451 matches
-
ȘI ECHILIBRU În acest capitol se încadrează așa numitele ataxii care pot fi cerebeloase, vestibulare și cele prin tulburări de sensibilitate profundă. a. Ataxiile cerebeloase - bolnavul se deplasează cu dificultate, cu baza de susținere lărgita, existând o dismetrie la probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/și membrele inferioare; ele pot influența în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A.V.C., parapareze ataxice din diverse afecțiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
probele cerebeloase pentru membrele superioare sau/și membrele inferioare; ele pot influența în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A.V.C., parapareze ataxice din diverse afecțiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale). Cand se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcțional este dificil și nu are valoare în ceea ce privește ataxia în sine. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica și gradul III sau ÎI de invaliditate. b. Tulburările vestibulare
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
ele pot influența în mod decisiv motricitatea în cazul în care se asociază cu sindroame piramidale centrale (hemipareze ataxice din A.V.C., parapareze ataxice din diverse afecțiuni neurologice care afectează căile cerebeloase spinale). Cand se asociază deficite motorii cu sindroame cerebeloase diagnosticul funcțional este dificil și nu are valoare în ceea ce privește ataxia în sine. Pentru anumite profesii care implică coordonarea se poate justifica și gradul III sau ÎI de invaliditate. b. Tulburările vestibulare pot fi diagnosticate clinic și cu ajutorul ex. O.R.L.
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
clinice: - formă cu recăderi și remisiuni; - formă primar progresivă; - formă secundar progresivă. Combinarea de sindroame este variabilă de la caz la caz, de la forme pur motorii la sindroame combinate cum ar fi: sindorm motor + ataxie prin tulburări de sensibilitate profundă + sindrom cerebelos + sindrom vestibular. a) Sindromul motor: ... 1. Sindromul paraparetic (paraplegic) - existența unui deficit motor sau cel puțin mers spastic. 2. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) - existența unui deficit motor de partea respectivă, hiperreflectivitate osteotendinoasa, sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
sau cel puțin mers spastic. 2. Sindrom hemipaetic (hemiplegic) - existența unui deficit motor de partea respectivă, hiperreflectivitate osteotendinoasa, sindrom Babinski sau semnul Hoffmann (toate semnele sau cel puțin două). 3. Monopareza sau tetrapareza. b) Sindromul ataxic: ... 1. Ataxie prin tulburări cerebeloase: mers ataxic cu baza lărgita de susținere, tulburări ale probelor de coordonare (proba indice - nas și călcai - genunchi), adiadococinezie (proba marionetelor), reflex pendular, tremor intențional. 2. Ataxie prin sindrom vestibular: deviații tonice statice la închiderea ochilor, proba Romberg, proba brațelor
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
axiale; degenerarea celulelor coarnelor anterioare și a tracturilor corticospinali; - microscopia electronică: pune în evidență întreruperi miofilamentare la nivelul miofibrilelor, ștergerea arhitecturii, depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei; frecvent întâlniți sunt corpii membranoși, grasosi, laminații concentrice. EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASA FRIEDREICH Simptomatologia - ataxia cerebeloasa este de obicei cea care atrage atenția asupra bolii, determinată fiind de tulburările de sensibilitate că și cele de tip cerebelos. Mersul este tabetic, cerebelor cu baza de susținere lărgita, bolnavul prezintă dismetrie, vorbire lentă, R.O.T. se abolesc
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
depozite de glicogen la nivelul sarcoplasmei; frecvent întâlniți sunt corpii membranoși, grasosi, laminații concentrice. EREDOATAXIA SPINOCEREBELOASA FRIEDREICH Simptomatologia - ataxia cerebeloasa este de obicei cea care atrage atenția asupra bolii, determinată fiind de tulburările de sensibilitate că și cele de tip cerebelos. Mersul este tabetic, cerebelor cu baza de susținere lărgita, bolnavul prezintă dismetrie, vorbire lentă, R.O.T. se abolesc precoce. Amiotrofiile sunt de regulă distale, mai accentuate la membrele inferioare, descriindu-se aspectul "picior de cocos", aspect de picior scobit
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
Biopsia musculară nu diferă esențial de cazurile cu amiotrofie peroneală neurogene. Biopsia de nerv îmbracă aspecte de degenerescenta azonala cu atingere preferențiala a fibrelor mielinice mari, involuția severă a neuronilor ganglionilor spinali și pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. EREDOATAXIA CEREBELOASA PIERRE-MARIE Este o formă diferențiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase și piramidale sunt predominanțe. Clinic - debutul și evoluția asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomina: - semnele cerebeloase cu ataxie, tremor intențional și vorbire
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
azonala cu atingere preferențiala a fibrelor mielinice mari, involuția severă a neuronilor ganglionilor spinali și pierderea fibrelor mielinice din nervii periferici. EREDOATAXIA CEREBELOASA PIERRE-MARIE Este o formă diferențiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase și piramidale sunt predominanțe. Clinic - debutul și evoluția asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomina: - semnele cerebeloase cu ataxie, tremor intențional și vorbire cerebeloasa; - semnele piramidale sunt mai bine exprimate în formă Pierre-Marie, dar cu afectare mai mică a sensibilității profunde
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
fibrelor mielinice din nervii periferici. EREDOATAXIA CEREBELOASA PIERRE-MARIE Este o formă diferențiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase și piramidale sunt predominanțe. Clinic - debutul și evoluția asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomina: - semnele cerebeloase cu ataxie, tremor intențional și vorbire cerebeloasa; - semnele piramidale sunt mai bine exprimate în formă Pierre-Marie, dar cu afectare mai mică a sensibilității profunde. R.O.T. pot fi vii, se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale, mai ales in
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
PIERRE-MARIE Este o formă diferențiată din grupul eredoataxiilor foarte asemănătoare cu eredoataxia Freidreich în care însă semnele cerebeloase și piramidale sunt predominanțe. Clinic - debutul și evoluția asemănătoare cu maladia Freidreich dar predomina: - semnele cerebeloase cu ataxie, tremor intențional și vorbire cerebeloasa; - semnele piramidale sunt mai bine exprimate în formă Pierre-Marie, dar cu afectare mai mică a sensibilității profunde. R.O.T. pot fi vii, se poate găsi doar aspectul contracturii piramidale, mai ales in membrele inferioare. A. TIP SUPERIOR Deficiență de
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
0-10% - incapacitate ușoară - 10-14% - incapacitate medie - 15-20% - incapacitate accentuată - 21-30% - incapacitate gravă - 31-40% Desigur, gradul de incapacitate poate fi mai mare ținând seama de boală de bază care generează aceste tulburări de echilibrație. Uneori tulburările vestibulare se complică cu tulburări cerebeloase etc. De aceea se adaugă și procentele revenind celorlalți factori care determină dezechilibrul. Diagnosticul capacității de muncă În aprecierea gradului de incapacitate a pacientului cu tulburări vestibulare periferice, trebuie să ținem seama că procesul de compensare centrală poate să nu
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
în 2/3 anterioare ale limbii, paralizie facială ipsilaterală, tinitus, vertij, pierderea auzului. Complicații Varicela Complicațiile varicelei sunt rare, se asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul Guillain-Barre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dintre infecțiile acute Lyme. Tulburările neurologice apar la 15% dintre cazurile netratate cu manifestări izolate sau combinate de meningită, encefalită, mielită, nevrite de nervi cranieni (mai ales „paralizia Bell” bilaterală a nervului facial), radiculoneuropatie senzitivă sau motorie, neuropatie periferică, ataxie cerebeloasă. Meningita boreliozică poate fi singura manifestare a infecției și se caracterizează prin modificări ale LCR cu pleiocitoză limfocitară (~100 cel/mm3), proteinorahie crescută și glicorahie normală sau ușor scăzută. Mai ales în Europa este descrisă meningopolinevrita sau sindromul Bannwarth , definit
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prin leziuni ale coarnelor anterioare, deficitele neurologice focale tranzitorii. Toxoplasmoza cerebrală este consecința reactivării unei infecții anterioare. Formele clinice ale toxoplasmozei cerebrale sunt encefalita difuză cu epilepsie și tulburări de conștiență și forma abcedată focalizată, manifestată cu hemipareza, hemiplegie, sindrom cerebelos, deficit senzitiv. Examenul CTC evidențiază abcese multiple, cu aspect patognomonic “în cocardă”, uneori cu efect de masă. Diagnosticul de certitudine este realizat de evidențierea leziunilor specifice în prelevatul din biopsia cerebrală. Investigațiile serologice nu au valoare pentru diagnosticul toxoplasmozei cerebrale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
romb, până la sinusul pietros inferior și expunerea durei mater de la nivelul fosei posterioare (fig. 4.19). După secționarea tentoriului și a durei corespunzătoare ferestrei create în stânca temporalului se evidențiază artera bazilară (porțiunea medie și inferioară), nervul VI și artera cerebeloasă antero-inferioară [7]. CRANIOTOMIILE/ CRANIECTOMIILE DE FOSĂ POSTERIOARĂ Abordul suboccipital median [7] Acest abord este utilizat pentru accesul asupra leziunilor situate la nivelul vermisului sau emisferelor cerebeloase în regiunea paravermiană, asupra leziunilor de la nivelul ventriculului IV, sau în cazul abordul supracerebelos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stânca temporalului se evidențiază artera bazilară (porțiunea medie și inferioară), nervul VI și artera cerebeloasă antero-inferioară [7]. CRANIOTOMIILE/ CRANIECTOMIILE DE FOSĂ POSTERIOARĂ Abordul suboccipital median [7] Acest abord este utilizat pentru accesul asupra leziunilor situate la nivelul vermisului sau emisferelor cerebeloase în regiunea paravermiană, asupra leziunilor de la nivelul ventriculului IV, sau în cazul abordul supracerebelos al tumorilor de regiune pineală. Incizia la piele este liniară pornind de la inion până la nivelul apofizei spinoase de la C3-C4. O incizie mai lungă permite o deschidere
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vor permite o relaxare suplimentară a creierului, iar deschiderea cisternei magna asigură de cele mai multe ori relaxarea marcată a creierului, permițând explorarea microchirurgicală a liniei mediane (fig. 4.21). Craniectomiile laterale Pe aceste deschideri pot fi abordate tumorile localizate in emisferele cerebeloase, în cisternele laterale sau în unghiul ponto cerebelos precum și tumorile pontine cu lateralizare spre una din emisferele cerebeloase. Craniectomiile laterale pot merge de la o rezecție a hemiscuamei occipitale de o parte până la rezecții laterale transcondilare sau extrem laterale, iar incizia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
deschiderea cisternei magna asigură de cele mai multe ori relaxarea marcată a creierului, permițând explorarea microchirurgicală a liniei mediane (fig. 4.21). Craniectomiile laterale Pe aceste deschideri pot fi abordate tumorile localizate in emisferele cerebeloase, în cisternele laterale sau în unghiul ponto cerebelos precum și tumorile pontine cu lateralizare spre una din emisferele cerebeloase. Craniectomiile laterale pot merge de la o rezecție a hemiscuamei occipitale de o parte până la rezecții laterale transcondilare sau extrem laterale, iar incizia va fi conformă cu tipul abordului preconizat, pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
creierului, permițând explorarea microchirurgicală a liniei mediane (fig. 4.21). Craniectomiile laterale Pe aceste deschideri pot fi abordate tumorile localizate in emisferele cerebeloase, în cisternele laterale sau în unghiul ponto cerebelos precum și tumorile pontine cu lateralizare spre una din emisferele cerebeloase. Craniectomiile laterale pot merge de la o rezecție a hemiscuamei occipitale de o parte până la rezecții laterale transcondilare sau extrem laterale, iar incizia va fi conformă cu tipul abordului preconizat, pentru a asigura maximul de confort și vizibilitate chirurgului. În tumorile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în X sau în Y, important este ca aceasta să ofere un câmp operator cât mai larg, în vederea accesului multidirecțional asupra tumorii. Deschiderea cisternei magna va duce la evacuarea unei însemnate cantități de LCR și la relaxarea cerebelului și amigdalei cerebeloase. Aceste structuri sunt retractate superomedial și apar fața laterala a bulbului, AV proximală și nervii cranieni. Abordul suboccipital extrem lateral a fost introdus pentru leziunile cu localizare de la nivelul porțiunii inferioare a clivusului până la nivel C2, fiind o extensie a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai rar, cu localizare lobară, obiectivul este ablația totală a tumorii precum și a porțiunii de capsulă care se contrastează la administrarea de gadolinium. O leziune situată subcortical presupune o incizie corticală care se practică la nivelul unui șanț al emisferului cerebelos mai puțin vascularizat, sau în localizările supratentoriale, printrun coridor trans-sulcal. Nodulul tumoral este în mod obișnuit mai vascularizat, dar hemostaza cu coagularea bipolară și reducerea prin aspirație nu reprezintă de obicei o problemă deosebită (fig. 4.30). Localizarea astrocitomului la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
degenera malign [1]. Tabloul clinic al astrocitomului va depinde în mod evident de localizarea procesului expansiv. Localizările la nivelul fosei posterioare vor determina în primul rând manifestări de hipertensiune intracraniană generată de hidrocefalia obstructivă, abia mai târziu instalându-se fenomenele cerebeloase. Localizarea la nivelul chiasmei va genera tulburări de vedere destul de tardiv în evoluție, asociată sau nu cu fenomene de hipertensiune intracraniană, produse în acest caz de obstrucția orificiilor Monro uni- sau bilateral. În localizările lobare pe primul plan vor sta
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivelul liniei mediane, chiasmei optice, hipotalamusului (fig. 4.45). Localizarea lobară este mai rară, aspectul fiind de obicei de tumori hipovasculare cu localizare lobară, mai frecvent frontală și temporal (fig. 4.46). Tratamentul este prin excelență chirurgical în localizările cerebeloase, cele focale la nivelul trunchiului cerebral, sau lobare. Obiectivul major este ablația completă a tumorii care duce la vindecarea cazurilor în 80-90% din cazuri. Ablația subtotală este urmată de regulă de recreșterea tumorii, deși există cazuri de tumori reziduale stabile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Obișnuit lăsăm intraventricular un cateter pentru drenaj extern care va fi menținut maxim 5 zile. Tumorile de la nivelul ventriculului IV vor fi abordate suboccipital median și în acest caz fiind necesară identificarea pediculului vascular care de obicei provine din artera cerebeloasă posteroinferioară, după secționarea căruia se trece la tehnica obișnuită de reducere progresivă a tumorii până la ablația ei completă. În ceea ce privește tratamentul hidrocefaliei, opinia noastră este de a practica drenaj ventriculoperitoneal numai după rezecția completă a tumorii și persistența hidrocefaliei simptomatice. O
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]