733 matches
-
Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Sfârșit de vară-n Apuseni Ce coama verde-au munții și tunetul nechează, Azi, vara-n Apuseni ascult cum curge-n streșini, Miroase-a fan uscat și a parfum de cetini, În tronul Lui de sus, azi, Domnul jubilează. Cum viața curge lin ca-n raiul cel ceresc, Rămas e gol răbojul cu păcate - Că-s oamenii smeriți și plini de bunătate, De relele din lume cu grijă se feresc. Și
SFÂRŞIT DE VARĂ-N APUSENI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360767_a_362096]
-
Dar, oriunde ați merge, veți constata că fiecare zonă are frumusețea ei aparte, iar aici, prin locurile la care fac trimitere, am descoperit un ceva anume, propriu lor: aerul curat, proaspăt, puternic ozonat și înmiresmat de florile fânețelor și de cetina rășinoaselor, dar și liniștea. Era o liniște pe care aveam senzația că o pot atinge, că o pot pipăi. Nu știu de unde și cum se instala. Am presupus că pădurile bogate și, în general, toată vegetația, dau această impresie, care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
tălpășița abătut, sperând la vremuri mai bune. Poate, poate pe cincisprezece ale lunii următoare, la plata unei noi rate, o să-l lovească norocul. Timpul trece implacabil, pășește tiptil sau în salturi și la orizont apare sfios decembrie, cu miros de cetină, cu farmecul irezistibil al colindelor și bucuria încărcată de semnificații ale cadourilor. Din nou, Ștefan se îndreaptă spre bancă și, deși este iarnă și un ger odios cade din văzduhul străveziu, gândul întâlnirii cu “enigmatica” îl încălzește la propriu. Deja
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
o adoră, în cântul gureșelor rândunele atunci când liliacul e potop de floare, în unduirea ierbii-n miez de vară pe dealuri vălurate de dogoare - făclii de maci de doruri grele,-aprinse, dar și în ruginiul toamnelor sublime și în splendoarea cetinilor ninse. Însă tremurul ingenuu al sufletului de copil s-a preschimbat în poezie și mai târziu, pe când era elevă a Școlii Generale nr. 18 din Timișoara, atunci când a început să publice în diverse reviste, ba să și editeze și să
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015. COLIND Se lasă înserarea pe-un colind Sub cer toți îngerii se-adună Prin orice suflet curge un izvor De datini și de voie bună Se cântă lerui-ler,florile dalbe Lângă bradul cu cetina bogată Împodobit cu praf de stele Și bucurie pentru lumea toată Pe umăr Moș Crăciun își duce sacul Miros de cozonaci respiri abia-abia Chiar dacă, azi, lipsește zăpada cea pufoasă O-ntreagă sărbătoare se-ntinde-n fața ta ! Citește mai mult
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
cea pufoasă O-ntreagă sărbătoare se-ntinde-n fața ta ! Citește mai mult COLINDSe lasă înserarea pe-un colindSub cer toți îngerii se-adunăPrin orice suflet curge un izvorDe datini și de voie bunăSe cântă lerui-ler,florile dalbeLângă bradul cu cetina bogatăîmpodobit cu praf de steleși bucurie pentru lumea toatăPe umăr Moș Crăciun își duce saculMiros de cozonaci respiri abia-abiaChiar dacă, azi, lipsește zăpada cea pufoasăO-ntreagă sărbătoare se-ntinde-n fața ta !... XVIII. SFANTUL NICOLAE, de Mihaela Mircea , publicat în
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
mecanism al ceasului întors, strop de lavă prelins pe zidul de care pânza - casa mea - se-anină. Deodată, viziunea se preschimbă. Apare pe neașteptate, sprijinit de zidul meu imaculat, un brad ciudat! Pe măsură ce-l observ, verdele-i alunecă în roșu, cetina-i se-adună și, din țepoasă, în mângâietori și catifelați fulgi de ceață se rostuiește! Pe dată, bradul se scutură și fulgii se unesc în minunate pene ce-mbracă un cocoș purpuriu, precum fostul meu chip-batistă de mătase. În sfârșit
COCOŞUL CU PENE DE RUBIN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382865_a_384194]
-
judecății. E timpul când frunza nu mișcă în ram Când pasărea-și strânge la trup aripa, E liniște-n tot... luna pare în geam... Un far ostenit din Muzeul Antipa... Doar pare, în ea e putere cerească Ce-ascunde sub cetini furia naturii Când lupii-n păduri pot din nou să vorbească Urlând disperarea pornind iadul gurii. E timpul ca oamenii răi să se culce, Să doarmă pe veci ucigașii și șerpii, Ca pruncii să doarmă, un somn veșnic, dulce Și-
LUNĂ PLINĂ de ANA PODARU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382878_a_384207]
-
întâia oară Mihai Eminescu (numele fiind schimbat de Iosif Vulcan din Eminovici în Eminescu). I-au fost dați lui Eminescu doar 39 de ani. A adunat în ei: sori călători, luceferi și flori albastre, geneza, apocalipsa și timpul estetic, lacul, cetina și teiul sfânt, salcâmul, buciumul și trandafirul, îngerul, demonul și visul, luna, lumânarea și steaua, balta, trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea, moartea și plopul. O listă nesfârșită
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
nu mai semănăm un asemenea tip de pesimism. Sorii călători: „Nu ne mai așteaptă mările eminesciene, să ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătâiul dalbilor pribegi. Noi nu mai răsărim din umbră de cetini. Ne e deschisă mai larg calea spre mlaștina umană.” Florile albastre: „Nu mai suntem «dulci minuni». Ne-a rămas tristețea repetării continue a
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
ne prăbușim în ele. Valurile lor au inundat nisipul clepsidrelor și noi vedem cum timpul curge mai repede prin sufletul omului.” Luceferii și cetina: „Brazii eminescieni au fost duși la căpătâiul dalbilor pribegi. Noi nu mai răsărim din umbră de cetini. Ne e deschisă mai larg calea spre mlaștina umană.” Florile albastre: „Nu mai suntem «dulci minuni». Ne-a rămas tristețea repetării continue a versului: «Totuși este trist în lume». Ecoul ne răspunde cu vechea variantă eminesciană: « Totul este trist în
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
la „Familia” lui Iosif Vulcan, precum și la „Cărțile săteanului român”, o revistă din Gherla, unde publică „Amin”, „Strigă stâncile” și „Lupii țiganului”,. În „Tribuna”, Coșbuc publică baladele de inspirație populară: „Blăstăm de mamă”, „Pe pământul turcului” „Angelina”, „Fata codrului din cetini”, „Draga mamei”, povestirile și basmele versificate: „Fulger”, „Brâul Cosânzenii”, „Izvor de apă-vie”, „Tulnic”, „Lioara”, „Rodovica”, „Crăiasa zânelor”, „Rada”, „Numai una”, „Nu te-ai priceput”. Începe să traducă „Divina Comedie”, „la care va lucra timp de peste douăzeci de ani”. Între 1886-1887
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiectele luate din poveștile poporului și să le leg, astfel, ca să le dau unitate și extensiune de epopee, ca și la «Nunta Zamfirei», «Moartea lui Fulger», «Fulger», «Tulnic» și «Lioara», «Craiul din cetini», «Laur bolnav», «Patru portărei» (...) Am părăsit ideea din pricină că am făcut greșeala să încep a scrie poemele în două feluri de metre - unele în versuri de 14 silabe, altele în versuri de 8 silabe”. În 1896 văd lumina tiparului traducerea cărții
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
dinăuntru de termite. Chiar în față, la câteva zeci de metri, un trunchi gros se prăbușise de-a curmezișul. Căzuse probabil doborât de vânt la ultima furtună. Rămăsese înțepenit între ceilalți copaci sprijinit de tulpinile lor zgrunțuroase. Ramuri pline de cetină încă verde atârnau din el până aproape de pământ. Prin golul rămas liber în coronament, pătrundeau ca niște săgeți de lumină, razele galbene ale soarelui matinal. Se aplecă ca să treacă pe dedesubt, ferind într-o parte crengile care îi stăteau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
rămână într-un loc descoperit prea mult timp. Putea fi observat chiar de oamenii lui dacă treceau pe acolo. Își ridică privirea în sus. Tulpinile brazilor se ridicau vertical, lipsite de crengi până la cinci, șase metri deasupra capului său. Oricum, cetina nu i-ar fi oferit un camuflaj satisfăcător. Continuă să cerceteze prin preajmă. Ceva mai departe se afla un stejar uriaș al cărui trunchi înfrățit chiar aproape de rădăcină se ridica semeț printre coniferele din jur. Da, acolo era mult mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la doi pași de Poliție“. „Acel act barbar“, vor scrie ziarele, „fusese pricinuit de niște spirite dedate la anarhism, dacă nu de niște precupeți de flori“. La mormîntul Marietei vor fi depuse jerbe de flori albe și roșii, ramuri de cetină proaspăt retezate, lalele și crizanteme, tuberoze, hortensii azurii, decadenți stînjenei secesioniști, un dezmăț floral, zambile și inabordabile lalele negre, regine ale nopții, lugubri crini cerați, floarea neprihanei A Primei Comuniuni, liliac violaceu, atît de sensibil la descompunere, hortensii destrăbălate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
clipa în care pășești din șosea spre Mănăstirea Săpânța Peri, din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, pe malul stâng al Tisei, care îngână în piatră o doină, ca o străveche litanie. De cealaltă parte a drumului, o altă verticală, cea a cetinii de brad, îți curățește respirația, pregătindu-te într-un fel să preguști din viață altfel: cu sentimentul nemuririi. Căci această trăire pune stăpânire pe suflet de cum ajungi la Săpânța. Aici, simți trecutul și viitorul, metamorfozate în sentimentul ancestral al dăinuirii
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > VÂNĂTOARE INVERSĂ Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Subt fruntea de cetini străin vânător adulmec-o ciută în fiece noapte... între rană și moarte tot zburdă nătângă din gleznă săgeata să-și smulgă alunecă-n noapte pe pleoapa-mi de os se-ntoarce-ntre ciuturi pe câmpu-i mănos i-i jilț vizuina
VÂNĂTOARE INVERSĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361414_a_362743]
-
Cuvântul liber - „Punți de Lumină”. Președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, a înmânat legitimații următorilor jurnaliști târgmureșeni: Nicolae Băciuț, părintele protopop Gheorghe Șincan, Răzvan Ducan, pr. Costel Neacșu, Vasile Victor Luca, Maria Alexandra Florea, Ioana Flavia Florea, Carmen Mihăescu, Nicolae Dan Cetină. Aceștia s-au adăugat „veteranilor” Mariana Cristescu (amfitrioana și inițiatoarea „Punților”), Lazăr Lădariu (redactorul-șef al cotidianului „Cuvântul Liber”), precum și mai noului venit Nicolae Balint. Tot în echipa (deja filială) Târgu-Mureș au intrat, cu această ocazie (la inițiativa Marianei Cristescu
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
Petrescu, a cărții „România moluscă” a generalului Mircea Chelaru (Mariana Cristescu este, de altfel, și autoarea volumului „Generalul Mircea Chelaru” din seria „Destine contemporane”), prezentarea cărții „Oamenii monumentelor” și a trailer-ului filmului cu același nume, de către av. Nicolae Dan Cetină (traducătorul cărții), prelegerea „Eminescu, critic teatral” (Zeno Fodor), precum și lansarea cărții „ACEȘTI NETRBNICI CARE NE CONDUC - Interviu cu Mihai Eminescu”, piesă de teatru scrisă de Miron Manega și apărută la Editura NICO din Târgu- Mureș. Nicolae Băciuț și Miron Manega
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
Unui pictor talentat nu-i trebuia decât să-și așeze șevaletul și apoi să surprindă din culori, această magie a naturii verzi, pentru a lăsa lumii imagini nemuritoare ale frumuseții virgine din această parte a muntelui. Brazii falnici își scuturau cetina uscată în bătaia molcomă a vântului din după amiaza târzie a începutului de iunie. Ajunse la poalele satului Teșila, amplasat în Carpații de Curbură, pe cursul mijlociu al râului Doftana, în zona pe care localnicii o numesc „lunca”, zonă împrejmuită
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
acest an, punând sub brad (în pofida dificultăților financiare) cel de al patrulea număr din 2013 al „Agorei literare“ (anul VI, nr. 21). Artistul plastic Lazăr Morcan a îmbrăcat revista în haină de sărbătoare, parfumându-i fiece filă cu miresme de cetină amestecată cu bucate tradiționale și mai cu seamă cu cozonac proaspăt copt. Al. Florin Țene, președintele LSR, deschide revista cu o „Mărturisire de credință” în care radiografiază, cu obiectivitate și probitate științifică, cele mai recente lucrări semnate de cunoscuta ziaristă
PREZENTAREA REVISTEI AGORA LITERARĂ,, DECEMBRIE 2013 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363359_a_364688]
-
penelopa, mânâ-n mână și cuminți, mulțumeau lui zeus-tatăl, preoților și la sfinți. bucurie fără margini, lacrimi pline de iubire, nu credeau că-s împreună, nu-ș veneau deloc în fire, după atât amar de timp, dup-atâta despărțire. luna bate printre cetini și alunecă pe mare, ca fantoma unei umbre, ca o umbră peste zare, stele picură din ceruri și deasupra se desfac, legănând lumini pe boltă în culori de liliac, se-auzeau clipiri de harfe și glas tainic de chitară ce
EU TE IUBESC, PENELOPĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363455_a_364784]
-
Paula Diana Handra Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului SUFLET DE COLINDĂTOR A mai trecut un an și mă întorc acasă Cu fluturi de zăpadă și cu trăiri divine Cu suflet de colindător și cetină pe masă Măicuță dragă, astăzi colind venind la tine. Din fulgii din zăpadă ți l-am cules mereu - Rămas ascuns pe fila de calendar târzie Scăldat în frumusețe sub braț de Dumnezeu, Colindul sfânt ne-aduce-a Crăciunului magie. Plutesc în seara
SUFLET DE COLINDĂTOR de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362301_a_363630]
-
Crăciunului magie. Plutesc în seara sfântă vrăjită de genunea Luminilor din vise pe geamuri aburind Coruri de îngeri veseli ce preamăresc minunea În taine ferecată și-ncep să te colind. Și în decoruri albe ecou sublim răsună Din plânsetul de cetini și zâmbetul fetiței Colind cu toată ființa când picuri de lumină Așează nemurirea în sufletul măicuței. PAULA DIANA HANDRA Referință Bibliografică: SUFLET DE COLINDĂTOR / Paula Diana Handra : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1815, Anul V, 20 decembrie 2015. Drepturi
SUFLET DE COLINDĂTOR de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362301_a_363630]