651,110 matches
-
însângerat la tâmplă, clătină puțin din cap apoi ieși. Dacă stătea bine să se gândească, n-ar fi putut spune cu precizie de ce acceptase această ofertă. Probabil la insistențele Luizei, să-i facă plăcere, să ajute o femeie în impas. Cererea nu fusese deloc una obișnuită, îl rugaseră să traducă, dar de data asta nu cum se întâmpla de obicei la conferințe, meetinguri, întâlniri diplomatice ci... într-un spital! Și cum foarte puțini știau albaneza, familia insistase să-i ajute. Era
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
de aici, ca să-și poată căuta de lucru în Austria. Nu prea aveau habar și ele nu se grăbeau. Așteptau oferte și locuri de emigrare mai îndepărtate, dar își puseră mintea la contribuție și-i găsiră o soluție: să facă cerere de emigrare pentru un loc mai greu accesibil și mai sărac în oferte și, fiindcă ar fi avut mai mult de așteptat, va fi dusă-n pensiuni, unde s-ar descurca mai ușor pe cont propriu să-și găsească de
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
un loc mai greu accesibil și mai sărac în oferte și, fiindcă ar fi avut mai mult de așteptat, va fi dusă-n pensiuni, unde s-ar descurca mai ușor pe cont propriu să-și găsească de lucru. Făcu o cerere de emigrare în Australia și, într-adevăr, după două zile a fost luată cu autobuzul din lagăr și dusă într-o pensiune din sătucul Sankt Nikol an der Donau, aflată la o sută cincizeci de kilometri de Viena. În zonă
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
vreo câteva secunde, ia să vezi ce fericiți veți fi! Și între laudele mele josnice de la începutul raportului, și cele de la sfârșitul raportului, am îndesat în ziua aceea o grămadă de șopârle vii, de critică și de protest și de cereri - le-am citit pe toate, trăgând cu ochiul ba spre faraon, ba spre fiica faraonului, și la sfârșit am îngroșat laudele josnice. Un pic așa, pentru orice eventualitate. S-a terminat ședința, Zoia s-a sculat și a ieșit printre
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
jurnalele mele despre cursul epilepsiei lui, care l-a ucis în 2003, au fost scrise în engleză și a trebuit să le traduc pentru a le introduce în Portretul lui M. Despre tribulațiile lingvistice ale exilului am scris recent, la cererea lui Norman M., care îngrijește o antologie pe tema "scriitori români despre scris" pentru o editură universitară americană. Acest text nu e nelalocul lui în harababura de fragmente eterogene pe care o numesc Un altfel de jurnal. Abia în adolescență
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
disidentul. „I1 vreți jos pe lliescu?“ întreba securistul răspopit, călare pe-un tanc. „Da!!! Să vină aici, lângă noi!“ răspundea într-un glas mulțimea care nu prea știa bine pentru ce se află acolo., Atunci, jos lliescu!“ strigă răspopitul, răstălmăcind cererea oamenilor. §i din ce in ce mai murfi se luau după el. Mai tarziu, după ce pierduse partida, isi anunfase de la balcon demisia din guvernul provizoriu. Fusese greșit înțeles... El nu făcuse altceva decât să-1 cheme pe lliescu în mijlocul oamenilor. Jos, unde erau ei! Dar
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
îl anunță că va renunța la toate preocupările lumești. Numai sacrificiul dragostei pentru Ștefan îi va consacra vocația supranaturală. „Seducătorul din el era contrariat” - comentează prozatorul. Deznădejdea lui e iremediabilă. Ioana este ucisă de un kurd pătimaș, căruia îi refuzase cererea insistentă de a-i face un fel de vrajă din dragoste pentru păstrarea amantei și înlăturarea concurentului, deși acest gen de fapte nu intra în competența miraculoasei vindecătoare. Tema nuvelei e insolită și atractivă: un seducător obosit se află dezarmat
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
toți avem aceleași automatisme. Oricum, cred că nu știu ce trece mai ușor neobservat tocmai prin perfecta lui absență de „sens propriu”: supărătoare și comice sînt mai ales clișeele care par să spună ceva (introducerea unei consecințe, a unei explicații - deci, care va să zică ; cererea de confirmare - nu?, nu-i așa), angajîndu-l pe interlocutor. Vag și dezangajant, nu știu ce proliferează, fără riscuri majore.
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
care s-ar fi trecut la un acord, inițial”. Împrejurarea că, în al cincisprezecilea an de la acele evenimente chestiunea rămâne în aceiași termeni, că noi dezinformări se stivuiesc peste cele vechi - vezi recentele declarații ale președintelui Voronin privitoare la o cerere a lui Ceaușescu de a i se îngădui să aterizeze la Bolgrad, refuzată de Gorbaciov și Iliescu - produc spaima încremenirii timpului, preludând neantul! În preajma unor alegeri în care opoziția democratică va pierde la scor, Monica Lovinescu are viziunea unei populații
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
de rînd? Nu, aristocrații. Domnul Flosse a sugerat că primul act oficial al regelui s-ar cuveni să fie o solicitare de fonduri către americani, exprimată în numele guvernului, pentru ca Franța să se consolideze în lupta împotriva comunismului, dublată de o cerere identică la adresa națiunilor comuniste, în interesul păcii mondiale. Răspunsul entuziast atît al Statelor Unite, cît și al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, dovedește limpede că domnul Flosse analizase corect situația. După cum a avut grijă să consemneze istoria, Congresul American a oferit mai
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
coifurilor de oțel, căci numeroși pairi tineri au insistat să asiste la încoronare în ținuta completă de luptă, indiferent cît de caldă ar fi fost vremea. Cei din industria textilă au instituit un schimb suplimentar în toate fabricile, ca să onoreze cererea de obiecte din catifea și de hermine artificiale, ferite de atacul moliilor. Coroana în sine era o problemă, dat fiind că nu exista. Totuși, Van Cleef și Arpels, Harry Windston și cei la Tiffany’s și-au sondat resursele, și-
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
a căpătat certificat de economie funcțională de piață. EVENIMENTUL ZILEI a folosit varianta traducerii fără suflet, ca și ZIUA de altfel, trăgînd concluzia că România a rămas din nou repetentă, ca dl Goe. Fraza cu pricina a fost analizată, la cererea Agenției Mediafax de una dintre expertele de la Economist Intelligence Unit, Joan Hoey, care a spus că fraza cu pricina e ambiguă și construită în deplină desconsiderare a limbii engleze. Ca să nu rămână însă românii, mai ales cei de la Palatul Victoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
să lase de izbeliște viitorul, de dragul unui prezent oricum plin de lipsuri și lipsit de perspective. Aceasta e filosofia care a dus la sărăcirea României în tranziție. O filosofie politicianistă de pe urma căreia la noi s-au făcut reforme numai la cererea Occidentului, totodeauna cu mare întîrziere față de alte țări fost comuniste. Revenind la sintagma premierului Năstase, aceea cu traducerea fără suflet, cum e posibil ca prim-ministrul să se joace astfel de-a vorbele și de-a traducerea într-o chestiune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
reformei agrare inițiate și susținute de Ionel Brătianu încă înaintea izbucnirii primului război mondial! Si asta în condițiile în care mulți fruntași ai partidului liberal erau mari moșieri interesați în menținerea latifundiilor! După încheierea războiului generalul Averescu a respins categoric cererile repetate adreasate lui de numeroși partizani de a acapara manu militari puterea; el nu s-a lăsat împins de orgolii și de ambiții deșarte; dimpotrivă, refuzând aventura, el și-a sacrificat popularitatea enormă de care se bucura, dar a contribuit
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
de Iarnă, clădirea principală, ridicat în stil baroc, între 1754 și 1762, de Francesco Bartolomeo Rastrelli (și refăcut, după incendiul devastator din 1837, de Vasili Stasov și Aleksandr Briullov); Micul Ermitaj, cel care a împrumutat numele întregului complex, construit, la cererea Ecaterinei cea Mare între 1764 și 1775 de Jean-Baptiste Vallin de la Mothe; Vechiul Ermitaj, construit de Iuri Velten între 1771 și 1787; Teatrul Ermitaj, ridicat în stil renascentist între 1783 și 1787 de arhitectul Giacomo Quarenghi și, în fine, Noul
Arca sufletului rus by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12193_a_13518]
-
O-Zone: ,}i-am dat bip / și sînt voinic"). În acest caz, substantivul desemnează semnalul sonor, scurt, al telefonului mobil, iar expresia descrie o practică de folosire economică a acestuia, nu pentru convorbiri, ci pentru transmiterea unor simple mesaje convenționale (cerere de a fi sunat, semnal de sosire etc.): "ei ne dau un Ťbipť și noi îi sunăm" (EZ 3742, 2004, 5). ,femeile dau bip-uri ca să fie sunate înapoi de bărbați" (resursadefun.ro); ,poți da bip dacă nu ai credit
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]
-
acesta vorbind, așa că n-au vrut nici alb, nici roșu. Carafa cu vin roșu, goală pe trei sferturi, a poposit În dreptul lui Dorel. Când au venit aperitivele, Dorel a săltat iar carafa cu vin roșu, a mai pus puțin, la cerere, celor din jur, și a golit-o În propriul lui pahar. În acel moment, VP-ul a privit lung la paharul plin al lui Dorel și la carafa goală de alături. Dorel, cu un aer vinovat, s-a Întrebat retoric
Petrecere cu vin roșu și ciocolată Lindt. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_283]
-
din nou la responsabilitatea elitelor intelectuale și politice, o temă care merită să devină un subiect crucial pentru o discuție sinceră privind cauzele situației în care ne aflăm. Dacă nu se va răspunde cu acțiuni reale, ci cu vorbe, la cererile de eradicare a unei corupții ce poate fi definită drept cea mai mare problemă a democrației (așa cum este ea) din România atunci mi-e teamă că scenariul centralizării absolute a puterii ar putea deveni realitate. O Românie izolată de Vest
Nu fără mâhnire by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/12770_a_14095]
-
Întrebat dacă cineva dorește să-și spună părerea. “Domnule Președinte, pot să spun ceva ?” “Desigur, fiule, spune ! “Domnule Președinte, socotesc cele spuse de Domnul Penescu drept un injuriu nedrept față de Părintele Marină. Dacă aș fi În locul Domniei Tale, aș accepta cererea. Din cauze de strategie politică. Un om de al nostru, la cârma Bisericii, ar fi un pas pozitiv. Va rog să mă credeți că regimul comunist va fi impus, iar noi vom ajunge prin pușcării. Dacă vom pierde alegerile ar
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
de dreptatea tânărului, iar Ghilezan Îl privea gânditor. După zece minute, susținut de contele cu monoclu, apăru Iuliu. Față Îi redevenise senina. Avea obrazul alb, ca după o furtună sufletească. În picioare, se adresa celor prezenți : “Am decis sa aprob cererea preotului Marină. Sper că vei ști cum să Întrebuințezi puterile pe care le vei avea În cadrul Bisericii Ortodoxe. Nu uită că mai există și Biserica Unită. Bolșevicii vor Încerca s-o distrugă...Mergi În pace, părinte!” Preotul Îi multumi.Se
Păienjeniș. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
teorie a destinului" din La Tentation d'exister, în care "Cioran își împroșca țara de baștină cu insulte". Au reacționat la pamfletul cioranian și alți intelectuali din țară (G. Călinescu, D. D. Roșca, V. Lipatti, Ș. Cioculescu ș.a.), scriind la cerere, într-adevăr, dar nu și fără impulsul unei lezări lăuntrice. Pamfletul antiromânesc al lui Cioran, filozoful aflându-se la adăpost în lumea liberă, venea într-unul din cele mai tragice momente pentru români, captivi, cum arată Marta Petreu, "în poligonul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12319_a_13644]
-
García Bernal, cunoscut publicului din Amores perros, Y tu mama tambien, și mai recent, pentru modul în care îl portretizează pe Che Guevara în The Motorcycle Diaries. La nivel narativ, există un unic defect: nu e clar de ce Enrique refuză cererea lui Juan de a-l interpreta pe Zahara, mai ales că, așa cum îl vedem imaginându-și filmul, chiar el îi atribuie rolul. Structura e însă bine articulată, firesc pentru un scenariu a cărui creație a durat - mărturisește realizatorul/scriitorul - cam
Proasta, dar sentimentala educație by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12338_a_13663]
-
în acest volum 68 de piese documentare, în proporție covârșitoare din Arhivele vaticane, însoțite de un dens studiu, ce formează primul volum al lucrării, referitoare la vizitele pe care nunții vienezi le-au efectuat în Transilvania în secolul XIX, la cererea Scaunului apostolic. Redactate în limbile italiană, latină și română, documentele beneficiază acum de o ediție critică judicioasa, presupunând nu numai necesare traduceri, ci și portrete biografice, informații suplimentare și elucidări. 8. Începând cu 1999, la inițiativa istoricului Ion Bulei, Institutul
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
misterului prevăzute cu o kafkiană birocrație implacabilă. Purgatoriu terestru al autorului aparent "îndărătnic și nesupus", de facto supus supliciului său de Sisif al textului: "Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii, să tot scrii,/ împăraților, preaînaltelor fețe,/ proteste și rugi,/ cereri, petiții, memorii,/ suplice, amare plîngeri,/ pe dale de piatră îngenuncheat,/ lîngă negri neclintiți chiparoși,/ ca negre sfeșnice.// Așa ți se arăta Purgatoriul:/ să scrii în genunchi, / să scrii, să scrii,/ cu un potir mereu plin de cerneală/ pe masa altarului
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
subordine ditamai senatorul, deputatul sau ministrul?! Vă închipuiți cu ce satisfacție îi povestește nevestei sau amantei (ori amândurora): ,Să vezi, dragă, ce-am dat azi de toți pereții cu boul ăla de ministru, care-a venit să-i semnez o cerere agramată..." Pentru astfel de arătănii posesoare de doctorat salariul e un simplu bacșiș. Așa încât îi doare-n dos că asistenții (care de obicei duc greul materiilor prin care ei se plimbă ca vodă prin lobodă) trudesc pentru o sută de
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]