29,232 matches
-
a primit în timp, o memorie care poate să spună, dintr-o anumită perspectivă, povestea acestui festival. A fost odată la Avignon... Și povestea ar dura, poate, o mie și una de nopți. Istoria festivalului s-a înfipt în zidurile cetății, în conștiința avignonezilor, a celor care și-au pus un oraș la dispoziția artei, a celor care populează, aproape o lună, an de an, de șaizeci de ediții, acest loc din sudul Franței și împrejurimile lui. Acest loc este visul
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
limbile din turnul Babel. A fost odată la Avignon un pod, Saint-Benezet, cîntat peste tot în serbări ceremonioase de familii bune, cu copii eleganți, talentați sau nu, care nici nu știau bine despre ce cîntau, unde este Rhonul, unde este cetatea Papilor în care mistralul aduce mirosul îmbătător al lavandei, unde cosașii și greierii îți înnebunesc urechile și visele zi și noapte. Neîncetat. A fost odată la Avignon Jean Vilar, Gerard Philipe, Peter Brook, Ariane Mnouchkine, Tadeusz Kantor, Bob Wilson, Roger
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
ritual. "Sînt un aparat foto", spune Brook. O sumă de imagini selectate de propriul eu. Peter Brook, o conștiință. Seara, am luat naveta din fața marii poște din Avignon. Locul tradițional din care se pleacă spre spațiile de joc situate în afara cetății. De-a lungul timpului, cîte un regizor a descoperit, intra muros, un loc nou, tentant, cu altfel de energie. Rînd pe rînd, dincolo de Curtea de Onoare a Papilor, axis mundi a festivalului, centru și inima lui, s-au adăugat, biserici
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
unui creator. Un moment rămîne, de pildă, descoperirea pe care Brook a făcut-o pentru "Mahabharata", în 1985: Carrriere Callet, Boulbon, la cincisprezece kilometri de Avignon. Acum, Școala de la Trillade, la doi kilometri și jumătate de mers, ieșind dintre zidurile cetății. "Sizwe Banzi e mort", un text despre identitate, rasism, regăsire, o temă predilectă a anilor șaptezeci. Nu este suficient să exiști, să trăiești, trebuie să dovedești asta cu un document. Chiar și absurdul este plin de nuanțe. Curtea interioară a
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
ca hîrtia pentru un scriitor, este suportul pe întinsul căruia se întîmplă stupidități, prostii, tot așa de bine cum se petrec lucruri foarte, foarte importante", remarcă Peter Brook. E trecut de miezul nopții. Sînt în autobuzul-navetă care ne duce în cetate. Mă uit pe geam și mă trezesc ochi în ochi cu cîțiva localnici, izgoniți din case de caniculă. Mirarea lor este greu de reținut. Se uită la autobuze, la mulțimea de oameni din ele care au dat buzna peste ritmul
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
dobândit faima de întâistătători printre vitejii credinței. Printre martiri „se numărau și creștini daco romani aparținând tuturor categoriilor sociale: slujitori ai altarului: episcopi, preoți, diaconi, citeți; funcționari de stat, negustori, Țărani, bărbați și femei. Ei au pătimit mai ales în cetățile (orașele) de pe malul drept al Dunării, în provinciile Pannonia Inferior, Moesia Superior, Dacia Ripensis, Moesia Inferior, în care locuiau daco-romani, strămoșii noștri”<footnote Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, Editura Trinitas, Iași, 1994, p. 26. footnote>. Acest
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
altfel, cine s-ar îndoi ca să se ferească de astfel de primejdii, câtă vreme Însuși Iisus nu numai că S-a retras în urma celor întâmplate lui Ioan, ci ne dă și nouă această învățătură: când vă urmăresc pe voi în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă (Mt. 10, 23)? Așadar, dacă fără vina noastră ne apare vreun necaz, trebuie să-l înfruntăm cu mult curaj și încredere; cu toate acestea, dacă este cu putință să-l ocolim, ar fi o îndrăzneală prea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ar fi o îndrăzneală prea mare dacă n-am face-o”. (Origen, Din comentariul la Evanghelia după Matei, din cartea a X-a, C, XXIII, în PSB, vol. 7, p. 55) „... Când Domnul spune: Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de suferințe, ei răspundeau cu o față surâzătoare și veselă la întrebările judecătorului, zâmbindu-i curajos în timpul torturării și dezarmându-l adeseori? De fapt, când li se cerea să declare din ce Țară se trag, ei se fereau să numească cetatea lor pământească, indicând pe cea adevărată, spunând că sunt din Ierusalim, prin care înțelegem cetatea cerească a lui Dumnezeu, spre care se grăbeau. Adeseori mai răspundeau și unele lucruri ce nu puteau fi înțelese de judecători care nu erau introduși
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
curajos în timpul torturării și dezarmându-l adeseori? De fapt, când li se cerea să declare din ce Țară se trag, ei se fereau să numească cetatea lor pământească, indicând pe cea adevărată, spunând că sunt din Ierusalim, prin care înțelegem cetatea cerească a lui Dumnezeu, spre care se grăbeau. Adeseori mai răspundeau și unele lucruri ce nu puteau fi înțelese de judecători care nu erau introduși în adevărurile cele sfinte, care pentru ei erau foarte limpezi. De aceea se și supăra
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
voi odihni împreună cu Hristos”. (Origen, Convorbirile cu Heraclide, în PSB, vol. 8, p. 341) „Se mai spune și aceasta în scrierile lui Irineu, că în ziua și ora la care a pătimit mucenicia la Smirna Policarp, s-a auzit în cetatea Romei, fiind de față Irineu, un glas ca de trâmbiță, zicând: Policarp a murit ca mucenic”. (Actele martirice, Martiriul Sfântului Policarp - episcopul Smirnei, XXII, 4, în PSB, vol. 11, p. 42) „Iustin a spus: Avem făgăduința că fiind chinuiți pentru
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
după ce fuseseră scoase și dezgropate și erau mutate cu mare cinste la basilica ambroziană, nu numai aceia care erau zdruncinați de duhuri necurate se vindecau, după mărturisirea acelorași demoni, dar chiar un orb de mai mulți ani, foarte cunoscut în cetatea sa, întrebând care era cauza pentru care poporul se agită cu veselie, auzind răspunsul, a sărit și a rugat pe călăuza sa să-l ducă acolo. Dus acolo, a obținut să i se permită să atingă cu batista sa sicriul
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
te rușinezi când e vorba să vânezi nu un animal, ci un frate duhovnicesc, pentru care a murit Hristos, și să-l scapi de la pieire? Și n-ai nevoie să străbați dealuri și munți, ci doar să ieși pe poarta cetății! Te întreb: Mai poți avea oare iertare? N-auzi pe un înțelept că sfătuiește și spune: Este rușine aducătoare de păcat (Înț. Sir., 4, 23). Te temi să nu te Țină cineva de rău? Dă vina pe mine! Spune: Așa
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pentru ce vorbesc de oameni? Însuși Stăpânul îngerilor ne va lăuda. Știindu-ne, dar, plata, să nu nesocotim vânătoarea! Să nu ne întoarcem mâine singuri, ci fiecare să aducă cu el și ce-a vânat! Dacă vei veni la poarta cetății în ceasul în care unul iese din casă și apucă drumul spre Dafne și dacă-l vei face să vină aici, nu vei mai avea nici o neplăcere cu trecerea timpului; chiar acela îți va aduce multe mulțumiri, iar ceilalți toți
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
31 de țări. Biografia scriitorului a fost profund afectată de cele două regimuri totalitare ale secolului XX. Pe vremea Protectoratului german, copil fiind, fusese deportat, împreună cu părinții și cu un frate mai mic, în lagărul de la Terezín, organizat în interiorul fostei cetăți Theresienstadt, înființată cu două secole în urmă de împărăteasa Maria Teresa. Deși majoritatea rudelor și cunoscuților au murit la Auschwitz și în alte lagăre, familia Klíma a supraviețuit condițiilor inumane de la Terezín și, după eliberare, în mai 1945, s-a
Ivan Klíma și excursiile sale primejdioase by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/10462_a_11787]
-
trebuie să ascundem vechea noastră prietenie, datînd din anii facultății și ai armatei. Hai să părăsim formulele protocolare! G.R.: De acord, dragă Cazi! Ai fost de-a lungul timpului, concomitent sau succesiv, om al catedrei, om al scrisului, om al cetății. Care din aceste ipostaze ți-a oferit cele mai vii satisfacții? Care din ele - cele mai mari dezamăgiri? Șt. C.: înainte de a încerca să răspund, aș observa că este vorba, în toate cele trei cazuri, de forme ale dialogului: dialog
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
mila lui Dumnezeu stăpânind și domnind toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina”, măreția Bizanțului în acest colț de lume. Așa a ajuns, având la bază probe arheologice incontestabile, să creadă și să postuleze ideea cum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
toată țara Ungro-Vlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărăști ale Almașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn, și de amândouă părțile de peste toată Dunărea până la Marea cea mare și cetății Dîrstorului stăpânitor”, se referea la „Cetatea Durostorului”, adică ceea ce câteva secole mai înainte s-a numit „Vicina”, măreția Bizanțului în acest colț de lume. Așa a ajuns, având la bază probe arheologice incontestabile, să creadă și să postuleze ideea cum că aici ar fi existat o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
din bronz, având drept efigie pe însuși Terten... Dar să-l lăsăm pe Petre Diaconu în universul său de istorie și frumusețe sufletească pentru a ne întoarce la tristețea în care a căzut acest imperiu de la Gura Borcei. Știam că cetatea a fost construită de bizantini între anii 971-976 e.n., având în frunte trupelei lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos. Scopul ei era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
lui Ioan Tzimiskes și concepută ca cea mai mare bază navală de la Dunărea de Jos. Scopul ei era acela de a opri invazia varezilor, conduși de Ziatoslav, care încă mai visau să cucerească Constantinopolul. Apoi istoria a devenit mit. Peste cetate au năvălit, succesiv, humanii, pecenegii și apoi tătarii. A fost recucerită de tot atâtea ori de bizantini și refăcută pentru a fi redată populației civile din zona Dunării despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu toată Europa. Oricum
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
fi redată populației civile din zona Dunării despre care vorbim, de unde a prosperat un comerț cu toată Europa. Oricum, istoria ei devine neclară ca însuși acele vremuri, până când Mircea cel Bătrân ne reamintește, prin timp, că este vorba de o cetate românească. Între timpurile scurse de atunci, mărturiile, câte sunt, (și petre Diaconu crede că sunt mai multe decât ar trebui!) s-au adunat între zidurile cetății, ca apoi să fie înghițite de apă. Cu ajutorul lor arheologii ar putea umple două
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
vremuri, până când Mircea cel Bătrân ne reamintește, prin timp, că este vorba de o cetate românească. Între timpurile scurse de atunci, mărturiile, câte sunt, (și petre Diaconu crede că sunt mai multe decât ar trebui!) s-au adunat între zidurile cetății, ca apoi să fie înghițite de apă. Cu ajutorul lor arheologii ar putea umple două secole de istorie nescrisă, cât două pietre de hotar. Și parcă pentru a le feri de cei care au abjurat de la blazonul lui Mircea del Bătrân
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
sa, la transformarea acestui Păcui într-o oază de demnitate. S-au avansat, cel puțin, așa știu, propuneri îndrăznețe, printre care, implantarea unui baraj în apropiere pentru a îndepărta apele din albia actuală a Dunării, unde se află, de fapt, cetatea; amenajarea unui șantier național al tineretului sau adăpostirea a ceea ce este acum la suprafață sub o cupolă pentru a feri rămășițele de degradare... Deocamdată, un om vine și rămâne acolo cam o jumătate de an. Doarme în cort, mănâncă ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
nu mai dau credibilitate americanilor. Între timp, vremurile cu ororile sale tind să-i dea dreptate Sf. Ioan care profețea că omenirea se va întoarce cu sus-ul în jos, iar oamenii își vor dori pieirea, în locul trăirii atîtor tragedii. Cetățile Sodoma și Gomora s-au înmulțit, cămătarii, corupții și bogătașii schizofrenici fac legea, iar cei care conduc Omenirea nu mai sînt oameni. Ne impresionează mai degrabă „omenia” unui cîine, luînd în considerare animalitatea celor de la Putere. O nouă armă americană
Secolul american se termină, începe cel al Pacificului [Corola-blog/BlogPost/94289_a_95581]
-
de la Baia Mare și terminînd la Mahmudia. Scriitorul a fost întotdeauna dublat de ziaristul frenetic, iute-umblătoriu, în numele meseriei de ziarist de radio, toate acestea adunîndu-se alături de multele spectacole, gen Acusticon, marcă înregistrată la Radio Cluj, definind astfel profilul unui om în Cetate, pe care nu l-am văzut niciodată bătîndu-se cu pumnii în piept, pentru ce a făcut și cît este el de statuie în devenire. Cornel Udrea este cunoscut și peste hotare, fiind jucat în Danemarca, Bulgaria, Franța; cărțile sale au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94333_a_95625]