2,002 matches
-
clasele celelalte sărăcite de tot, - din care se recrutează cerșetorii, - tind să se confunde între ele din cauza privațiunilor, atît după fizionomie cît și după îmbrăcăminte... Astfel că, încet, încet nu-ți mai dai seama, ori nu mai știi bine cine cerșește și cine dă, privind de sus scena. Acest lucru mi de întîmplase și mie într-o zi. Mă oprisem la Universitate și depusesem o hîrtiuță de cinci lei, matusalemicii 5 lei de pe vremea cînd leul românesc încă mai era în
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
mai complicate, în ciuda faptului că moralistul obișnuiește să spună: "Temeți-vă de prima impresie, că este cea bună!"... În fine. O zi importantă. Totuși, se pune întrebarea cine își arată recunoștința și cui? Altfel, dar ca la prima remarcă: cine cerșește, și cine dă? Confuzii, în economia americană, nu se pot face, deși... Să vă povestesc. Treceam pe strada 52. Vremea era frumoasă. Un aer de sărbătoare plutea peste tot, și o însuflețire, parcă, în mersul și în privirile oamenilor. La
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
Nene, dă-mi te rog, și mie două mii de lei!". Am primit 10 mii. Apoi am zis, tot cu "te rog", o sută de mii. Și i-am primit. Am fugit acasă și am înhățat o valiză de carton. Am cerșit cu metoda, urcînd sau scăzînd suma, psihologic, după om. În minte, îmi adunăm veniturile. Pe inserat aveam șapte sute de mii. Pe lîngă mine, alți copii se încăieraseră. Pe sute, sute de mii. Și, am făcut dreptate. Eram cea mai bine
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
ei trei sute de mii ca să am o sumă rotundă. O valiză cu un milion. Privesc zilnic "cursul bancar". Sper că puștii care se uită la desene animate și la ședințele parlamentului să nu pățească ce am pățit eu. Să nu cerșească sau să primească în dar un milion de lei, cu care n-ar putea cumpăra un pepsi.
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
pe coloana sonoră -, F. est un salaud e un film care nu-și pierde din impact, în primul rînd datorită interpretării extraordinare a celor doi tineri actori - doi francezi: Frédéric Andrau și Vincent Branchet. Primul e mereu instabil, adesea melancolic, cerșind înțelegerea; cel de-al doilea se aruncă trup și suflet în amorul pentru idolul sau, ajungînd un accesoriu, un obiect erotic. Criză relației lor (cu accente à la Zulawski) îl va duce pe unul în paradis (sau infern), iar pe
Solothurn 34 - Piper si sulf by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18057_a_19382]
-
e totdeauna același: sufletul. De aceea poeții și gînditorii Indiei par atît de stranii; au rămas prea mult singuri cu ei înșiși". În Calcutta, pe o căldură zăpușitoare, debilitanta, bîntuie holeră. Oameni, care s-au supus demult sorții, înfometați permanent, cerșesc cu strigate stinse pentru orez sau sare și ulei. Și cînd călătorul le dă bănuții, din sat au și venit alte cete "purtîndu-si rătăciți și triumfal bolnavii, schilozii, ochii, agonicii. Glasurile erau răgușite și gîngave. Dumnezeu știe ce implorau și
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
bătut, / Dar noi, ceilalți, ce-am făcut? / Bielorusul și Armeanul, / Letonul și-Americanul, / Românul și Polonezul / și Tadjicul și Englezul !... / Bre, Muscale, ia fii bun, / Ascultă și eu ce-ți spun: / Fără ceilalți, negreșit, / Azi nemțește-ai fi grăit / și cerșeai chirilița / Limba, cântul, școala ta, / Hramul tău și propriul pom.../ Bre Muscale, fii, bre, om ! Îndemnul către popor de a se ridica la luptă împotriva terorii sovietice / rusești capătă sunetul de bronz al clopotelor „de mobilizare” din vremea lui Ștefan
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Mare), ieșit la o țigară pe culoar, sînt stupefiat de gestul fulgerător al unei fetițe care, mlădiindu-se felin, începe să-mi pupe continuu pantoful, fixîndu-mă, în același timp, insistent, oriental, cu ochii ei de indianca și făcîndu-și, repetat, cruce. Cerșind, adică. Pînă să-mi revin, îi observ... ce? îi observ... unghiile de la picioare: sidefat-ojate. Trezire din scurtul vis al micului exod. Înapoi, în istoria asta scurtă, de la o zi la alta, eon blestemat!
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
s-a încurcat Băsescu, să-i facă o vizită lui Sarkozy, că-l mai creștea, naibii, în sondaje pe amărâtul ăla de franțuz. Ce mă tem eu, citind EvZ, e să nu vină francezii flămânzi la noi în țară, să cerșească în fața autobuzelor cu etaj din București. Deși, la cât de hotărât îl știu pe Băse, cred că pune el la cale niște deportări și mai câștigă odată alegerile. La rubrica Doctor EvZ, o femeie întreabă: ” După o răceală am rămas
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
l g ă u n o s a l și o admirabilă antiteză „domnului Activist” care dintre „înserarea din mine”, „suferă de răni intelectuale”, care produce plictiseală și dar își continuă și azi „ritualul „goliciunea destinului”, în de a parveni”, cerșind în opoziție cu optimismul din limbajul lui de lemn, „zgâriat finalul poemului, când de duhoare” un loc favorabil divinitatea, generoasă, în ierarhia social. În mod zâmbitoare, „deschide direct și dur, poetul răzvrătit dimineața” oamenilor. înfierează putreziciunea este idea care se
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
ei se afișează 3-4 oameni ai străzii. Printre aceștia și Criști. Criști este un caz aproape clasic. Plecat de la casa de copii, a ajuns pe stradă. „ Am cântat peste tot, prin metrouri, tramvaie, la colțuri. Nu îmi este rușine să cerșesc, deja m-am obișnuit că lumea să se uite la mine ca la gunoi”, spune Criști. Întâlnirea cu drogurile a survenit practic inevitabil din moment ce trăia pe stradă. A consumat prima dată la 16 ani, iar de atunci viața l-a
Lumea subterană a Bucureştiului: Copii care se droghează de la 11 ani şi prostituate care fug după un pumn de prezervative () [Corola-journal/Journalistic/25420_a_26745]
-
cer ! Cu el poți să mă-ntorni , copila, Din nou la bine și la cer. Cu vălu-i sfânt, a ta iubire Să mă-nveșminte,iar să fiu, Acolo, înger nou și viu, Pătruns de-o nouă strălucire. O, numai să m-asculți cerșesc, Șanț robul tău și te iubesc ! De când ți-am întâlnit privirea Am inceput ca să urăsc Puterea mea și nemurirea. Eu bucuriile lumești Le pizmuiesc ,deși-s deșarte ; Mă doare că nu-s viu cum ești, Mi-e groază să te
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
degetele de struguri/ cerul e chiar în dosul frunzelor viu ca trupul/ fetei pe care cuvintele au amețit-o și s-a urcat în/ podul grajdului să fie mai aproape de semnele vuitoare/ ale norilor/ visa și cerea struguri/ visa și cerșea alte poame/ mîinile mele buimace i-au cuprins oasele/ pata albă a frunții// am cîștigat pentru tine un mănunchi de vegetație/ cuvinte încurcate moalele capului - ca o curte/ umezită de ploaie/ ca o fereastră brună// te-ai trezit și ți-
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
pedeseriștii nu pierd nici un prilej să scurme în gunoaiele societății românești, doar-doar vor reuși să prostească populația deziluzionată și derutată de penibila prestație a "algoritmicilor". îmbătați de aroma revanșei, ahtiați de putere, oamenii lui Iliescu au ieșit în haită la cerșit voturi. Aroganța comunistoidă și nesimțirea nomenklaturistă se citesc în privirile rapace ale hienelor politice ce-au dus România la infarctul care, după 1996, n-a făcut decât să se acutizeze. Mersul țanțoș al lui Iliescu, asudările abundente ale lui Năstase
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
cunoaște abilitatea domnului Stolojan în a pune mâna pe dolarii întreprinderilor. Ar fi fost un bun prilej să-și exercite îndemânarea confiscând vilele cu piscină, jeepurile și blănurile de nurcă ale patronilor și acționarilor care stau acum cu mâna întinsă, cerșind clemență pentru propria nepricepere, rea-credință și chiar hoție.
Țara cantoanelor părăsite by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16905_a_18230]
-
să mă dezvăț. Că pe urmă, cică, aș ști precis pe cine trebuie să înjur, avînd motivele mele. Foarte bine! O chestie inteligentă. Și de atunci îi atac sistematic pe alții, cum s-o nimeri. Dragă domnule, face el rugător, cerșindu-mi înțelegere, - eram un om prea bun și prea blînd și toate mi se spărgeau în cap... Agresiunea mea față de ceilalți este un exercițiu spiritual, higienic, cum doriți, - dar știți care-i buba?... Buba e că nimeni nu mă mai
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
povești diferite, din lumi diferite (Estul, Vestul, realitatea, ficțiunea), lumi cu "coduri" existențiale diferite, și cu limbi diferite (franceza, africana, limbajul gestual al surdo-muților, româna). De ce româna? Pentru că la Paris, unde începe și unde se sfîrșește filmul, pe un trotuar, cerșește o româncă (jucată de Luminița Gheorghiu, cu autenticitatea care o caracterizează întotdeauna). Filmele cu o asemenea structură "dispersată" au, în cele mai bune cazuri (Ioseliani, Roy Andersson) o puternică organicitate; or, în acest Haneke, firele disparate nu se leagă într-
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
sufletul unui cronicar român? Supărare pe filmul lui Haneke, care nu face decît să prezinte "o situație"? Umilința, rușinea, mila - gîndindu-te că niște români cu simțul demnității extirpat, pentru nu se știe cîte generații, în loc să-și facă harakiri, ca Vatel, cerșesc la Paris? Supărare pe o realitate? (doi festivaliști parizieni mi-au confirmat că "la Paris e plin de cerșetori români", și că "la Paris românii sînt mai săraci ca africanii")... Nu e vorba de asta; am văzut, la Cannes, un
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
în Pantelimon 113 bis, o vedere din ce în ce mai "descentralizată", ce răspunde așteptărilor unei zone sau cartier. "Colateralul", un soi de Gavroche à la roumaine, exponent al subculturii Pantelimon este cel care "trăiește în subsoluri și stațiile de metrou, doarme sub poduri, cerșește și e primul care cade, stă în pielea omului, se crede om și se clatină după lege și datină. doar că nu înțelege de ce făptura în care-și află adăpost e vânată mereu, ridicată-n miez de noapte și datină
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
secrete/ Alcovuri pentru diletanți și midinete" (Ființa mitologică). Pentru a-și sublinia procedeul, autoarea își azvîrle nu o dată deriziunea asupra personajelor Olimpului, victime tardive ale unei demistificări operate cu programatică statornicie, ca o exasperare a antiidealizării: "În noaptea asta Pan cerșea în cer/ O linguriță neagră de piper/ Și apostolicele frunți cedară/ Prînz gratuit nebunului o vară" (Noaptea cărăușilor). Sau: Și ce plictis era pe mare/ Dormea zeița de-a-mpicioare/ Prin pîlnia de lut, ovală/ Da drumul norilor din cală/ Ce-asupră-i se-
Despărțirea de mitologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15885_a_17210]
-
profunzime ea e insultătoare. O bună parte dintre acești săraci sînt pensionari care nu își merită soarta, în nici un chip. De șapte, opt ani încoace, pensionarii sînt victimele guvernelor care s-au perindat prin Palatul Victoria. Unii au ajuns să cerșească, alții se vînd de vii, lăsîndu-se păcăliți de infami care le promit o viață senină în schimbul agoniselii lor. Aceștia din urmă cad pe mîinile unor torționari care îi înfometează sau îi țin sechestrați, batjocorindu-le sinistru bătrînețea. De conivență cu
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
Mircea Mihăieș Copii schilozi și bolnavi de sida, fetițe violate de tați, pești cu burta în sus, victime ale deversărilor iresponsabile de substanțe toxice, bărbați și femei între două vârste cerșind la gura metroului - ați recunoscut imaginile cele mai frecvente de pe prima pagină a ziarelor noastre. Iată că de câteva săptămâni România aceasta apocaliptică a fost înlocuită cu o "Românie imobiliară". Zeci și sute de case, unele mai opulente decît altele
România imobiliară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15995_a_17320]
-
minor, fiica lui Augustus, toți părtașii la orgiile, la care luase parte și Ovidiu, sunt exilați odată cu Iulia minor. Dezvinovățindu-se, Poetul avea să spună că două fuseseră cauzele unei pedepse atât de aspre: , poezia și o greșeală, evident, recunoscută, cerșind doar îndurare Austerității supreme... * A fost ideea unui scenariu mai vechi de prin anii șaizeci, că valurile Mării Negre fatale îi duc poetului tristețea în depărtări, răspândind-o în întreg universul, atât de ignar pe atunci, primind o dovadă strălucită a
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
alături de Sara al cărui amant e prins de săteni furînd și alungat. Din micile lucrări căpătate, abia puteau mînca sărăcăcios o dată pe zi, și să-și cumpere o narghilea, pe care o fumau "cumplit de fericiți și disperați". Ajung să cerșească la un emir generos. Klein o ademenește pe Sara cu iluzia ei după un bar dar, de fapt, pentru a o prostitua cu speranță, Musa se decide să se reîntoarcă în țară, desigur fără un ban în buzunar, iar Adrian
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
vreau să îți trezesc frica și mila prin reflex necondiționat, ci prin catharsis, adică prin creier, și deși mi-e neomenește de greu, disperarea nu m-a făcut să decad din statutul de OM. Adică sunt demn, chiar și când cerșesc." Dar noi, românii, nu suntem neam de cerșetori. Afară, în fața porților Imperiului European, da. Săraci, da. Desculți, da. Dar nu cerșetori. Cu capul sus și cu căciula noastră țărănească bine înfundată pe cap, printre ordinatoare. La noi, la români, bărbații
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]