153 matches
-
aveau avantajul că își puteau da mâna cu prietenii filateliști peste țări și mări. Era redactată în limbile română, franceză, germană și engleză. * Fișier Fișier, revistă scoasă la Cernăuți în anul 1934 de E. Ar. Zaharia și care anticipa „Iconarul” cernăuțean. Fiecare număr din Fișier cuprindea un singur articol. În numărul 2, Liviu Rusu publica „Mascarada de la Conservator”, iar Ion Ștefan în numărul 3, „Scriitori și reviste de la Brașov”. * Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei. Foaia Guvernului Țării pentru Ducatul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
anagogică II”; Lora Bostan, Brândușa Grigorco „Proza bucovineană din secolul al XIX-lea , începutul secolului XX”. La „Colaborări din celălalt veac” - Mihai Teliman cu „Ce sufăr redactorii”, iar la poezie Marcel Mureșanu cu mai multe titluri care interesează. Urmează „Aniversări cernăuțene”, „Documente” de Eugen Pertraș, referitoare la „Minoritățile naționale în atenția Consiliului Europei, Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale”; artă, folclor, etnografie”, un documentar „Satul nostru Mahala din Bucovina. Înregistrări pentru mai târziu, București 1965” de Ionică Nandriș - în arhivele Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1994). Se poate afirma că redacția revistei Glasul Bucovinei își face corect datoria, susținând număr de număr temele propuse: Bucovina - procese istorice și sociale; personalități istorice și culturale bucovinene; critică și istorie literară; poezie-proză, artă, folclor, etnografie, arhiva Bucovinei, aniversări cernăuțene, restituiri, conferințe și recenzii, memorii, evenimente din istoria neamului, cărțireviste bibliografie. Scriu la revistă multe condeie încercate și pricepute, competente. Tiparul executat la Tipografia „ARC” - SRL Bulevardul Preciziei nr.9-11, sector 6, București. * După erorile în serie comise de publicația
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Loghin: „Gheorghe Tofan” (18801920) în Revista Bucovinei nr.1/1944). * Fiu de lucrător C.F.R., Traian Chelariu (19061966), licențiat al Facultății de filozofie și litere din Cernăuți, cu studii profunde de specializare, mai întâi ca bursier al Școlii Române, rezervat Universității Cernăuțene, la Fontgnay - aux - Rose (Paris), (1931-1933), dirijat, acolo, de Nicolae Iorga, apoi, tot ca bursier, și la Școala Română din Roma (19331934), cadru didactic în învățământul românesc, lucrător de primă mână în presa română (Glasul Bucovinei și Junimea Literară, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
directorului Centrului de Studii „Bucovina” al Academiei Române, Dimitrie Vatamaniuc și portretul realizat de Mina Cionca pictorului bucovinean Epaminanda Bucevschi. La agenda culturală 2003 - programul de activități științifice și cultural artistice ale Societății. La rubrica Revista presei - prezentarea ziarelor și revistelor cernăuțene. George Galan semnează recenzia la cartea lui Vitalie Văratic: Șase zile din istoria Bucovinei (28 iunie-3 iulie 1940) „Invazia și anexarea nordului Bucovinei de către URSS” Mai semnează rubrici și materiale: George Muntean, Radu Grigorovici, Natalia Talmacec. Miorița, revistă literară a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de mâine. Toate laudele inițiatorilor: V. Bănățeanu, N. Neagu, N. Tăutu, F. Deculscu. (Din Orizont nr. 4/1939) * Miorița, revistă literară a străjerilor din Cernăuți. Editată de un grup de elevi de la Liceele „Aron Pumnul” și „Mitropolitul Silvestru”, tânăra publicație cernăuțeană a strâns în jurul ei câteva dintre cele mai promițătoare condeie tinere arborosene: N. Tăutu, V. Săhleanu, Mircea Răpceanu, N. Neagu, Z. Rădășanu, R. Ignătescu, L. Lylli cât și din alte părți: L. Negură, Ion Rotar, Dragoș Vicol etc. Îi dorim
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
redactorul revistei din septembrie până în decembrie 1931, apoi Ion Guga, Francisc Marcinoschi, Napoleon Scalat, D.D. Scorpan. Au colaborat: Dimitrie Rusceac, Ion Ciorănescu, dr. Alfred Dechner, Ioan Guga, Dimitrie D. Scorpan, Gheorghe Atanasiu, Aglaia Mandiuc, Francisc Marcinovschi, dr. Ioan Nandriș, Theodor Cernăuțean, Ioan Coșurba, dr. Grigore Tăbăcaru, Florea Căprariu, Const. Meissner (Iași), Corneliu Simionescu (Gherla), Valeriu Mardare, Adolf Lunz (Focșani), George Halarevici (Cluj), C.M. Jemna (Iași) ș.a. În paginile revistei erau prezente articole despre învățământul pentru handicapați, informații de la Congresul de specialitate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
3. Ilustrațiile bine alese, puse la locuri potrivite în corpul revistei, nelipsită rubrica „Primite la redacție” (ziare și reviste). O publicație care apărea în condiții speciale, când nu mai erau alte reviste de același profil, când, cel puțin temporar, Universitatea cernăuțeană nu mai exista, eram în plin război și profesorul C. Loghin - în cuvântul de drum visa, ca toți românii de altfel, că ne îndreptăm către o eră nouă în viața țării noastre. Dar iată câteva din preocupările publicației. Numărul 4
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Gr.Nandriș, N. Cartojan, L. Morariu, I. Șiadbei, Al. Procopovici, Ad. Getzler ș.a. Presa vremii scria la apariția volumului citat: „Această revistă, singura de felul ei în toată România, vine să se înșiruie cu demnitate alături de celelalte buletine ale Universității cernăuțene, cum sunt: Codrul Cosminului, Buletinul Facultății de științe din Cernăuți, Bucovina, revistă lunară de drept, sociologie și criminologie sub direcția dlui C. Rădulescu.” Lucrarea se încheia cu „Rapoarte de la al II-lea Congres al filologilor români”, „Al treilea Congres al
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ctitorie a „Societății Mazililor și Răzeșilor” instituție a cărei activitate se înscrie cu rezultate atât de meritorii în cartea luptelor de defensiune națională a românismului bucovinean. Continuatoare a Gazetei Mazililor și Răzeșilor de acum 30 de ani (1911-1914) noul periodic cernăuțean înseamnă nu numai un îndemn de îndârjire în apărarea unor drepte moșteniri strămoșești, ci și unul de înseninare în atmosfera vânzolită de viscolul ce bate în părțile noastre. Societatea Mazililor și Răzeșilor, editând această publicație - organ de luptă „și afirmare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina turistică Bucovina turistică, Cernăuți, anul VI, realizată în 1943 de Institutul „Cernăuți”, director Leca Morariu, redactor Traian Cantemir, secretar Octavia Lupu - Morariu, reprezintă textul Conferinței rostite la Universitatea RadioBucurești în 4 septembrie 1942, exprimând ceea ce „distinșii exploratori din Universitatea cernăuțeană - dr. Anton Mühldorf, M. Gușuleac, Emilian Țopa, I.T. Tarnovschi, Traian I. Ștefureac îi închinase naturii virgine”, pagini care-și aveau „binemeritată faimă și-n lumea științifică a străinătății”: la vremea respectivă, în 1942-1943, 45% din pământul Bucovinei e pădure; la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nr.3, proprietatea Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina. * Revista de pedagogie, Anul IV, 1934, Caietul III-IV, Director C. Narly. Ceea ce a înțeles și a putut să creeze în foarte scurt timp titularul caietului de pedagogie de la Universitatea cernăuțeană iese din obișnuitul ritm bucovinean. De fapt, dl. profesor C. Narly, e un remarcabil organizator dublat de asiduitatea savantului netemător de obstacole. Revista de Pedagogie, ca organ al Institutului și Seminarului pedagogic universitar din Cernăuți, a reușit să adune în jurul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și bisericii bucovinene. În aprilie 1891, revista respectându-și ceea ce spusese anterior, se dădea la o parte, încetându-și activitatea, făcând loc noului periodic „Gazeta Bucovinei”, scos la Cernăuți, la care trec și colaboratorii săi, mulți dintre ei, de mult cernăuțeni. * La 18 octombrie 1910 în condițiile când taberele românești își dăduseră mâinile sub egida Partidului Creștin Social Român (1908-1910) de sub conducerea lui Iancu Flondor, „Revista politică” de la Suceava reapare. Își trăiește viața de luptă politică și culturală, dar și informațională
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu studii în Grecia și Italia, profesor universitar la Cernăuți în 1913, membru corespondent al Institutului austriac de arheologie, dar și membru al Institutului de arheologie din Germania, decan al Facultății de filologie de la Universitatea din Cernăuți în 1924. Presa cernăuțeană, încă puțin cunoscută, subzistă. Ea continuă a fi prezentă la Cernăuți prin renăscutele Glasul Bucovinei, Țara de Sus, Concordia, dar și la Suceava, Rădăuți și în alte localități din Bucovina. Analele Bucovinei de la Rădăuți (redactor șef Dimitrie Vatamaniuc, secretar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
coralul uriaș al suferințelor acestora, întâlnim aceleași dimensiuni specifice și definitorii aceleași dominante care creează fizionomia unui prototip, întâlnim, de la bun început, la toți, același sentiment al lumii răsturnate, o lume care și-a ieșit din matcă. Pentru basarabenii sau cernăuțenii refugiați, viața nu le-a mai dat șansa unui “mai apoi” ci un iremediabil “după aceea”... Le-a fost comună tuturor panica determinată de confuzia momentului dar și frica persistentă a aventurării silite în necunoscut. Nesiguranța este și ea în
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
locuri dragi tot atâtea repere scumpe ale unei neuitate geografii afective. Între toate acestea și prezentul contemporan al fiecăruia se ridicase un zid, nevăzut și neescaladabil. Raportul între de aici și de dincolo (de Prut), avea totuși rezonanțe diferite la cernăuțenii și basarabenii refugiați și la localnicii pe lângă care primii se aciuaseră. Și ne-a fost dat, totuși, să-1 trecem o dată, e adevărat târziu, după moartea bunicii, cea care a întruchipat pentru noi, la modul cel mai adânc, această dureroasă nostalgie
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
insistențele familiei Hurmuzaki după 10 zile de temniță. Pe perioada șederii la Cernăuți a colaborat la „Bucovina”, „Gazeta Transilvaniei” fiind sistată de regimul maghiar. În octombrie 1849 se reîntoarce în Transilvania și rămâne în legături foarte bune cu redactorii gazetei cernăuțene și cu Hurmuzăkeștii. În acest timp„Bucovina” ridică un glas tot mai puternic în favoarea fraților din Ardeal. Glasul ei e cu atât mai autoritar cu cât e spus liber, fără îngrădirea cenzurii maghiare, fără teamă de persecuții. Efectele acestei campanii
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
care a predat în capitala Ducatului Bucovinei, la liceul la care a învățat și Eminescu, directorul cunoscutei publicații „Czernowitzer Zeitung” , Henrich Klauser, Gabriel von Mohr și Ioan Chelariu, acesta din urmă director la Secția Română a gimnaziului din Rădăuți. Arhivele cernăuțene ale Comitetului Școlar al Țării consemnează faptul că până la numirea lui Henrich Klauser, o perioadă a ținut locul directorului, cât timp a fost bolnav Neuebauer, profesorul Ustianovici. După reforma învățământului din țările de coroană ale Austriei, din anii 1908 1909
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Prof. dr. Marian Olaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93268]
-
410, pp. 13 și 280)"/>, iar domnul David - negustorul din romanul Baltagul (1930) - are barba și mustățile ca „o mască de arici roș ; stropituri mărunte de aceeași coloare Îi pătau partea neblănită a obrazului” <endnote id="(437, p. 54)"/>. Scriitorul cernăuțean Gregor von Rezzori (1914- 1998) nu face eco nomie de clișee atunci când descrie În textele sale memorialistice (Memoriile unui antisemit, 1979) un „evreu inconfundabil” din Bucovina : „Fața lui acoperită de puf roșcat și Înconjurată ca de-o blană de cârlionți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
natal pentru a studia), mai întâi ca student la Facultatea de Teologie, apoi la cea de Litere și Filosofie. În paralel, a audiat și cursurile de drept bisericesc de la Facultatea de Drept din cadrul aceleiași Universități. În perioada studiilor de la Universitatea cernăuțeană, Nicolae Cotlarciuc a avut bucuria de a fi audiat cursurile reputaților oameni de cultură Ion G. Sbiera, Eusebiu Popovici, Vasile Găină, Isidor Onciu, Emilian Voiuțchi, Teodor și Vasile Tarnavschi. Printre obiectele de la Facultatea de Teologie pe care le-a studiat
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
vreme după îmbrăcarea hainei monahale ajunge episcop, astfel încât nici nu se poate vorbi despre o activitate a lui în mănăstire. Nectarie Cotlarciuc a avut influență mare și pe scena politică din postura de profesor al facultății pentru că a reprezentat Universitatea cernăuțeană în Senatul corpurilor legiuitoare al Parlamentului de la Viena. Ba mai mult, se și implică în viața locală politică, fiind deputat și secretar în Senatul Român, membru al Partidului Democrat al Unirii și unul dintre liderii lui. A mai fost membru
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mereu pus pe fapte, a fost membru în Comitetul Central și președinte de onoare al Ligii antirevizioniste din provincie, președinte al Societății Cultul Eroilor (regionala Bucovina) și Societății Crucea Roșie (filiala Cernăuți), președinte al Asociației pentru asistența studenților de la universitatea cernăuțeană, membru fondator și activ al Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, membru fondator, onorar, emerit și președinte al Societății studențești Academia Ortodoxă, membru fondator și sprijinitor al Societății Muzicale Armonia, membru onorar și activ al Societății cantorilor bisericești
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1925 a înființat Casa de ajutor reciproc a preoților, iar pentru a înlesni preoților împrumuturi, în caz de dificultăți financiare, a înființat un institut de credit și ajutor al Eparhiei. S-a mai înființat un fond de editură al arhiepiscopiei cernăuțene, s-a introdus instituția de inspectori misionari, care a contribuit la regenerarea vieții religioase și a atmosferei morale din societate. S-a deschis de asemenea la Cernăuți, în incinta Mitropoliei, o școală, un atelier de pictură bisericească, și un mare
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
catedral”. Este de remarcat și faptul că a îngrijit, prelucrat și completat Liturgica Bisericei Ortodoxe pe care a scos-o într-o ediție nouă, în 1926. Lucrarea aparține lui Vasile Mitrofanovici și fusese publicată anterior, în 1909 și de profesorul cernăuțean Teodor Tarnavschi. În prefața Liturgicii, N. Cotlarciuc explică motivul și scopul pentru care a reeditat această carte: „La «Institutul Teologic» toate disciplinele teologice lipsind manualele, se predau sub formă de dictat [...]. Aceste prelegeri s-au păstrat în mare parte [...]. Unii
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
IX.1945, Sinăuții de Jos-Cernăuți), poet și gazetar. Este fiul Elenei (n. Puiu) și al lui Dumitru Tărâțeanu, țărani. Primele șapte clase le face în satul natal, apoi învață la Cernăuți (1961-1964). Devine student la Facultatea de Filologie a Universității cernăuțene, dar, obligat să efectueze stagiul militar, va întrerupe cursurile și va absolvi în 1972. Lucrează ca reporter și corespondent special al cotidianului „Zorile Bucovinei” (1969-1981), ulterior trece la Redacția emisiunilor în limba română de la postul de radio Kiev (1981-1991). Fondator
TARAŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290085_a_291414]