251 matches
-
care o face Prichindel în cârca babei, până când apar zorile, o transformă numai momentan într-o zână fermecătoare. Prichindel a fost descoperit, însă nu și păcălit; înainte de a se lumina de ziuă, își ia tălpășița, iar fata de împărat redevine cerșetoare, perpetuându-se blestemul. Mai înainte de a se despărți de diavol, baba are următoarea conversație cu el: ,,- Mă ! n-auzi tu ?...când mai vii p-aici? - Altă dată... Cine știe când ? a răspuns e fără să se mai uite înapoi. - Mă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
versurile lui Byron, Victor Hugo, Théodore de Banville. La legendele istorice în versuri, imitate fără aplicație după D. Bolintineanu, se adaugă și prelucrările din Paul Déroulède (poezia Le Clairon, sub titlul Cimpoierul) și din Eugène Manuel (La Chanteuse, sub titlul Cerșetoarea). Amplul poem Babel, publicat în „Revista contimporană” (1874), atestă totuși disponibilități lirice. Alt poem, scris în franceză și editat la Paris în 1871, Bene merentibus, este dedicat ostașilor francezi căzuți în războiul din 1870-1871. O. și-a încercat talentul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288510_a_289839]
-
a-și cumpăra articole de modă. Dujardin scrie poeme, calificate de M.-C.Bancquart drept "tragedii moderne" [p.355]: Antonia, La Fin d'Antonia, Le Chevalier du passé, care prezintă, într-o acțiune inexistentă, personaje simbol: Amantă, Amantul, Curtezana, Bunica, Cerșetoarea, Virgina, Paris, Regii Magi. Eroii și antieroii trăiesc într-un Paris care este o anti-epopee: agresiv și deschis întâmplărilor. Pariziana romanesca este o istorie variată la infinit pe o temă care ține de spiritul fracez "aussi futile, aussi ingénieux, aussi
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mănușile, să-și descheie paltonul, să-și deranjeze fularul și, ca să ajungă la portofel, să-și dezgolească pieptul și astfel să răcească. Și a continuat drumul. În casă era cald și plăcut. Și-a adus aminte de frig și de cerșetoare. Făcându și un proces de conștiință, s-a grăbit să se întoarcă, să-i ofere ceva. Dar femeia nu mai era acolo. A alergat în stânga, în dreapta, nici țipenie de om. Cu multă părere de rău, că n-a știut să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Supuru de Jos punct hidrologic, Cotele apelor rîurilor în copilăria radio, 11,57, după Cotele apelor Dunării, înaintea mesei de prînz, Crasna regularizări de maluri, lan de case vechi cu țiglă, locuitorii contururi ermetice, stropi, straturi grele, țărancele încearcă ușa, cerșetoarea țiganca deschide, mă! flutură prin vagon spre capătul celălalt, nemișcată în geam, țin fata de mînă și îmi urmez drumul, dacă trenul se urnește din șosea într-o varietate fizionomică a Sălajului, față rotundă, omega melancolic, bluza lucrată în casă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fi simțit de prezența celorlalți în casă. Era necesar să nu mai existe martori. Am să-i spun acest lucru. Nu va trebui să se integreze în lumea mea mare, intimidantă, alienantă. Pentru a se putea căsători cu iubita lui cerșetoare, regele va deveni - și cu câtă bucurie - cerșetor la rândul său. Viziunea acestei umilințe tămăduitoare va fi de aci încolo firul meu călăuzitor. Aceasta era adevărata condiție a libertății ei, cum de nu-mi dădusem seama până acum? Voi reuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în mod fericit nevoia de cultură cu celelalte nevoi ale momentului, inclusiv cu factorul patriotic. Pe noul produs va fi imprimată imaginea atât de dragă românului, a Bătăliei de la Mărășești. Canapelele babei Cineva, un om milos, desigur, i-a adus cerșetoarei o canapea. În primele seri, mai ales că se culca devreme, când lumea încă mai ieșea la promenadă, situația femeii, care dormea pe canapeaua lipită de zidul bisericii, li s-a părut multora inacceptabilă. Dar cum biata de ea nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
8.I.1978, București), prozatoare, autoare de piese de teatru, traducătoare și publicista. Aparținea unei familii care a dat cărturari și oameni ai scenei (bunicul, rabin, tatăl, profesor de ebraică, un frate, comedian). În 1913, C. traducea din W. Hauff (Cerșetoarea de la Podul artelor) și debuta, sub pseudonimul Chérie, cu o nuvelă, Crezul ocnașului. În 1918, românul Între artă și iubire, evocă activitatea sa de infirmieră în anii primului război mondial. Urmase (după propria-i mărturisire) studii universitare la Berlin, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Bombonel și Totonel, București, 1936; Kiki și Riki, București, 1936; Pit și Pitulice, București, 1946; Femeia și cătușele ei, București, 1946; Evadare, București, 1947; Ciufuleț, 1959; Drum fără popas, București, 1960; Între până și spadă, București, 1963. Traduceri: W. Hauff, Cerșetoarea de la Podul artelor, București, 1913; E. Bellamy, În anul 2000, București, 1920; K. Immermann, Carnavalul și somnambula, București, 1921; R. Cramer, Iarna, București, 1921; A. Schwartz, Siluete de femei. Femeile în opera lui Émile Zola, București, 1922; Maxim Gorki, Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
fugeam departe. După câteva ore mă întorceam aproape de bloc și, dacă era liniște, începeam să plâng și mă cutremuram gândindu-mă că o voi găsi moartă. Urâte vremuri. Lumea din jur se uita la mine cu milă, de parcă eram o cerșetoare. Și poate că eram. O cerșetoare de iubire, ce spera să aibă o familie fericită. Mi se întâmplă și acum să se uite lumea la mine cu milă, dar și cu dispreț, și câteodată frică. De multe ori am fost
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
întorceam aproape de bloc și, dacă era liniște, începeam să plâng și mă cutremuram gândindu-mă că o voi găsi moartă. Urâte vremuri. Lumea din jur se uita la mine cu milă, de parcă eram o cerșetoare. Și poate că eram. O cerșetoare de iubire, ce spera să aibă o familie fericită. Mi se întâmplă și acum să se uite lumea la mine cu milă, dar și cu dispreț, și câteodată frică. De multe ori am fost judecată fără a mi se ști
Iubiţi bolnavii de cancer by Timeea Florina, Timeea Irina Gabriela () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1254_a_2203]
-
aruncarea în râu a unor noi victime calde). nimeni nu și-a dat foc, să lumineze cotloanele, să împrumute măreție plecării. nimeni n-a vrut să pună capăt glumei monstruoase și absurde: Don Quijote în gara de est, cerșind și ciupind cerșetoarele. fără speranță, fără gustul vântului dinspre ocean pe buze, ne-am prăbușit în ziua de luni: hai liberare, am răcnit, hai liberare!7 DE ARANJAT POEZIILE !!!! Toată copilăria mea a fost ca o șezătoare perpetuă grație mamei A. V. De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
m)runțișuri din Orient și din Africa de Nord las) impresia c) ne afl)m la o distant) mai mare. Niște b)iețandri Împing c)rucioare, strigând: „Alo! Alo!”, pentru a li se face loc s) treac). Dup) ce tarabele se Închid, cerșetoare Înfofolite vin s) scormoneasc) prin gunoaie. În dup)-amiaza această aerul este Îmbâcsit; este cenușiu, c)lduț și ap)s)tor. Punem florile și fructele În mașina lui Ben-David și plec)m s) ne plimb)m pe str)duțe. Cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
după sunetele pe care le produce. O pisică mulțumită și relaxată va toarce. Există și reversul - o pisică rănită foarte grav sau pe care o doare ceva va toarce pentru a se liniști. O pisică flamândă sau pur și simplu cerșetoare va cere cu insistență mâncare prin mieunături prelungi; cu cât e foamea sau pofta mai mare, cu atât mieunăturile sunt mai prelungi și mai „sfâșietoare”. Ca formă de salut pentru stăpânul iubit, pisica va întrebuința o gamă variată de mârâituri
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Vara la țară de Depărățeanu, recitată de Demetriadi; Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată de Demetriadi; Steluța de Alec sandri, pusă pe muzică și cântată de d-na Polizu; Paraponisitul pus în slujbă, de Alecsandri, jucată de Millo.15 La Teatrul cel Mare, compania dramatică română joacă Două orfeline
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Tranzacțiunilor...”. Aici se strânge însă un număr mai mare de colaboratori permanenți, mai ales la partea literară. În fruntea lor se află V. Alecsandri, care trimite nuvela Dridri, poezii și câteva comedii într-un act (Arvinte și Pepelea, Concina, Nobila cerșetoare). Cu câte o poezie figurează tinerii Al. Macedonski și I.L. Caragiale. Poetul cultivat cu deosebire de R.c. este Mihail Zamphirescu. Alături de el, versuri dau frecvent G. Crețeanu, Ciru Oeconomu, N.V. Scurtescu și, sporadic, C. Aristia, N.T. Orășanu, Gr. Ventura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289193_a_290522]
-
mesajului fără răspuns, mistica Frumuseții, audiția colorată - „albastre duete de privighetori” -, dereglarea simțurilor cu „delir fantasmatic”, beție, veninuri, filtre erotice, nevroze, aiurări agonice florale ca la D. Anghel, triade și majuscule magice ca la Maurice Maeterlinck și Ion Minulescu - „trei cerșetoare: Visul, Dragostea, Durerea” -, pastelul impresionist, cu cețuri irizate și „cocorii pistruind paloarea serii”, badinerii rococo, pantofi de mătase, Pierrotul alb etc. Nou e însă personajul liric, insolit pentru spațiul românesc, marcat sensibil de lectura Contesei de Noailles, la care trimit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
facă în aer liber, într-o piață care-i poartă numele: Piața Maubert (de la Magister Albertus).De-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIII-lea, maeștrii seculari de la Universitatea din Paris se opun vehement dominației ordinelor cerșetoare asupra învățămîntului univesitar. Ei le reproșează cu precădere faptul că se dezinteresează de problemele materiale care se ridică înaintea magistraților și că se comportă în mod voit ca niște spărgători de grevă. Va fi nevoie de intervenția regelui Franței, Ludovic
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de Conciliul de la Sens, este primit de Petru Venerabilul în abația sa de la Cluny, unde va și muri în 1142. În secolul al XIII-lea, scolastica se instalează în centrul gîndirii teologice și aceasta sub influența magistrilor proveniți din ordinele cerșetoare. Alexandru de Hales (l 190-1245), călugăr franciscan englez care a predat la Paris filosofia și teologia, a fost unul dintre primii care folosește traducerile arabe din Aristotel, fără a se putea prea mult desprinde de gîndirea augustiniană. Albert cel Mare
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
aprovizionare logistică, cred că se pregătesc să se retragă și au intrat și ei în logica pelerină a darului dezinteresat. Primesc un pahar de ceai, este foarte dulce, mulțumesc și mă așez cu grijă pe o bordură din apropiere. O cerșetoare se apropie de mine, cam 25 de ani, îmbrăcată cu o fustă violet cu paiete argintii, mă întreabă vorbind gutural, căznit, de unde am ceai. După ce răspund, se repede la jandarmi, ia un ceai și revine lângă mine, bucuroasă să stea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Cum nu știți ce înseamnă ? În jurul nostru sunt mulți oameni care nu știu dacă vor putea rezista până la sfârșit, în capul Dealului. Măcar așa pot să-l atingă și ei pe Sfântul Dimitrie, cu o floare, dacă nu altfel”. O cerșetoare oarbă, îmbrăcată ca o Cenușăreasă de cartier periferic, este susținută de o copilă firavă, mereu cu capul în pământ, să fie oare fiica acesteia ? Ambele se mișcă extrem de ușor, aerian aproape, ca două bibelouri de porțelan. Odată ajunsă lângă rând
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dincolo de care se zăreau orbitele ochilor, stinse și moarte, de culoarea fildeșului. Iar oamenii din jur dădeau o mulțime de bancnote de un leu și diverse tipuri de monede, simțeau că atunci este momentul să „dea” ceva lui Dumnezeu, nu cerșetoarei oarbe, o profesionistă a meseriei și a emoției. Tentativă agresivă de intruziune în rând a unei pelerine, stopată prompt de un jandarm. Femeia protestează violent, ridică brațele în aer, puțin panicată de situația în care se află acum, prinsă în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
da, bocet era, urcat până aici din negura timpului, „lăsați-mă să trec. Lăsați-mă ! Voi veniți, creștinilor, să vă rugați de viață și de sănătate, eu vin la Sfântul Dimitrie să mă rog de moarte. Poate ziceți că sunt cerșetoare sau nebună, dar nu sunt, eu am venit să-mi ia odată durerea, să mă duc și eu lângă băiatul meu iubit. Doamne, ia-mă, Doamne, și nu mă mai chinui, Doamne !”. Repet, nu știm de unde a apărut, cine este
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Iliescu. Pe drum oamenii se uită chiorâș la Șăfu. El s-a obișnuit cu privirile astea. Nu-l stânjenesc. Nu-l mai stânjenesc. La poarta bisericii era, în ziua aceea, ca în multe alte zile, femeia aia cu figură de cerșetoare. Avea o căciuliță fistichie, roz. Un palton murdar. S-a uitat lung atunci după Șăfu și parcă s-a mirat de discursul lui erudit. A părut că vrea să-i spună ceva, dar între timp m-a văzut pe mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
create pentru a ne ameliora viața. Și știți ce s-a întâmplat? Persoana aceea a întins mâna, a înșfăcat banii și, cu un surâs angelic, sau mefistofelic, sau și una și alta, mi-a spus, foarte calm, că nu este cerșetoare, că-i doar obosită și, fără nici o altă explicație, m-a întrebat dacă mă cheamă Ion. "Constantin mă cheamă", i-am răspuns; ea mi-a spus "bine, bine, o să dau banii unui cerșetor, din partea lui Constantin". Ce faci, măi!... m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]