sens, arată că dispozițiile criticate nu contravin art. 21 din Constituție, întrucât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168903_a_170232]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208766_a_210095]
-
din 17 ianuarie 2007, și prin Decizia nr. 618 din 26 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 29 august 2007, respingând criticile de neconstituționalitate. Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că se solicita cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223405_a_224734]
-
conferințe în materia Noului Cod de procedură civilă, organizată în luna februarie 2015 la București, în sprijinul acestei opinii invocându-se împrejurarea că excepția este nemijlocit legată de fondul litigiului, iar a admite invocarea ei în fața instanțelor de recurs și cenzurarea argumentelor folosite în susținerea excepției, din perspectiva motivelor de casare reglementate de art. 488 din Codul de procedură civilă, ar echivala cu transformarea instanței de recurs în instanță de fond. X. Jurisprudența Curții Constituționale 27. Curtea Constituțională s-a pronunțat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260806_a_262135]
-
competența materială a tribunalului de a judeca cereri de nulitate a unei societăți comerciale, contravin art. 124 alin. (2) din Constituție, deoarece este posibil ca aceiași judecători, delegați la oficiul pentru registrul comerțului, să fi îndeplinit anterior obligația de verificare, cenzurare și constatare a legitimității obiectului de activitate a acelei societăți comerciale și a conformității acestuia cu ordinea publică, pronunțând o încheiere de autorizare și înmatriculare. Apreciază că judecarea cererilor de nulitate este de competența curții de apel, aceeași instanță fiind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207136_a_208465]
-
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , numai ordonanțele sau legile pot fi obiect al controlului de constituționalitate pe cale de excepție. În consecință, controlul constituționalității ordinelor emise de autoritățile administrației publice centrale nu este de competența Curții Constituționale, cenzurarea eventualei nelegalități a acestora revenind instanțelor judecătorești. IV. Curtea, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.670 din 15 decembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 156 din 11 martie 2010, sau Decizia nr. 1.339 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223300_a_224629]
-
30 august 2011, Curtea a constatat, din analiza prevederilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , că acestea permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului. A proceda în mod contrar ar echivala cu încălcarea principiile generale de drept, în temeiul cărora instanța de judecată administrează dovezi care să ducă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236837_a_238166]
-
stabilesc că executarea silită a unui titlu executoriu reprezintă o abatere disciplinară gravă a executorului judecătoresc, ce poate fi sancționată, în funcție de gravitatea faptei, chiar cu excluderea din profesie a acestuia. Ca o noutate absolută în sistemul de drept din România, cenzurarea actelor de executare nu mai constituie o prerogativă a instanței judecătorești, ci reprezintă o abatere disciplinară a executorului judecătoresc, care poate fi exclus din profesie în urma constatării și sancționării abaterii disciplinare în condițiile Legii nr. 188/2000 . În consecință, apreciază
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
de excepție. Prin urmare, ordinele emise de miniștri în aplicarea actelor normative sau dispozițiile din cuprinsul acestora nu pot face obiectul excepțiilor de constituționalitate ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial și nu pot fi supuse controlului de constituționalitate. Cenzurarea eventualei nelegalități a actelor emise de autoritățile administrației publice revine instanțelor judecătorești. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247251_a_248580]
-
actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212584_a_213913]
-
art. 126 alin. (6) și art. 146 lit. a) și c) din Constituție, "în măsura în care este interpretat în sensul că se dă în căderea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării atribuția de a reține încălcarea principiului egalității în fața legii prin examinarea și cenzurarea soluțiilor cuprinse în legi, ordonanțe și acte administrative cu caracter normativ". Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile art. 20 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt neconstituționale, în măsura în care sunt interpretate că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212480_a_213809]
-
acesteia susține că, prin conferirea ope legis în favoarea titularilor de drepturi de autor a dreptului de a solicita triplul unei sume pretinse ca prejudiciu cauzat, fără a fi obligați a demonstra în concret în ce a constat aceasta, fără posibilitatea cenzurării acestei sume, îngrădind părții adverse posibilitatea de a demonstra netemeinicia sau exacerbarea nejustificată a pretențiilor, cu încălcarea principiului reparației integrale a prejudiciului și a acordării despăgubirilor, textul de lege criticat reprezintă o încălcare a prevederilor art. 21 din Constituție. De
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226835_a_228164]
-
acțiuni de combatere, a faptului că pentru acordarea serviciilor medicale este necesară efectuarea de plăți sau liberalități de către pacient. Referitor la formularea solicitării adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea Militară de Apel București a apreciat că se impune cenzurarea cererii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Secția pentru combaterea infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, întrucât prin dispozițiile art. 34 alin. (2) din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003 nu se dezincriminează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
primului termen de judecată, partea care a atacat cu apel hotărârea nu numai că este privată de calea de atac a apelului, cât și de cea a recursului, ceea ce conduce la irevocabilitatea hotărârii instanței de fond, fără a exista posibilitatea cenzurării acesteia de către o instanță superioară." Consideră că este posibilă "o analiză a neconstituționalității unui text de lege doar cu privire la aplicabilitatea acestuia la anumite situații din practică." De aceea, solicită să se constate că, "prin aplicarea dispozițiilor de lege criticate la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212552_a_213881]
-
urgență a Guvernului nr. 34/2006 . 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile criticate instituie un real și primejdios obstacol în calea apărării drepturilor în instanță de către operatorii economici și deopotrivă în calea posibilității cenzurării actelor nelegale ale autorităților contractante. Totodată, se arată că nu fluidizarea procedurii a reprezentat obiect de preocupare pentru executiv la momentul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2014 , ci chiar împiedicarea operatorilor economici de a-și exercita drepturile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268139_a_269468]
-
prin lege și în cazul altor instituții fundamentale ale statului, precum Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Din cuprinsul întregii reglementări termenul de raport se referă la o informare a Parlamentului și nu la o instituire a unei modalități de cenzurare a activității procurorilor de către forul legiuitor, c) Cu privire la susținerea că întreaga reglementare a organizării și funcționării Parchetului Național Anticorupție este neconstituțională, se arătă următoarele: ... Reglementarea propusă ne modifică locul și relația Parchetului Național Anticorupție cu instanțele și parchetele, pe de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168808_a_170137]
-
legii până la apariția Legii nr. 213/1998 (24 noiembrie 1998) au beneficiul deplin al protecției Legii nr. 10/2001 , cu modificările ulterioare, în sensul că sunt recunoscute și conservate efectele acestor acte. Însă înstrăinările intervenite după introducerea normei care permite cenzurarea de către instanțele judecătorești a "valabilitații titlului" ( art. 6 din Legea nr. 213/1998 , cu completările ulterioare), menținerea sau, după caz, anularea actului translativ de proprietate este condiționată de dovedirea bunei-credințe a dobânditorului la momentul înstrăinării. 47. Art. 47 din lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175509_a_176838]
-
a instanței constituționale. Sub acest aspect, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu se poate pronunța asupra constituționalității interpretării date de o instanță judecătorească, aceasta constituind un act de aplicare a legii. De altfel, nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. O asemenea ingerință a Curții în activitatea de judecată ar fi neconstituțională, contravenind prevederilor art. 126 din Constituția republicată, potrivit cărora justiția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156491_a_157820]