29,634 matches
-
un scurt roman polițist, editat de Editura Anamarol cu care am inițiat Colecția „Diamant”. Poetă? Da, dintr-un demult, 1969, până în prezent și sper mai departe. - Elisabeta Iosif - În încheierea dialogului nostru, vă rog să transmiteți un gând cititorilor revistei „Cetatea lui Bucur”, mulți creatori din diferite domenii, de pe meridianele lumii, iubitori de frumos și de tradiții, indiferent de vârstă. - Smaranda Livescu - - Urez tuturor, cititori săi trăitori în România, să primească fiecare zi cu inima și fruntea sus, ca pe un
INTERVIU CU UN VIZIONAR VISATOR: DR. SMARANDA LIVESCU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_interviu_elisabeta_iosif_1362339459.html [Corola-blog/BlogPost/359688_a_361017]
-
te-am chemat, să-mi spui totul în legătură cu el. -Ești în slujba cuiva Denisis? -Stăpânul meu este negustor și a venit de curând din Yemen unde a început o afacere cu tămâie. Îndată ce am sosit am aflat că face înconjorul cetății povestea aceasta cu învățătorul răstignit. Mi-am amintit de tine Stephanus și te-am chemat fiindcă nu ne-am mai văzut din vremea când erai elev în școala lui Gamaliel. -O să-ți spun tot ceea ce vrei să știi Denisis
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
desfrâului, denigrându-l și alungându-l chiar din istorie, după ce Constantin cel Mare a reîntregit lumea Apusului cu cea a Răsăritului-rectus totius orbis, prin noua Capitală a lumii Constantinopol. Împăratul Constantin cel Mare nu a considerat nici măcar o clipă, că Cetatea Constantinopolului ar fi descendenta Romei păgâne, pentru a fi supranumită Noua Romă... Marele Împărat Constantin a numit-o deja din pântecele intenției ctitoriei sale: Cetatea închinată frumuseții Maicii Domnului și Măreției Fiului ei, „Împărăteasa orașelor”-Împărăteasa imperiului-Cetatea capitală a celor
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Capitală a lumii Constantinopol. Împăratul Constantin cel Mare nu a considerat nici măcar o clipă, că Cetatea Constantinopolului ar fi descendenta Romei păgâne, pentru a fi supranumită Noua Romă... Marele Împărat Constantin a numit-o deja din pântecele intenției ctitoriei sale: Cetatea închinată frumuseții Maicii Domnului și Măreției Fiului ei, „Împărăteasa orașelor”-Împărăteasa imperiului-Cetatea capitală a celor 1000 de ani ai dacismului veșnic. Nu strămutarea capitalei Imperiului a declanșat ura Apusului, ci sminteala care s-a produs ca urmare a faimei atât
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
ei, „Împărăteasa orașelor”-Împărăteasa imperiului-Cetatea capitală a celor 1000 de ani ai dacismului veșnic. Nu strămutarea capitalei Imperiului a declanșat ura Apusului, ci sminteala care s-a produs ca urmare a faimei atât de grandios răspândite de splendida și miraculoasa Cetate: „Bineînțeles că trebuie să subliniem faptul că domnii apuseni și istoricii niciodată nu i-au iertat lui Constantin această mutare a capitalei. De atunci, nici un papă sau conducător al Apusului nu s-a mai numit Constantin.” (Konstantinos I. Holevas, Glifada
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
-o Domnul: „Închina-ne-vom locului unde au șezut picioarele Lui.” Împărăteasa Elena a descoperit Sfânta Cruce și a împărțit-o în trei: o parte a rămas la Ierusalim, alta a fost trimisă la Constantinopol, iar restul a ajuns în cetatea Romei. Sfântul Paulin de Nolla ne relatează spusele monahului Alexandru (sec. XIII), că pe Golgota, locul unde a fost descoperită Crucea Mântuitorului întotdeauna răsare busuioc. (Epistola XXXI ad Severum) Modelul Împărătesei Elena la noi, de dăruire, jertfă și frumusețe a
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
l-ați văzut pe Burnar: surd, insignifiant, umblând de la un ziar la altul pentru a mai aduna oarece leuți să trăiască, să-și poată plăti vodca la OJT, omul acesta mi-a spus ceva incredibil: „Nimeni nu-i profet în cetatea lui, Doruțule, mai bine ai pleca” - ceea ce am și făcut. Voiam să lansez volumul „Scrum” la OJT în Baia Mare, cu el alături, să-i dau revista „Singur” unde, la pagina 3, la rubrica „Scriitorul cu scrisul de mână”, era el
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
OCHILOR ȚI-AM SCRIS PE STELE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 714 din 14 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Romanță dragă, parcă ieri erai o domnișoară care pășeai întâia oară prin fața sfintei Catedrale Aarhiepiscopale („Înălțarea Domnului") din cetatea de scaun a Târgoviștei, apoi ai trecut pe aleea castanilor și teilor decorată cu penelul măiestrit al toamnei mirifice, și te-ai întâlnit cu noi cei care te iubim de-o viață. Purtai strai domnesc pe care străluceau broderii țesute
CU RAZA OCHILOR ŢI-AM SCRIS PE STELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_cu_raza_ochilor_marin_voican_ghioroiu_1355480359.html [Corola-blog/BlogPost/351702_a_353031]
-
că neam, pe dedesubt, în văzul lui Dumnezeu”. (Dan Puric-Suflet românesc. București, 2013, p. 130) În ceea ce mă privește mărturisesc că personal nu l-am cunoscut pe Gabriel Artur Silvestri-Părintele meu spiritual în Taină vocației scrisului. În sihăstria mea din Cetatea lui Bucur, comunicăm în taină cu Dumnezeu, cu Neamul meu și cu poporul drept măritor creștin prin adorarea Mântuitorului, prin supravenerarea Maicii Domnului, prin aleasă venerarea a Sfinților și Martirilor, prin căutarea și cunoașterea Mărturisitorilor aflați în viață și prin
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
al revistei eCReator intitulat „Prietenii literare Drobeta Turnu Severin - Baia Mare” și astfel pilonul acestui pod ce va uni sudul literar al tării de nordul ei a fost pus în data de 21 martie 2016 odată cu deschiderea către publicul larg a „Cetății Severinului”. De atunci în decurs de o lună de zile scriitorii severineni și băimăreni au pus umăr lângă umăr și au bătut cuvânt lângă cuvânt construind acest pod „literar” care s-a arătat în toată splendoarea lui în data de
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
umăr și au bătut cuvânt lângă cuvânt construind acest pod „literar” care s-a arătat în toată splendoarea lui în data de 22 aprilie și nu oricum, ci printr-o întâlnire de excepție, la zi de mare sărbătoare în frumoasa Cetate a Severinului, chiar cu ocazia sărbătoririi zilelor orașului. La întâlnire au participat scriitori veniți din toate colțurile țării să serbeze alături de noi și de scriitorii sosiți din Baia Mare, lansarea acestui număr al revistei și totodată martori la sudarea acestei prietenii
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
Casa Tineretului unde vor avea loc câteva lansări de carte. În continuare domnul Viorel Mirea a dat Cuvântul domnului Tudor Rățoi directorul de la arhivele naționale de la Mehedinți care ne-a vorbit despre expoziția care se afla în fața pavilionului din cadru Cetății și despre materialul din revista Terra Grifonis, cel legat de stadionul Anghelescu. Acesta și-a arătat bucuria că „Terra Grifonis reapare într-o serie nouă în acest oraș care, trebuie să recunoaștem, nu are foarte multe publicații culturale. Ea vine
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
ție însuși drept. Nu fii rău peste măsură, Nu te purta fără minte Pentru ce să mori tu oare Cu o vreme mai’ nainte? Teme-Te de Dumnezeu El le mântuie pe toate, El te face înțelept Peste domnii din cetate. Fiindcă nu e pe pamant Cineva fără păcat, Găsit fără de prihana Decât Mielu-injunghiat. N’ asculta la toate cele, Slugă te-o vorbi de rău Și tu ai vorbit pe altii Poate chiar pe Domnul tău. Toată viata-am căutat, În
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.VI – FERICIREA UNEI VIETI CUMPATATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465397262.html [Corola-blog/BlogPost/385288_a_386617]
-
clădind ca redută ființa sa și ca victorie, glasul! A ridicat un castel imperial al muzicii folclorice dobrogene, de la fundație, la creneluri. Acesta-i castelul muzicii folclorice dobrogene și e întemeiat majestuos, estetic, armonios, cu temelie, corp și acoperiș de cetate strămoșească. Iată, aceasta a zidit în muzica folclorică dobrogeană artista Aneta Stan, o artistă fără copie, unică, frumoasă cum e și cântecul ei! O asemenea armonie nu trebuie căutată până la scotocire. Dar e greu de găsit deoarece noi nu mai
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1885 din 28 februarie 2016. Sfânta și cinstită cruce Semn divin de nemurire, Ne ești pavăză-n răscruce Și toiag spre mântuire. Sfărâmând în lanțuri moartea, Iadul s-a predat prin tine Descuindu-ne cetatea Raiului - printr-o minune. Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic, Lemnul vieții și durerea Trupului ce arde-n sfeșnic. Sfânt Altar al răstignirii, “Ușa tainelor” cerești, Călăuză dezrobirii De păcatele lumești. Dă-ne harul îndurării “Crucea vieții” s-o
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul” (Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și binecuvântată, cu alte cuvinte
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
Apoc. 21, 23). Această personalitate duhovnicească și binecuvântată, cu alte cuvinte, este una de referință în cadrul Bisericii și spiritualității noastre autentice, care ar trebui să fie cunoscută, recunoscută și apreciată pentru totdeauna, de către toți cei ce cred că „Biserica este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie pomenirea! Amin! Cu aleasă prețuire și deosebită recunoștință, Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: In memoriam - Preacuviosul Părinte Arhimandrit Teofil
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
mersul soarelui Rotund ai tânjit Și te-ai născut din nou Uns cu agheazma bătrânelor ceasloave, Din cântec amar, Lumină din lumină, Și piatră de statornicie. Apoi ți-ai zidit părinții și iubirile În vers, Pentru ca leagăn să fie durerii, Cetate de scaun bucuriei Și niciodată mormânt. Referință Bibliografică: Poetului / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 321, Anul I, 17 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
POETULUI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetului.html [Corola-blog/BlogPost/342526_a_343855]
-
trecut de-amiază. Încetinel se coborî îngândurat feciorul Cu fața arsă, cu turma după el Brăzda poteci înseninându-și dorul Cu ochi sclipind, și-n mână un inel. Se-opri în drum. În liniștea turbată Un lung convoi preumblă prin cetate ...De printre toți, un trandafir cu pată Îi face-un semn în zarea-ndepărtată. Se-apropie cu teamă... Răzbate de printre colbul rece, halucinant Un colcăit de lavă. Dar ce firavi sunt ochii ei! Privirea o trădează, Sclipirea lor - crâmpei
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
se-apropia de-altar Și lăcrima privindu-l de departe... III Pe-un alt decor, cu mii de ani în urmă Trecea Iisus cu-o Cruce grea în spate Lovit era, batjocorit cu glume, Pășea domol un sfânt printr-o cetate Păcatu-ntreg sub jertfă să-l sugrume. Se strânse gloata urii solidară Ca-ntr-un ciorchine razele de soare, Loveau turbați - ca fiarele în pradă Câțiva, uimiți, se ascundeau să vadă, Iar cei mai mulți priveau cu nepăsare. Așa plătea veșmântul de Mireasă
SUNAMITA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Sunamita_catalin_varga_1337594161.html [Corola-blog/BlogPost/346928_a_348257]
-
străinătate. Până în prezent s-au constituit 28 de filiale și este în curs de constituire Filiala Vrancea, din care 12 în străinătate. Avem la Filiala Timișoara, revista Heliopolis, la Constanța, revista Cuib, la Iași, revista Moldova Literară, la București, revista Cetatea lui Bucur, la Cluj Agora Literară. Sperăm ca la Pitești să apară cu sprijinul dumneavoastră o revistă sub egida Ligii. Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor premiază prin rotație aceași scriitori, inclusiv pe unii care lucrează la Primăria Cluj, drept recompensă
DIALOGURI PRIVILEGIATE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_privilegiate_al_florin_tene_1327906821.html [Corola-blog/BlogPost/360563_a_361892]
-
noi doi” ,,Ce bine!”... A fost poate cea mai frumoasă excursie ,,în doi” din viața mea. Am ,,locuit” în mașină, am dormit pe lângă lizierele pădurilor, am urcat per pedes la ghețar, am gătit împreună... Ne-am întors la Deva, la Cetatea Huniazilor, am vizitat, ne-am minunat, am plecat pentru o noapte de odihnă pe malul lacului Cinciș, la o cabană-hotel foarte primitoare, cu cina la ,,restaurant” spre satisfacția Cristinei, de fapt ,,Kitty”, cum semna ea când a învățat s-o
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
niciodată,/ ca punctul pierdut în ecou,/ ca trupul unic al femeii,/ rupt din trupul tău,/ așa a fost ziua de ieri,/ acum captivă în ochiul martorului”), Constantic Stancu este unul dintre cei care cred “că dealul poate fi mutat/ și cetatea poate fi alta...”. Timișoara, 1 Decembrie 2012 Referință Bibliografică: “Greutatea gândului nerostit” / Olimpia Berca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 703, Anul II, 03 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Olimpia Berca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/_greutatea_gandului_nerostit_olimpia_berca_1354521128.html [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. TRUPUL INIMII MELE Trupul inimii mele răzvrătit de atâtea himere Eliberând lacrima gândului prin care am învins, Cetățile părăsite din vis. Te-am găsit printre zâmbete oglindite-n artere, Coloane dăltuite de lumini și de stele. Înmugureau trandafirii inimii mele, Iar iernile hibernale deveneau simfonii epocale, Prin lumini ancestrale. Tu mă cauți, eu te caut, în bezna lutului
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
schimbat, Am răsturnat valurile care mă purtau spre alte bărci. M-ai petrecut până dincolo de durerea rătăcirii, Până la limita neștiută și neîmblânzită a decăderii. Fiind un suflet dalmat, durerile toate mi Le-ai luat, Dorul Tău mă pustiește mereu, prin cetăți neștiute, Zborul ridicând praful de pe piatra, unde mi-ai săpat, Cuvântul pe care Tu, în suflet mi L-ai încrustat! NOI NE-AM RĂNIT PE TREPTE DE VENIN Noi ne-am rănit pe trepte de venin, Cuvintele preschimbându-le-n
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]