385 matches
-
și procedeele probatorii prin care au fost obținute și pe care procurorul a înțeles să le utilizeze în faza de urmărire penală, legalitatea acestora face obiectul verificării din partea judecătorului de cameră preliminară. ... 175. Întrebarea adresată instanței supreme - și anume cenzurarea ori nu de către judecătorul de cameră preliminară a alegerii de către organul de urmărire penală a procedeelor probatorii - reflectă o abordare teoretică a unei chestiuni care, examinată în contextul particularităților cauzei, nu are, în realitate, o înrâurire propriu-zisă asupra
DECIZIA nr. 56 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275148]
-
probatio diabolica, în sensul în care, cu toate că angajatorul a recunoscut grupa a II-a de muncă, totuși i se cer unele documente care se găseau doar la angajator, iar acesta nu le mai deține. În realitate, textul permite cenzurarea arbitrară a drepturilor bănești de care ar trebui să beneficieze cu titlu de pensie. ... 11. Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. ... 12. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea
DECIZIA nr. 446 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277117]
-
din materia încadrării în condiții deosebite de muncă, contrar practicii Curții Europene a Drepturilor Omului, cu punerea în imposibilitate a jurisdicției muncii de a stabili dacă un reclamant salariat are dreptul la vechimea/stagiul în condiții deosebite de muncă, constatată prin cenzurarea deciziei administrative care statuează asupra drepturilor sale civile, pe calea excepției de nelegalitate a actelor administrative ale respectivelor autorități administrative coroborată cu administrarea probei legale concludente cu expertiza judiciară în materia protecției muncii, pentru verificarea tehnico-științifică și medicală a concluziilor
DECIZIA nr. 360 din 27 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276624]
-
147. ... 4. Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Autorul excepției solicită completarea textului criticat, care exclude acest motiv de contestație la executare. De asemenea, prin criticile formulate se urmărește și interpretarea legii prin cenzurarea de către instanța de contencios constituțional a motivelor pe care se întemeiază hotărârea pronunțată în soluționarea contestației la executare, fapt ce excedează competenței Curții Constituționale. Susține că, potrivit jurisprudenței sale constante, Curtea Constituțională a statuat că efectele unei decizii pronunțate
DECIZIA nr. 739 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285180]
-
cu aceasta. În drept: art. 444 din Codul de procedură civilă Prin concluzii scrise depuse la dosar în data de 16.02.2023 reclamanta Societatea VILA REGAL - S.R.L. solicită: – în principal, respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată; și ... – în subsidiar, cenzurarea acestora în raport cu complexitatea cauzei și cu activitatea efectivă a avocatului părții adverse, pentru următoarele considerente: I. Privitor la solicitarea de respingere a cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, învederează faptul că: În fapt, arătă că obligarea la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 33 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289940]
-
erau suspendate), iar prezenta cauză nu s-a putut soluționa până la expirarea duratei schemei. Din acest punct de vedere, apreciază că se impune respingerea cererii de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată de agenție. ... II. Privitor la solicitarea de cenzurare a cheltuielilor de judecată solicitate de agenție, învederează faptul că: Potrivit art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta
SENTINȚA CIVILĂ nr. 33 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289940]
-
prin raportare la persoana evaluată. Nu este îndeplinită nici condiția unei pagube iminente, fiindcă suspendarea prevederilor supuse cenzurii nu atrage în mod automat acordarea unei remunerații pentru reclamant. Pe de altă parte, prejudiciile eventuale nu pot constitui temei suficient pentru cenzurarea unor acte cu caracter normativ. Iminența producerii prejudiciului nu se prezumă, aceasta trebuie să fie dovedită, iar din dovezile depuse de către reclamant și reținute de instanța de fond nu rezultă îndeplinirea acestora. Încadrarea în calitate de conducător de doctorat
DECIZIA nr. 3.982 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/282014]
-
a survenirii achitării) se prezintă a fi pur iluzorii, golind astfel de conținut dreptul la repararea prejudiciului pricinuit prin măsura preventivă astfel dispusă. Observă că, atâta vreme cât procedura judiciară penală având ca obiect strict luarea unei măsuri preventive și cenzurarea legalității acesteia în condițiile procedurale specifice nu are o existență de sine stătătoare, ci se subsumează inițierii și derulării unui proces penal având ca finalitate angajarea răspunderii penale a persoanei față de care se solicită măsura preventivă în discuție, rezultă
DECIZIA nr. 81 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283779]
-
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, anularea și suspendarea următoarele acte administrative: Cu titlu prealabil, pârâtul a solicitat Curții să pună în vedere reclamantului să își precizeze obiectul cererii de chemare în judecată în sensul în care înțelege să solicite cenzurarea în integralitate a actelor administrative sau doar a prevederilor cărora se aduc critici, respectiv anexei nr. 24 din OMEC nr. 6.129/2016, respectiv pct. 2, criteriul CI, liniuțele a doua și a treia, și art. 30 din OMEC nr. 5.229/2020. Ordinul
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
candidați. Eligibilitatea pentru o funcție de director de grand este stabilită la nivelul instituției organizatoare a competiției de granturi de cercetare conform unor proceduri proprii, iar faptul că o asemenea funcție este greu accesibilă nu poate constitui un temei pentru cenzurarea unei norme ca nelegală. Pe de altă parte, pârâtul a subliniat că nu este incidentă situația reglementării unor criterii pentru dobândirea uneia dintre cele mai reputate funcții academice, fiind astfel firesc să fie stabilite anumite exigențe. În concluzie, pârâtul a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
prezenta un punct de vedere, de a formula contestații la soluția comisiei de abilitare. Faptul că acesta nu a avut acces la lista privind componența comisiei pentru a stabili însuși starea de incompatibilitate a membrilor nu îl îndreptățește să solicite cenzurarea normei ca fiind nelegală; verificarea conflictului de interese sau a incompatibilității sunt atribuțiile conferite de legislație altor organisme/autorități. Un presupus conflict de interese se soluționează în procedura anterioară analizării dosarului, și nu în cea de fond, respectiv de dezbatere și
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1.028 din 29 iunie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/282013]
-
prin executare silită; există alte impedimente prevăzute de lege. ... 103. Deși verificările pe care le face instanța de executare cu ocazia încuviințării executării silite sunt limitate de specificul necontencios al acestei proceduri, acest impediment legal nu mai subzistă în procedura cenzurării încheierii de încuviințare a executării silite prin intermediul contestației la executare în cadrul căreia principiul contradictorialității capătă efecte depline. ... 104. Prin urmare, în evaluarea legalității încheierii de încuviințare a executării silite, în raport cu susținerile și apărările debitorului și creditorului
DECIZIA nr. 4 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280023]
-
unor astfel de abuzuri și încălcări și creșterea alarmantă a violenței sexuale legate de conflict, care este o bază pentru desemnare, așa cum este descris la alin. 15 lit. (e) din Rezoluția 2521 (2020), condamnând, de asemenea, hărțuirea, vizarea și cenzurarea societății civile, inclusiv a jurnaliștilor, a apărătorilor drepturilor omului, a personalului umanitar și a corespondenților mass-media, subliniind că cei responsabili de încălcări ale dreptului umanitar internațional și de încălcări și abuzuri ale drepturilor omului trebuie să fie trași la răspundere
REZOLUȚIA 2683 (2023) din 30 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273392]
-
în practica judiciară a instanțelor, respectiv în anii 2020-2022. Mai mult, în vreme ce chestiunea de drept a fost rezolvată în mod unitar atât de instanțele învestite cu soluționarea conflictelor de muncă, cât și de instanțele de contencios administrativ, în cenzurarea măsurilor dispuse prin rapoartele Curții de Conturi, există divergență de jurisprudență între hotărârile pronunțate în cele două materii. Așadar, în condițiile inexistenței unui număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit o problemă de drept, se justifică accesarea
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
regimurilor totalitare, la recunoașterea drepturilor religioase sistematic negate de acestea, la controlul pe care poporul îl poate exercita asupra guvernanților prin mecanismul votului liber, dar în același timp în fața exagerărilor și ideologizării Biserica trebuie să ia atitudine, nu în sensul cenzurării lor, ci în virtutea exercitării rolului ei de a fi purtătoarea și expresia vie a Revelației netrecătoare([20]). Biserica nu poate sta nepăsătoare în fața încercărilor de a prezenta anormalul drept normal, în fața decadenței naturii umane și a întunecării chipului lui Dumnezeu
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
trebuie să fie nici „pur” politic, nici „strict” didactic. Acesta apare ca o joncțiune optimă Între proiectul politic și posibilitățile sale de realizare din punct de vedere tehnic. Didacticul acționează ca o instanță de remaniere (de validare sau chiar de cenzurare) a „visului” politic, a ceea ce se Întruchipează la nivelul dezirabilității ideologice. Nu orice „Închipuire” politică În privința educației poate fi transpusă factual. Nu orice proiect educativ este „primit”, „absorbit” de realitate. Acestea trebuie configurate În acțiuni și proceduri specifice, didactice. Observăm
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Pedagogia bunului-simț nu strălucește prin exemplaritatea sa teoretică, ci prin subtilitatea răspunsurilor concrete, prin bogăția și adecvarea lor la chemărilor realității. Dacă pedagogia bunului-simț nu ne ademenește prin exemplaritatea corpului epistemic, rămâne pe tapet funcția sa Înrâuritoare, de anticipare sau cenzurare a actelor pe care urmează să le facem. Ce poate fi mai demn de respectat decât crezuri cum ar fi: „Omul cât trăiește Învață”, „Învățătura bună e pe cap cunună”, „A-nvăța de mititel este mult mai ușurel”, „Ce Înveți
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de vreme ce așa stau lucrurile, se naște întrebarea: de ce cronicile și întreaga tradiție istorică l-au indicat pe modestul "cneaz (voievod) din Bedeu" drept întemeietor al statului Moldova ? Din nefericire, "perimetrul documentar restrâns" (Spinei), adică sărăcia surselor istorice, ne obligă la cenzurarea aspră a tuturor încercărilor de formulare a unui răspuns precis. Însă, cu titlul de ipoteză, putem admite că Dragoș putea, ca și "descălecător" venit din depărtări, să fie unificatorul tuturor formațiunilor statale românești de la est de Carpați. Sau să acceptăm
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cerebral, de incantație și reflexivitate. Fiu al Bărăganului, poetul se manifestă ca un vitalist. Primul său volum, Adierea tărâmului (1972), e alcătuit dintr-o suită de versuri, fără virgulă, fără punct, uneori fără titlu, doar semnul de întrebare marcând grafic cenzurarea efluviilor lirice. Interogația ontologică e de sorginte livrescă, poate reminiscență a lecturilor din Blaga. Mai târziu, poetul încearcă o meditație asupra evenimentului cotidian, inclusiv politic, cu alunecări spre o poezie encomiastică, declamatorie. Vâna sa lirică autentică îl îndrumă spre tema
COSTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
libertate manifestată de elev. Așa cum arată criteriile lui Ned. Flanders (1970), metodele din categoria influențării directe (expunerea, conversația dirijată, instruirea programată, Învățarea algoritmică, de exemplu) ar impune un control formal și aversiv asupra efortului de Învățare, ceea ce ar duce la cenzurarea prematură a ideilor, la blocarea spontaneității și originalității gândirii elevilor. În timp ce metodele de influențare indirectă (precum cele axate pe Învățarea euristică, prin cercetare sau redescoperire) ar avea efecte contrare primelor, ar fi favorabile acceptării și utilizării ideilor elevilor, ar dezvolta
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
300e-301c, 302c-303b) 7. Instaurarea violentă a cetății bune (Omul politic, 293c-293e) 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) 9. Cetatea războinică - casta războinicilor (paznicilor) (Republica, 374a-374e) 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) 11. Educația paznicilor (I) (Republica, 377b-378a) 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) 16. Minciuna de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
politic, 293c-293e) 8. Cetatea și sufletul (Republica, 368d-372d) 9. Cetatea războinică - casta războinicilor (paznicilor) (Republica, 374a-374e) 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) 11. Educația paznicilor (I) (Republica, 377b-378a) 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) 14. Educația paznicilor (IV): refuzul inovației artistice (Republica, 424b-424c) 15. Educația paznicilor (V): exilul final al poeziei din cetatea bună (Republica, 606e-607c) 16. Minciuna de stat (I) (Republica, 389b-389c) 17. Minciuna de stat (II
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
oameni cât mai mic, care ar fi jertfit nu un porc, ci o victimă mare și puțin la îndemână, în așa fel încât să rămână cât mai mic numărul ascultătorilor. Într-adevăr, cumplite sunt aceste istorii! 12. Educația paznicilor (II): cenzurarea imitației dramatice (Republica, 395b-396a) (Socrate și Adeimantos) Dacă mai ținem la ideea noastră de mai înainte, anume că trebuie ca paznicii noștri, slobozi de orice altă ocupație, să fie doar artizanii desăvârșiți ai libertății cetății și să nu se îndeletnicească
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tinerii noștri nu trebuie să se obișnuiască nici să facă pe smintiții, în vorbe sau fapte. Smintiții și oamenii ticăloși, bărbați sau femei, trebuie desigur cunoscuți, dar ei nu trebuie înfățișați pe scenă și nici imitați. 13. Educația paznicilor (III): cenzurarea imitației în artele vizuale (Republica, 401b-401c) (Socrate) Dar oare numai poeților trebuie să le prescriem și să-i facem să arate în operele lor imaginea caracterului bun, sau altminteri să nu creeze pe la noi? Ori așa ceva trebuie cerut și de la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în timpul „profan”, într-o istorie evocată uneori în spirit naiv-pașoptist. Fantastica pădure (1980), printr-un tipar strofic unic, de douăsprezece versuri, dar nu numai prin acesta, atestă un manierism auster. Se confirmă astfel existența unei alternanțe între exprimarea nesupravegheată și cenzurarea riguroasă. În Alte sonete (1983), H. apelează din nou la forma fixă, încălcând însă regula la nivelul versului, diversificând metrica, oscilând între dodecasilab și monosilab. În Zilele, vârstele, anii. Mărturii despre mine însumi (1985) revine motivul somnului, poetul retrăiește acel
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]