260 matches
-
Soțietății și redactorul Foaei „nu mai este între cei vii”, locul său ca redactor responsabil și editor luându-i-l Ion a lui G.Sbiera. Pentru următoarele 8-12 numere, în 1866, se adaugă alte 85 de pagini. În cuvântul „Către cetitori” Ion a lui G. Sbiera spunea că”scopul foii va fi cel de mai înainte, și încheia: ”să ne apucăm dar de lucru cu ajutorul lui Dumnezeu!” Și publica Kera Nastasia sau Mania pensiilor de V. Alecsandri, poezii - Defira de S.G.
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Iași). * Muguri a apărut la Rădăuți, lunar (februarie 1924 septembrie - octombrie 1926; 19341940) Întemeietorii revistei Mihai Horodnic, I. Galan și Tit Cârstean. Numerele nu-i erau datate și purtau pe copertă desene în peniță, cu peisaje bucovinene. Din editorialul „Către cetitorii și sprijinitorii noștri” publicat în numerele 1-2 februarie, 1924, aflăm că revista a purtat titlul „Mugurul” care apărea în 1922 și avea caracter intern. Era scrisă de elevi și pentru elevi și își propunea să „stimuleze activitatea literară a acestora
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care să continue „Sămănătorul”, de la conducerea căreia va demisiona câteva luni mai târziu: o „tipăritură menită tuturora, tuturor celor buni și de ispravă, și chiar celor ce șovăiesc încă, și chiar celor care sunt în stare a se întoarce” (Către cetitori, 1/1906). Formulată de Iorga, doctrina sămănătoristă, ale cărei principii se regăsesc și aici, se întemeiază pe revalorificarea tradiției istorice, cultivarea specificului național și, ceea ce este caracteristic demersului său, raportarea naționalului la universal. Prin orientarea naționalist-democratică, prin autohtonismul, tradiționalismul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288392_a_289721]
-
dacă imaginea rămâne doar decorativă diminuează valoarea textului literar: Este desenul sau gravura din carte făcut pentru înțelegerea și completarea textului? Atunci declar insipid textul care poate fi explicat ca o scobitură de citit și care nu poate privi în cetitor decât prin lucrarea gravurei. Este gravura numai un adaos de artă, o paralelă pentru plăcerea văzului, pusă lângă aceea a lecturei? Atunci gravura e o complicație mai mult, un repaos nemotivat în timpul cetitului, un apel la alt simț decăt acela
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Benjamin Fundoianu consideră că prima ediție a unui text ar trebui să apară fără ilustrații, pentru a incita exclusiv lectura, în timp ce cartea ilustrată este dedicată unui cititor avizat care cunoaște deja textul: Cartea aceasta trebuie consacrată exclusiv textului pur și cetitorului. Cartea de artă poate începe - trebuie să înceapă - numai pentru cetitorii care cunosc textul cărții, care îl știu aproape pe de rost, din ediția simplă... Cetitorul acesta e presupus că are întregul text în memorie și că, în fața gravurei se
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
să apară fără ilustrații, pentru a incita exclusiv lectura, în timp ce cartea ilustrată este dedicată unui cititor avizat care cunoaște deja textul: Cartea aceasta trebuie consacrată exclusiv textului pur și cetitorului. Cartea de artă poate începe - trebuie să înceapă - numai pentru cetitorii care cunosc textul cărții, care îl știu aproape pe de rost, din ediția simplă... Cetitorul acesta e presupus că are întregul text în memorie și că, în fața gravurei se poate amuza, o poate raporta la peisajul de unde a plecat și
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cititor avizat care cunoaște deja textul: Cartea aceasta trebuie consacrată exclusiv textului pur și cetitorului. Cartea de artă poate începe - trebuie să înceapă - numai pentru cetitorii care cunosc textul cărții, care îl știu aproape pe de rost, din ediția simplă... Cetitorul acesta e presupus că are întregul text în memorie și că, în fața gravurei se poate amuza, o poate raporta la peisajul de unde a plecat și poate intui locul unde se face sudura între arte, care e domeniul în care poate
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
-mi dai vești decât după ce eu am răspuns. Prejudecăți de provincial (glumesc). Îndată ce am primit monografia Liceului 617 m-am bucurat mult și am luat-o s-o cetesc. La început, m-a entuziasmat stilul sfătos - mulțimea datelor agreabil oferite cetitorului... cu timpul însă m-a cam enervat nivelul intelectual, concepția didactică . exact stilul lectură din cartea de cetire curs elementar... Bineînțeles mi-a mers la inimă tot ce se spune despre neamul meu618 și ca un copil am învățat pe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
studiile psihologice; îl interesa hipnotismul și celelalte chestiuni, pe care mahalaua noastră le confunda, și poate încă le confundă, cu mesele care se învârtesc prin casă, purtate de spiritele care vin în contact cu lumea pământească, prin acest mijloc ciudat. Cetitor pasionat, Gruber nu se despărțea de Revue scientifique, de " le Livre ", de analele de la Salpetrière, pe care purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilegiul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
succesiv și ne vom opri la implicațiile metatextului implicit, ca alegorie a intertextului, chiar a intratextului. Prima serie intratextuală descrie metatextul explicit, procedeu care ne va conduce, prin perseverență intratextuală, la discuția despre autoreferențialitate (vezi infra). (S6a) Cu drept cuvânt cetitorul va fi clătit din cap și va fi întrebat prin mintea cărui muritor treceau aceste idei (Eminescu: 2011, II, 34). (S6b) În introducerea acestor șiruri am surprins unele din cugetările care-l preocupau în genere și c-un asemenea cap
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
apelează la mijloace în consecință. O situație asemănătoare întâlnim și în deschiderea nuvelei Sărmanul Dionis, cu diferența că aici se realizează o încadrare simetrică incipit-excipit, cu finalitate (mai mult sau mai puțin) lămuritoare și funcție de autoreferențialitate auctorială: "Cu drept cuvânt cetitorul va fi clătit din cap și va fi întrebat prin mintea cărui muritor treceau acestea idei? Două vorbe concluzive. Cine este omul adevărat al acestor întâmplări, Dan ori Dionis?" (Eminescu: 2011, II, pp. 34, 62). Întreg tripticul autoreferențial analizat de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Americii, între octombrie 1979 și octombrie 1986, cu apariție anunțată „de mai multe ori pe an”, în fapt anuală, sub redacția arhimandritului D. Felix. Înscriind pe frontispiciu, drept moto, „Credință, dragoste, speranță”, publicația - editată în condiții grafice deosebite - se adresează „cetitorilor români de pretutindeni și prietenilor care iubesc poporul român și țara noastră, România”. Destinată apărării credinței „creștine ortodoxe, în care s-a născut și a crezut neamul nostru românesc”, revista se implică în apărarea românilor de pretutindeni, adoptând o atitudine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
românească", nr. 2-3), an pe care îl putem considera drept un vîrf de formă al criticului: același în care Ibrăileanu publică, sub nume propriu sau pseudonim (P. Nicanor & comp.) comentarii asupra romanului proustian (À la recherche du temps perdu, Pentru cetitorii lui Proust), același an în care apare volumul Scriitori români și străini, conținînd cunoscutele analize ale prozei scurte sadoveniene, note asupra unora din comediile caragialiene, articolul despre Creangă (...Țăranul și tîrgovețul), Duiliu Zamfirescu (La moartea lui...), Ionel Teodoreanu, Anatole France
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și cu poezie, în feluritele ei forme." (La moartea lui Thomas Hardy) Artistul trebuie să aibă "talent epic, dramatic, liric și descriptiv, să fie psiholog și sociolog". Fundamental, romanul e narațiune: "povestire bogată, cu intrigă, cu peripeții, care provoacă în cetitor emoție, indignare, iubire, ură satisfacție sau decepție, ca în fața vieții reale". Cînd direcția tinde spre scriitura modern-eseistică, Ibrăileanu concede: "Stilul artist ("în raport invers cu cantitatea de ficțiune și de creație") are menirea compensatorie de a înlocui substanța vie a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Basarabi (în slavonă), în Molitvenic, 1635; reed. în Pravila mică, 1640; reed. și tr. în BRV, I, 109, IV, 181, tr. în LRV, II, 272-273; Predoslovie (în slavonă), în Molitvenic, Câmpulung, 1635; reed. și tr. în BRV, IV, 182-187; Predoslovie cetitorului (în slavonă), în Evanghelie învățătoare, Govora, 1642; reed. în BRV, I, 120-123; La prealuminata stemă a prealuminatei case a măriilor lor domnilor Basarabi (în slavonă), în Antologhion, Câmpulung, 1643; tr. în LRV, II, 274; Predoslovie arătând cuprinsul și închinând cartea Domnului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
publică informații referitoare la cinematografie, muzică, sport, o cronică a expozițiilor, reportaje, articole despre modă și cosmetică, sfaturi practice, respectându-și în bună măsură programul: „Tot ce se va întâmpla și realiza pe tărâmul teatral, muzical, literar, sportiv, cinematografic etc. - cetitorul va găsi în paginile revistei noastre”. I. R.-N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
Costin Am scris singur, dintru a mea știință, câte s au tâmplat de au fost În viața mea. Nu mi-au trebuit istoric străin să cetesc și să scriu, că au fost scrise În ini ma mea. Deci vă poftesc, cetitorilor, pre unde ar fi greșit con deiul meu, să priimiți, să nu gândiți că doară pre voia cuiva sau În pizma cuiva, ce precum s-au tâmplat cu adevăr s-au scris... Cine va vrea să le creadă bine va
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-o celor 10 leproși din Evanghelie, zicându-le: „Mergeți de vă arătați preoților!” Marele om, cu renume universal, Giuseppe Verdi, muzicantul neîntrecut, a spus cuvântul său pentru ultima dorință, cuvânt pe care îl pun ca auguriu ce-l fac tuturor cetitorilor mei, ba tuturor oamenilor din lume: „Eu doresc și vreau, a zis el, ca la moartea mea să am: o lumânare, o cruce și un preot!” Pr. Anton Bișoc (Viața, nr. 9, septembrie 1940, pp. 122-126). 5. PR. EUGEN BLĂJUȚ
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Mulțumiri sârguincioaselor doamne Veronica Comăneci și Gabriela Popescu, care mult au pătimit cu redactarea nesfârșitelor variante. (c) RADU COCEA, ALEXANDRU COCEA (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Lilianei cea care a crezut, ma ajutat, și a suferit alături de mine Predoslovie " Fraților cetitori, să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte"... Și, să nu gândiți că sunt basne... fost-au scrise în inima mea... au poate, pe ici pe colo, să fi greșit condeiul meu... ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cel mai Mare Român al tuturor timpurilor". Pentru toate câte le-am scris: bune și rele; adevărate și scornite; m-am încumetat să izvodesc cu mândrie o frântură de epopee din blagoslovita domnie a lui Ștefan al tuturor românilor. "Fraților cetitori! Să vă îndemnați a ceti aiastă "samă de cuvinte", ce precum s-au 'tâmplat, cu adevăr s-au scris toate... Și să nu gândiți că sunt basne, că fost-au scrise în inima mea." R.C. A.C. PROLOG GOLGOTA VALEA ALBĂ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aici, își împunge el tâmpla cu degetul. Dumnezeule! strigă Alexandru, eroic, și mușchii încordați se umflă sub cămașa nădușită, lipită pe trup. De m-aș întâlni în luptă, față-n față cu acest "Magnific"! I-aș arăta eu "Fatih-Fatih"! Un cetitor în stele, egipțian, pripășit la curtea padișahului, i-a prezis că zodiile, crugul vremii, conjuncția stelelor îi sunt favorabile, că lui îi e menit a cuceri Constantinopolul, apoi Roma Cetatea Eternă; după care, va subjuga Lumea și va face ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare? Dădea din ea? Dacă dădea din coadă, era de bine. O fi un semn ceresc de bine... Măria ta șuguiește, dar astrele... Stelele sunt reci și îndepărtate, ce le pasă lor de bucuriile și de necazurile oamenilor? Nu-s cetitor în stele să deslușesc tainele destinului potrivnic. Ticăloase vremuri petrecem prin veacul aista, oftează Vlaicu. Când nu e război, e molimă, când sunt amândouă, e și foamete. Cătăm și noi un port, fie și cu catartele rupte, oftează și Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
o dată fals, dar mai cu seamă se face simțit un accentuat apetit pentru epicul senzațional. Poate că, în interpretarea dată de gazetar, acest gen de literatură - romanul popular - nici nu își propunea altceva decât o „conversare” pe teme morale cu „cetitorii” și „cetitoarele” care căutau o compensație în ficțiune. De o circulație incomparabil mai mare s-au bucurat piesele lui V., foarte multe la număr (între acestea și o traducere, Gramatica, după Eugène Labiche și François-Antoine Jolly), el fiind, după Alecsandri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
care aduce straiele parfumate; cel care aduce papucii roșii ai umbrei lui Alah pe pământ. Bucătarul Măriei sale are o sută de calfe și Barlavagiul Măriei sale cinci sute de calfe. În jurul Măriei sale se află și câzbaragoși și vizirii, și vracii, și cetitorii de stele etc. etc. Crainicii îl precedau strigând: "Alah să dee ani lungi de viață strălucirii sale Padișahului!" și băteau cu toiegele în cap pe oamenii care se îmbulzeau în uliți. Kapudan pașa = amiral "Întrarmează-te în lăuntrul tău cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acasă. Actorii care jucau asemenea role (roluri?) erau dezolați dacă treceau două săptămâni fără să li se spargă geamurile. Voltaire a combătut legendele, cu esența credințelor religioase și a lovit mai mult în formele cultului și netoleranța clericală. *1 Pe cetitor nu-l interesează atât școlile literare și discuțiile estetice, cât scriitorii buni, care creează realul din elementele disparate ale vieții, fiecare în felul său. Scriitorii mediocri lucrează la fel după rețete și șabloane. Dacă Socrate ar fi fost bogat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]