228 matches
-
capitala Republicii Moldova. A terminat Liceul de Muzică și apoi a absolvit Facultatea de Management de la ASEM. În 2006, împreună cu DJ Nash, a pus bazele proiectului "Studio One", iar un an mai târziu și-a mărit formula cooptând-o pe Tania Cergă ca solistă. Studio One a reușit în scurt timp să aibă mult succes, depășind granițele României. Single-ul lor “Everytime” a intrat repede în topurile internaționale de specialitate și a fost inclus pe celebra compilație a label-ului Ministry of Sound
Sasha Lopez () [Corola-website/Science/329987_a_331316]
-
interior se află obiecte casnice: oale și străchini de ceramică, butoiașe, lăcrițe și cofițe din lemn. Întinse pe pereți, sau aflate pe laițe, pe pat sau la icoane sunt așezate țesăturile de interior confecționate din lână și cânepă: păretare, lăicere, cergi, ștergare de perete și năframe de nuntă. Gospodăria tradițională din localitatea Câmpulung Moldovenesc este o gospodărie de crescători de animale din zona înaltă a Bucovinei. Ansamblul include: casă de locuit, grajd cu cămară și poartă. Casa de locuit din cadrul gospodăriei
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
șoaric=șoarece; șingătău=clopotel de bronz; șăitău=teasc din lemn care se folosește la stors uleiul din semințe de dovleac, cu ajutorul:sacului de pănura, penelor și a maiului; șubi=țesături din lână, aba, pănură din care se confecționează: șube, ciaoreci,cergi, desagi, străiți, laibere, lăibăruțe; sârbituri=țesături din in ori cânepă făcute la războiul de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de torenții ploilor repezi ori de roțile carelor împedicate; șciofârnog= ființă cu defecțiuni la unul ori mai multe
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
XX "strujacuri", făcute din pânză groasă țesută în casă și umplute cu paie de ovăz, grâu sau foi de porumb. Peste saltele se așezau cearceafuri din pânza de cânepa, lucrate în casă, apoi se puneau pernele și deasupra acestora o cerga din lână dubită. Păturile se acopereau cu un covor de lână, țesut în casă, în diferite culori si figuri. În zilele de sărbători păturile se acopereau cu cuverturi albe măiestrit țesute si terminate cu ciucuri si dantele. De-a lungul
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Botoșani și Dorohoiu, burdufuri mari de brânză, cașcavalul afumat, brânză bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales de la munte de ciobanii din Brețcu. Tot în iarmaroc se vindeau și o mulțime de mărfuri casnice: ițari, cergi, cioareci, cojoace, căciuli, cămăși de cânepă tărănești, valuri de pânză de cânepă și bumbac lucrate la Cașin și prin alte sate din cuprinsul județului Bacău. Mai erau încă prăvălii cu hamuri de lux cu belciuge nichelate, și o librărie cu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
în ziua de Sf. Vasile steagul "se dă" în mod intenționat de către ceată celor care vor să îl fure. Odată steagul furat, toată adunarea se deplasează la locul ales pentru datul in strai. Se aduce si se intinde straiul - o cergă foarte groasă de lână, lucrată prin mijloace tradiționale, pe care e cusută o pânză foarte rezistentă, țesută de asemenea ea la război. Părinții cetașilor se înțeleg din timp cu cei care vor ține de strai, aproximativ 25 - 30 de bărbați
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
pentru alergări în arenă. În timpul lui Solon era o mică trupă de călăreți la Atena, iar în războiul peloponeziac cavaleria avea deja 1000 de oameni. Scări și șa nu existau în anticitate, ci numai chingă, frâu și cel mult o cergă. Tot așa era la greci și la teuctherii germani, ai căror cai Cezar îi găsește mici, urâți și cu coame lungi. Frâul era adesea un simplu căpăstru. Scara a fost cunoscută abia în suta a patra după Hristos și anume
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la Vatra Dornei părinții mei nu au găsit nimic din ceea ce fusese gospodăria lor. Un om de omenie, fost prieten cu tatăl meu, preotul creștin-ortodox Spânu din comuna Coșna, nu departe de Dorna Cândrenilor, ne-a adus două perne, o cergă și o plapumă. Vă amintiți de vreun vis din acea perioadă? Am fost intervievată și de un regizor din Canada, Alexander Hauswater. M-a Întrebat și el ce vise am avut În Transnistria. Și i-am răspuns: În Transnistria a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Sanda-Elena - Judecătoria Craiova - Motirlichie Costinel - Judecătoria Craiova - Firan Elenă - Judecătoria Târgu Jiu - Ghimisi Claudia - Judecătoria Craiova - Belu Amalia - Judecătoria Târgu Jiu - Balteanu Emilia - Judecătoria Craiova - Tataroiu Simona-Ioana - Judecătoria Târgu Carbunesti - Selea Mircea Mugurel - Judecătoria Craiova - Staicu Angela-Simina - Judecătoria Novaci - Barbu Cerga Adela - Judecătoria Drobeta-Turnu Severin - Mischianu Alina-Gabriela - Judecătoria Filiasi - Gherghina Claudiu-Angelo - Judecătoria Segarcea - Junila Luminița - Judecătoria Motru - Galea Claudia-Carmen - Judecătoria Băilești - Navală Lăcrămioara - Judecătoria Corabia - Popescu Otilia-Cezarina - Judecătoria Târgu Carbunesti - Negoiță Liliana Nicoleta - Judecătoria Orșova - Oproiu Lavinia-Mihaela - Judecătoria Târgu Carbunesti - Acsinte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129019_a_130348]
-
sc. B, et. 9, ap. 81 sector 6 țel. 7697685 12032 DRAGAN MARIA (n. 1949) Str. Dristor nr. 114 bl. 13C, sc. 1, et. 6, ap. 18 sector 3 țel. 6480682 17786 DRĂGHICI N. MARGARETA (n. 1947) Str. Cap. Nicolae Cerga nr. 4 bl. P4-5, sc. B, parter, ap. 48 sector 2 țel. 2503159 4543 DRAGOLICI VICTOR (n. 1924) Str. Cricovul Dulce nr. 3 bl. 15, sc. A, et. 1, ap. 7 sector 4 țel. 6836361 5306 DRAGOMIR ELENĂ (n. 1940
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
sunt: - ștergarele de rudă și de icoane, confecționate din cânepă, bumbac, cu cromatică simplă: roșu, albastru, negru, galben. - fețele de pernă, ornate în același stil ca ștergarele, au rolul de a îmbrăca pernele, dar și funcție estetică. - fețele de masă. - cergile, expresie a spiritului creator al țărăncilor, sunt așezate în interior, pe rudă sau pe ladă, se folosesc în toate activitățile din viața comunității, de la împodobitul cailor, la cununii religioase și înmormântări. De asemenea, în comună funcționează unități de comerț și
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
amintesc bine acel septembrie de pe pătura din crâng. E toamnă și pădurea are menstruație. Precum norii noaptea nedeslușită de deasupra apei, gânduri nevăzute zboară adânc "n mine. Șed la umbra mea ca Robinson pe insula pustie. Mă aflu pe o cergă "n mijlocul unei pășuni de la marginea satului Babe, la poalele muntelui Kosmaj. Deasupra mea pe o padină se află un bunker german vechi din anul 1943. Năpădit de lăstăriș și jneapăn. Lângă mine șade soția mea Liza Swift și camaradul
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
vacanță, îmi place ca în roman să primesc o pensiune semicompletă la un preț modic - se vâră Liza Swift în această dispută despre literatura secolului XXI. Eu atunci mă ridic să plec, fiindcă mă dureau picioarele de atâta șezut pe cerga de sub copac. La despărțire i-am adresat lui Teodor următoarele: - în privința acelor mantre ale tale, pot să-ți spun că ele sunt valabile doar în combinație cu încă ceva. - Cu ce? - întreabă Liza, pe cănd Teodor tace misterios. - în Turcia
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
nu e tot. Povestea cu apa înțeleaptă și cu versul tău vrăjit, dragul meu Teodor, începe cu multe veacuri înainte... La aceste vorbe Teodor se ridică și el brusc, salută reverențios și ne părăsește luându-și cu el taina și cerga... Rămânând singuri, Liza mă duce la o cârciumă din apropiere, mă ia de ambele mâini, mă plantează în grădina micuță și pe când așteptam cafeaua, scoate ca din pușcă: - Povestește. Povestește repede tot ce știi, iar mie nu mi-ai spus
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
și singuratic al rătăcitorilor. Apoi redeveni cel dintotdeauna, iute la gând și la faptă, scară la scară cu toți călăreții lui, până la ultimul. Trebuia să ajungă Înapoi, Înainte ca această expediție să se transforme Într-un dezastru. - Două harabale cu cergi pentru răniți. Legați În feșe, să nu sângereze. Patru cai la fiecare, cu alți patru de schimb În spate. Un ceas de trap, să nu istovim caii peste măsură. Apoi schimb de cai, cu cei duși deja de cetașul Gligor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
fost că m-am și dezbrăcat. Aveam cioareci, cum le spune, pantaloni d-ăștia groși, haină și opinci. M-am și descălțat... Altădată, când presimțeam ceva, dormeam Îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat În culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s Înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit, repede m-am Încălțat și m-am Îmbrăcat, pe Întuneric. Și, când mi-am aranjat culcușul, deja, În timpul ăsta, or Început câinii să latre. Îmi dădeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
m-am Încălțat și m-am Îmbrăcat, pe Întuneric. Și, când mi-am aranjat culcușul, deja, În timpul ăsta, or Început câinii să latre. Îmi dădeam seama că era adevărat ce-am visat... Am stricat tot culcușul să nu se vadă, cerga am aruncat-o În altă margine, acolo În pod, m-am dat jos, cum era șură, locul unde se ține fân sau ceva... și aveam poartă Înspre curte și Înspre afară. Am vrut să ies pe poartă În afară, acolo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erau expuse produse de larg consum într-o gamă la fel de diversificată și bogată. Cel mai apreciat a fost locul unde erau expuse produse 202 de artizanat, oale de lut, ceramică de Corunt și de Horezu, costume naționale, ștergare, împletituri și cergi din lână în culori naturale. Eșarfele diafane din borangic mi-au amintit de viermii de mătase la care aveam an de an plan. O suprafață însemnată era ocupată de mobilierul împletit din răchită, minunat executat în multe comune din județe
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
reedificat în satele arse din ținuturile Filipopol și Bazardgik 957 de case și că 810 sunt asemenea pe cale de a se reconstrui. Totodată comisia a luat măsurile cuvenite pentru a veni în ajutorul locuitorilor celor mai nevoieși. Ea a împărțit cergi, plapome și merinde între indivizii cei mai lipsiți, unelte de plugărie și ajutoare bănești între țărani. Austro-Ungaria va numi asemenea un al doilea plenipotențiar la conferență și acesta va fi baronul Calice, agentul diplomatic acreditat pe lângă M. Sa Domnul României
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unsprezece șiruri de mărgean, șase șiruri de urmuz și două șiruri de rubine. inelele de argint iau locul celor de aur, dar și acestea apar destul de rar și mai ales la țăranii înstăriți. Cearșafuri, fețe de pernă, fețe de masă, cergi, scoarțe sau covoare se țes în casă din in, bumbac, borangic sau lână. Nu lipsesc nici șervetele, ștergarele sau peșchirele de „obraz“, de „mâini“, de „oglindire“, talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în diferite alte corelații specifice categoriei gramaticale a timpului. Imperfectul poate fi: • timp absolut; mai cu seamă în limbajul basmelor: „Era odată, la marginea unui drum, o fântână și, lângă fântână, ședea jos o babă, ghemuită pe niște zdrențe de cergă, și morfolea-n gingii...” (I.L. Caragiale) • timp relativ: în construcții sintactice mai complexe, în care verbul la imperfect se află prins, înainte de toate, într-un raport sintactic (mai ales de subordonare) cu un alt verb, la un timp trecut. Caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cosmosului în lumea modernă, lume de care el ține să se departajeze, nu o dată, în chip polemic. Dimineața cuvântului (1980) privilegiază valorile candorii, ale prospețimii și purității, într-o cromatică mereu maramureșeană, cu trimiteri etnofolclorice, dar și cu metaforizări moderne: „Cerga toamnei” tăinuiește „incendii de rodiri”, „Fata care trece pe drum / E prelungirea razei de soare.” Paralel, apare denunțarea „negrului de fum” (la propriu și la figurat) care amenință planeta. Herald al luminii și al albului (simboluri centrale), poetul încearcă totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
mai ingenioasă. Ireproșabilul meșteșug compozițional al scriitorului este surprins mai cu seamă în emiterea ,,semnalelor’’ expresiv-licențioase, de o simetrie și de o ,,inocență’’ mimată fără de greș. Bătrâna vorbește astfel și cu diavolul preschimbat în tânăr călător, care poposește noaptea sub cerga care o acoperea pe timpul nopții. Aici Satana, care voia să-și țină taina ascunsă, este descoperit de cerșetoare; pipăindu-l în somn, dă peste semnele neîndoioase ale naturii lui, coada și cele două cornițe; cerșetoarea, la rândul ei, ,,era o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
țesutul mergea mai repede. Mai complicat era țesutul covoarelor, la care se lucra cu mai multe mosoare de lână de diferite culori. Tot acum se țesea pănura pentru sumane, cioareci și căputuri. Datul pănurii (stofa țesută) la piuă și țolurile (cergile) la vâltoare avea loc vara fiindcă pănura trebuia să se și usuce. În preajma Crăciunului toate aceste munci erau Întrerupte, pentru că pregătirea pentru Sfintele Sărbători, tăierea porcului și prepararea lui cereau timp, uneori câte patru zile. Mai Întâi era pomana porcului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu incontestabil efect liric, simțăminte gingașe, precum cel provocat de resurecția unor icoane din copilărie. Poetul își amintește, cu duioșie, caii familiei, care goneau, „singuri, cu carul gol, / spre raiul Sălajului”. Evocatorul li se adresează astfel: „Înveliți pe spate cu cergile dichisite / de dulcea mea Mamă, / V-ați oprit în fața casei noastre părintești / din Șimleul Silvaniei, orășelul străjuit de / Măgura cu mii de ugere de struguri tămâioși - / ca să-mi duceți la măcinat tot ce-mi mai rămăsese / din grâul zilelor mele-mpuținate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]