17,584 matches
-
că PRM va fi scos din cărți, atît în lupta pentru putere, cît și ca partid puternic de opoziție. Cronicarul nu e la fel de optimist ca Sorin Roșca Stănescu, dar cine știe... * Pînă una, alta, citim tot în Ziua, “Sfîntul Sinod cercetează patru preoți PRM”. Adică patru popi pe care i-au împins păcatele să se înscrie în PRM, călcînd hotărîrea Sfîntului Sinod prin care preoții Bisericii Ortodoxe n-au voie să se angajeze politic și nici să se înscrie în partide
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
cifru al “supraviețuirilor” lui Pintilie). Acest cuvînt, “wonderful”, este, poate, (deci nu sigur) “rosebud”-ul lui Pintilie ( dacă tot apare în carte, la un moment dat, cu blîndă autoironie, expresia “delirul Citizen Kane”). În jurul acestui “wonderful” ar avea, cred, de cercetat și de glosat psihanaliștii viitorului; spun ai viitorului, pentru că cei ai prezentului oricum n-ar avea nici o șansă să se apropie de Lucian Pintilie. Bine baricadat în propriul “bricabrac”, Pintilie se supraveghează pătimaș pe sine însuși, pînă la ultima virgulă
Wonderful by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13268_a_14593]
-
stins din viață marele regizor, teoretician, întemeietor de școală și de direcție în teatrul european și nu numai, JERZY GROTOWSKI. Un nume care a însemnat mai mult decît un stil de a gîndi și de a face teatru, de a cerceta și de a studia jocul actorului, toate valențele acestui esențial protagonist. Acum cîțiva ani, Teatrul Act a inițiat și a găzduit un colocviu sau, mai degrabă, o întîlnire în care Grotowski a fost tema dezbaterilor și confesiunilor. Michelle Kokosowski și
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
că toate fonetismele cu h reprezintă o particularitate a vorbirii din Țara Hațegului, locul de obîrșie al poetului, așa cum atrage el însuși, în notă, atenția. Nu este vorba de fonetisme țigănești (cum s-a crezut multă vreme, fără să se cerceteze limba autorului)” (Opere I, 1974, p. 364). Oricum, în literatura românească din secolul al XIX-lea e atestată și folosirea dialectală: la Ioan M. Bujoreanu, în Mistere din București, p. 95-97, conversația dintre tinerii țărani Stoica și Floarea, la moșia
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
vândut pe Gheorghiță primarului din localitatea Gostinu, județul Giurgiu, cu baltag cu tot, obiect pe care feciorașul îl folosește la păzitul porcilor, deocamdată; Vitoria s-a emancipat bine trăind în concubinaj când cu baciul ungurean când cu cel vrâncean, fiind cercetată în stare de libertate pentru bigamie cu perspective de prostituare; în ceea ce o privește pe Ana lui Manole, după absolvirea unui curs managerial organizat în cadrul programului Leonardo da Vinci-Hildegard Puwak & comp SRL, a fost angajată pe post de patroană la
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
noastre Poliții - ceea ce îl face pe Marius Tucă să editorializeze pe această temă în JURNALUL NAȚIONAL sfătuind Poliția să dea un anunț la Mica publicitate pentru declararea pierderii arestatului. Arestatul, care a fugit din mîna Poliției, un anume Marian Trașcă, cercetat pentru consum și trafic de droguri, s-a predat singur după ce a dovedit că și din arestul Poliției, dacă vrei scapi. Și mai e însă cazul unui militar în termen, prezentat de același ziar: „Dezertorul afacerist. Adrian Gegiu a dezertat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
scoală nimic. Cîți ani am, am uitat. Trăiesc de mult. Aș putea să rog o femeie să caute prin hîrtiile mele de cînd trăiesc. Dar nu vreau să mă dezvălui pînă-ntr-atît. Principalul e că exist. După ce mor vor trebui să cerceteze cînd m-am născut. Pentru certificatul de deces. Poate și pentru ferpar. S-ar putea ca unii să se mire de cît de tînăr eram. Aș fi putut să smulg copacii din rădăcini. Femeia care deschide uneori fereastra e în
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Înțeleg, de asemenea, că înseși serviciile de mai sus trebuie supravegheate de cineva. Dar n-am să înțeleg, în ruptul capului, de ce trebuie ținuți sub control intelectualii și ziariștii români care nu fac decât ceea ce fac toți ziariștii din lume: cercetează și publică rezultatul cercetărilor. Menționez ziariștii pentru că la ei s-a referit în mod direct dl Timofte. Va să zică, marele pericol al acestei țări îl constituie mânuitorii de condei! Să auzi și să te minunezi! Ei și articolele lor pun în
Pompierul însetat de medalii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12039_a_13364]
-
filozofi greci au statuat o dată pentru totdeauna două trăsături definitorii ale Europei (...), și anume principiul libertății și ideea de sistem" (p. 38). O asemenea dezvoltare particulară nu putea să nu ducă la coliziunea cu alte "lumi", pe care Europa le cercetează și, prin dinamismul său constructiv, le provoacă. Spațiul a imprimat, în timp, alte formule de dezvoltare și, implicit, de organizare comunităților extraeuropene. Un mediu prea generos minimalizează tentațiile creativității: limitează inovația, stimulând fantezia în dauna raționalității aplicate. Mediul darnic favorizează
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
de vântul cel sălbatic al durerii/ Palid stinge - Alexandrescu sânta candel' a sperării/ Descifrând eternitatea din ruina unui an"), putem reține note caracteristice ale poeziei sale din fragmente, precum acestea: "Dar pre om și-a lui natură destul nu ai cercetat,/ de voiești să fiu ca râul care curge nencetat/ Acel râu trece p-o vale, pe câmpie, printre flori/ iar prin relele vieții e mai greu să te strecori". Sau: "A mea durere, trecut un arc/ ea nici crește, nici
Cipariu și Eminescu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/12114_a_13439]
-
lor devastatoare în rîndul populației românești. Nu prea le-a cunoscut pe propria-i piele și nu a căutat să afle despre ele din cărți. Nu pot uita remarca unui prieten, distins intelectual de altfel, în timp ce mă punea să-i cercetez rafturile bibliotecii: "uite cîte volume vorbesc aici despre istoria antisemitismului. în schimb, în afară de memoriile lui Belu Zilber, nu am nimic despre Gulag. Nu m-a interesat". De ce? Lipsă de curiozitate afectivă și intelectuală, de imaginație? Povestea cu cămașa? Cîte ceva
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
trecutul pe vremea cînd opinia publică era interesată de soarta teroriștilor? Probabil că fostul președinte a avut această idee, văzînd de cît interes se bucură serialul despre Revoluție publicat de Jurnalul național. Dacă la timpul potrivit comisiile parlamentare care au cercetat ce s-a întîmplat la Revoluție și-ar fi făcut treaba convingător, Jurnalul național rămînea fără subiect. Dar cînd inverstigațiile parlamentare au ajuns la concluzii pe care nu le luau în serios nici cei care le-au întreprins, de ce n-
Ultimul revoluționar cu hîrtie în mînă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12123_a_13448]
-
nu strică, să începem cu o amintire aparte a mai vîrstnicului său contemporan, Gr. Alexandrescu. Neputîndu-și explica prea bine "colorația atît de vie, sugestivă și naturală" a originalului autor "poporal", fabulistul și prietenii îl însărcinează pe profesorul Gruber a-l cerceta mai îndeaproape. "Distinsul observator", preocupat de psihologia experimentală cu aplicații în "audiția colorată", îl urmărește pe humuleștean "vreo jumătate de an". Îi ia la întors manuscrisele, îl privește în timp ce scrie și, din cînd în cînd, îi cere unele "impresiuni". Deși
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
știe el ce știe. De aceea încearcă să judece la rece orice situație nouă care apare și, mai ales, să privească mefient spre "ideile de lemn" care la un moment dat ajung să domine scena fără ca nimeni să le mai cerceteze logica, sursa și finalitatea. Spunînd mereu cu voce tare ce gîndește, Cristian Tudor Popescu ajunge uneori pe aceeași parte a baricadei cu persoane pe care nici măcar el nu le consideră frecventabile. Tendința sa naturală de a se opune gîndirii comune
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
Vanghele, strămoșul din Cadrilater, senior în acel sud danubian, precum și pe urmașul său, grefierul Demetru, tatăl Mizei, aceasta fiind unul dintre cele mai reușite personaje ale romanului prin destinul ei tragic. Având ambiții genealogice de decodificare a genelor urcătoare, autorul cercetează prundurile originare sau rădăcinile personajelor, atestându-le adaptarea și rezistența după o grilă socio-antropologică, O ars narrativa aproape științifică, ce stăruie, mai ales în a doua parte a romanului, asupra unor schimbări violente de destin, a unor caractere și tipologii
În căutarea rădăcinilor pierdute by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12230_a_13555]
-
Sicilia sau Appian. De la clasicul Titus Livius, care a consacrat o mare parte a amplei sale retrospective luptelor cu cartaginezii (zece din cele treizeci și cinci de cărți păstrate sunt dedicate războiului cu Hanibal), la abreviatorii Florus, Iustin sau Eutropius, ei au cercetat cu asiduitate dinamica relațiilor tensionate dintre Roma și Cartagina. Scriitori de factură foarte diferită se lasă atrași atât de legendele, cât și de istoria Cartaginei. Cato își încheie aproape toate discursurile cu proclamarea necesității de a fi nimicită capitala dușmană
Cartagina în imaginarul latin by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/12240_a_13565]
-
din faptul că țările și munții, cauza și hrana furtunilor, fiind cam rari, o masă imensă a unei mări neîntrerupte și adânci este pusă în mișcare mai greu. (Cadență perfectă a traducerii n.n. ). Nu e scopul acestei lucrări de a cerceta natura oceanului și cauza fluxului și refluxului, căci mulți au vorbit despre aceasta. Aș adăuga numai că nicăieri marea nu-și întinde mai departe stăpânirea, că ea aduce într-o parte și alta o mare cantitate de apă a râurilor
Descrierea Angliei (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12623_a_13948]
-
stînga acesteia. Cît privește ce va fi fost în sufletul lui Mircea Eliade, numai d-na Laignel-Levastine știe, în directă descendență din reporterul Caracudi". Bineînțeles că ne distanțăm și noi alături de Barbu Cioculescu de un punct de vedere măcar discutabil: Cercetînd paradoxala fecunditate a literaturii noastre, fie și în anii reaprinderii ideologice ceaușiste, dl Eugen Negrici consideră că apăsarea ideologică în cauză nu a avut o eficacitate reală și chiar că - dar curios - Ťun regim în care presiunea nu folosește măsuri
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
de a-și arăta dar și de a privi goliciunea mamei: "Ea nu se ferea niciodată de tine, / îți explicase doar că sunteți legate una de alta / cu niște firișoare invizibile, mai subțiri decât pânza de păianjen, / așa că îi puteai cerceta în voie singura pată neagră de pe trup, / locul umbros dintre picioarele ei subțiri și albe, / ar fi trebuit să-l cunoști. Pe-acolo ai ieșit în lume, cu mâinile vineții i-ai dat la o parte / părul ei negru și
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
ca stilistică generală, Florin Mitroi este un nonfigurativ, un spirit platonician sau oriental, iar raporturile sale cu nivelul senzorial și vizibil al realului se stabilesc în termeni absoluți și lipsiți de orice echivoc. Atunci cînd pictorul experimentează forme pure, cînd cercetează disponibilitățile ascunse ale substanței și ale limbajului, dispare cu totul orice referent narativ, iar forma care se naște din această realație a artistului cu propriile sale instrumente este realitatea însăși, anistorică, fără trecut și fără viitor, un fel de icoană
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
dacă obiectivitatea e autentică, atunci lumea descrisă e una maladivă. Deja obiectele aveau simptome animiste într-un mod patologic în poezia pre-2000 a lui Vișniec: "lucrurile își veneau încet în fire/ după îndârjirea cu care mă gândisem la ele/ își cercetau rănile și se numărau/ unele pe altele" " Eu tot la adevăr, bine și frumos. În Poeme ulterioare și în cele inedite, obiectele părăsesc de bună voie balamalele gravitației și încep o viață a lor: "nimeni, nimic, niciunde/ atâta știa să
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi,cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat parțial de Mircea Deac în cartea sa Mattis Teutsch și realismul constructiv, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1985, carte în care se și publică vreo cîteva fragmente, și de Mihai Nadin care îl amintește în contextul discuției despre Ideologia artei, în prefața
Din nou despre Hans Mattis-Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12764_a_14089]
-
nu trebuie să mai fie tabu. Într-o asemenea conjunctură, și dacă nu ești suficient de atent, poți avea sentimentul că lucrurile au intrat într-un asemenea normal, încât, de la micii găinari băgați la zdup în cohorte, până la marii corupți cercetați în văzul televiziunilor, toți sunt hotărâți să emigreze în Tars pentru a fi dirijați de Saul și instruiți în legătură cu circulația rutieră pe Drumul Damascului. Așa am aflat cu promptitudine că guru-ul misei vrusese să plece din țară, doar că
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
una-alta, televiziunile au avut un subiect de senzație și am fost curioși să aflăm ce se întâmplă până la urmă. După reținerea sa pentru a mai schimba idei cu poliția, guru-ul a fost lăsat... la vatră urmând să fie cercetat în libertate. Gest umanitar, legal și ținând de toate nuanțele și uzanțele democratice. Minunea zgomotoasei și spectaculoasei arestări a ținut trei zile, urmată de eliberare și liniște. De altfel era nefiresc să fie ținut un om sub obroc doar pentru că
Urmărirea generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12783_a_14108]
-
lansări de cărți, cineva trebuie să leșine sau chiar să facă infarct; 19. O grevă a foamei se înscrie perfect în peisaj, ca și câțiva câini-lup care să adulmece insistent fiecare nou-sosit; 20. Mai toți editorii și autorii vor fi cercetați de către Parchet pentru că reușiseră să publice volume nesubvenționate de stat... 2 1. Etc. etc. etc. ...Astfel, dragu" mieu, mai toți redactorii de știri vor afla că are loc un eveniment cultural. Încolo, ce e aia "Târg de carte", chiar "Bookarest
Evenimentul cultural ca știre de senzație by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12802_a_14127]