214 matches
-
Silabele tonice și cele atone se înscriu, în limba română - potrivit lui A. -, într-o succesiune care face din ritmul accentuat componenta esențială a versificației, în așa fel încât rima poate chiar să lipsească. Se certifică deci posibilitatea versului liber, cu cezura mobilă. Unele dintre ideile acestui studiu au fost reluate de M. Dragomirescu, Vl. Streinu, Ladislau Gáldi, Mihai Bordeianu. În postură de critic, A. este incitant, derutând însă nu o dată. El e tentat de a muta discuția într-un plan al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
care tinerii de azi din România sunt condamnați la o cultură pe furiș, la o cultură «după ureche», o cultură de zvon, pe care nu se poate clădi nimic temeinic” (p. 233). în alte articole, Monica Lovinescu identifică existența unei cezuri între generația tânără care încearcă să se opună conformismului și scriitorii consacrați și promovați de regim. în acest sens, unele evenimente, precum Primăvara de la Praga, au permis „generalizarea curajului” scriitorilor tineri din România care au solicitat suprimarea cenzurii într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
individului, confruntat cu haosul existențial, cu sentimentul dezolării și al extincției, de care încearcă să se salveze mai întâi prin iubire, în poeme precum Dorință, Captivitate, Numai torța ta, Scufundă-te în depărtarea luminoasă ș.a. Uneori versul ritmat păstrează o cezură interioară, o anume muzicalitate, alteori reflexivitatea, insinuată în primele plachete, capătă aspect discursiv, iar mai rar parabolic (Ce este?, Zodie, Vine seara, Cine ești? ș.a.). O orientare singulară în poezia lui Ș. se afirmă în volumul Rugă pentru cei blânzi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
iaste începutul durerilor, iar moartea iaste începutul vieții cei fericite”, socotește Antim (după Ecleziast, „în 7 capete”) într-o înțelegere ce proclamă în moartea născătoare de spaime un moment al eliberării, al trecerii către un repaus binemeritat. Sigur că această cezură drastică (pe care altundeva - în Cuvânt de învățătură la pogrebaniia omului prestăvit - o consideră „a treia naștere”, căci venea după prima, „trupească”, și după a doua, „duhovnicească”, decisivă și „mântuitoare”, eliberând sufletul „dintru întunérecul și tina trupului, ca dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la Eminescu inclusiv, în prelucrări de nivel poetic superior. Sintetizarea atâtor motive dezvoltate independent în poezia antică și medievală e motivată de conștiința întârzierii literaturii române, astfel răscumpărată. Versuri stângace alternează cu altele armonioase, compuse în măsura de 12-13 silabe. Cezura cade elaborat, așa încât a doua jumătate a versului să nuanțeze, întărind ideea („Trec zilele ca umbra, ca umbra de vară”). Rima împerecheată e adesea studiată semantic („floare”, „trecătoare”; „lume”, „spume” etc.). Din retorica poemei, vag patetică, se degajă un discurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
să uităm de multe ori că muzica e totuși o artă temporală, că peisajul din dreptul urechii e bine să plece, să se miște: sonoritățile se schimbă, fie și infinitezimal, de la o secundă la alta, o modulație, un glissando, o cezură, o nouă pulsație, un accent, un incident timbral ori spectral îl modifică ireversibil. Oricât te-ai strădui să o prezervi, clipa sonoră nu poate fi păstrată. Decât doar dacă o abandonezi în favoarea alteia. O altă clipă. Mereu alta. Lucrarea muzicală
Melomanii și muzicile lor narative by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10226_a_11551]
-
de care dispunea, din lipsa unui "spirit contemplativ": "Fișa de observație pe care tînărul de 20 de ani o completa într-un imaginar spital al culturii era departe de a fi optimistă. Omul modern, funciarmente optimist și activ, nu sesiza cezura cultură-religie pentru motivul, firesc, că sensibilitatea lui religioasă nu era aceea a unui Ťspirit contemplativť. ŤDin lipsa acestui spirit contemplativ, din lipsa orientării spre esențial, derivă și lipsa totală de simț pentru eternitateť". Poziția pe care se plasa de la început
Despre Nae Ionescu și Cioran (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12423_a_13748]
-
cuvinte, în scurtă vreme s-a făcut în domeniul filologiei clasice saltul în Europa. Mai menționez că Revista Clasică era deschisă tineretului și că atunci au început să se afirme viitoare personalități precum Dionisie Pippidi și Valentin Georgescu. A intervenit cezura produsă de instaurarea comunismului și abia în timpul destinderii hrușcioviene tradiția a putut fi restabilită prin apariția revistei Studii Clasice care, pe drept cuvânt, s-a impus în lumea academică europeană. Dar, sub pretexul economiilor atât de des utilizat în anii
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
în sensul de bun-simț ,cine i-a spus ce s-a întâmplat?". Lungmetrajul își ia niște riscuri, de pildă tratarea ucigașilor de comici, care ar fi putut afecta dramatismul pe parcurs, dar potențarea merge bine și tragedia se echilibrează prin cezurile umoristice. Accentul final însă strică multe, în sensul că e genul de peliculă al cărei scenariu se remarcă mai mult prin ce nu spune, prestația actoricească e internalizată și ținută bine în frâu, iar la sfârșit strică impresia artistică spunându
Cool Britannia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11169_a_12494]
-
Maiorescu", combătută - chipurile! - de clasicii cunoscuți (sustrași astfel junimismului), de providențialul Gherea și de scriitorii socialiști de la revista "Contemporanul". Istoria literaturii române este astfel împărțită în două: până la Gherea și revista "Contemporanul" - și după ei. Emil Boldan inventează aici o cezură istorică, ruptura pe care ar aduce-o realismul critic, prezentat teoretic disproporționat, cu apel la Lenin, pe aproape două pagini (p. 103-104). Precursorul absolut al realismului critic ar fi Nicolae Filimon. Elemente de realism critic sunt identificate și la scriitorii
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
în marea țară vecină de la răsărit, Rusia", ce ar fi fost resimțite la noi încă din deceniul al doilea al secolului al XIX-lea, și sub "influența covârșitoare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie" (p. 113). E a doua falsă cezură istorică pusă de Emil Boldan în evoluția literaturii privită din perspectivă proletcultistă. Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu sunt înfățișați ca scriitori realiști, fără alt determinativ, scoși din contextul infamant al curentelor literare. Mihail Sadoveanu e monumentalizat
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
retrăi, fără rest, o vârstă. În felul acesta, Marta Petreu are acces la adevărul ultim al confesiunii. Pe care, cum se spune, o scrie pe dinăuntru. E vorba, în fond, despre un alt grad de percepere a realului. Nu întâmplător, cezura e resimțită în spital, la capătul unei convalescențe. E interesant de observat ce inerție au totuși obișnuințele: „Nu-mi amintesc durerea, îmi amintesc numai cântatul altor copii și că atunci am aflat că pe lume există și-alte cuvinte decât
Cronică de familie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5536_a_6861]
-
și complicat, în cadrul unor interpretări aplicate și modelate după contexte variate. Primul capitol: Teoria „ultimului" Categoria „ultimului" se înscrie în viziunea, nuanțat elaborată și ilustrată de Horia-Roman Patapievici, conform căreia există autori pe firul gândirii și experienței cărora apare o cezură, o mare trecere, o răsucire, o cotitură - moment de la care, mergând mai departe, autorul este același și totuși altul, opera sa purtând puternic pecetea noii viziuni renăscute în urma... revelației, iluminării. Mai mult, odată dezvăluit misterul lumii, acești autori încep să
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
în cheie metafizică, viziunea lui Lucian Blaga privitoare la Marele Anonim și cenzura transcendentă: „Schema generală ar fi aceasta. Un creator talentat devine, la un moment dat, neverosimil de înzestrat. Acest eveniment îi împarte viața și creația în două. O cezură neașteptată îl face alt om. [...] Apoi când creatorul părea foarte aproape de a ne spune totul, în chip definitiv, ceva de dincolo de el îl amuțește. Îl smulge dintre noi. Aproape toți creatorii cu adevărat loviți de iluminațiile cezurii sfârșesc prin a
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
în două. O cezură neașteptată îl face alt om. [...] Apoi când creatorul părea foarte aproape de a ne spune totul, în chip definitiv, ceva de dincolo de el îl amuțește. Îl smulge dintre noi. Aproape toți creatorii cu adevărat loviți de iluminațiile cezurii sfârșesc prin a fi amuțiți de rigorile cenzurii transcendente." (pp. 27-28) Monolog: Frustrarea și revolta prometeică în fața „gestului" Marelui Anonim, ca atitudine umană întrucâtva firească, nu provine dintr-o mare neînțelegere, din ignoranță și din așezarea neadecvată în fața misterului? Altfel
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
acest martor de primă mână al comunizării forțate a României. Schimbarea nu e, desigur, de bun augur pentru continuitatea receptării, dar în aceste timpuri de austeritate e bine să ne mulțumim, câteodată, cu faptul că textul apare pur și simplu. Cezura între volumul anterior și cel de față nu este numai calendaristică. 1 ianuarie 1946 nu este doar începutul unui nou an, ci și al unei noi etape a bătăliei pe care Partidul Național Țărănesc, alături de Partidul Național Liberal, de Regele
Patru luni cât patru decenii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3298_a_4623]
-
acest termen pentru a putea detașa mai bine această literatură de cea anterioară. Noi am cunoscut, mai intens decît în orice altă parte, o literatură formalistă, repliată asupra ei înseși, dominată de modelul lingvistic și care pretindea că există o cezură între semn și fapt, între text și real, ceea ce făcea imposibilă legătura dintre literatură și „realitate”. Am ieșit din această perioadă, din diferite motive. A fost o epuizare, apoi evoluția lumii occidentale a dus la acest sfîrșit: criza economică, desființarea
Interviu cu Dominique Viart by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4124_a_5449]
-
cădere de zar a rimei obosește / alteori, însă, dă dreptate jocului triumfător, energicei gratuități, procesul se vădește mai complicat decât la prima vedere, cu urcușurile și coborâșurile sale. Un poem precum întâlnire cu fluviul dezvăluie continuitate în viziune, amplitudine, cu cezuri ale necontingentului, probabil premeditate. însă tonul se susține: "Intram ca prin oglinzi virgine/ Goală în gol/ Dar umbra-mi rămânea pe ape/ Și nu puteam să mă scufund/ Decât până la pleoape/ Și nu puteam să mă confund/ Decât pe jumătate
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
tremură zori de-asupră-i, roșu fald"), care se bucură văzând alte flote, adică țări unde regimul roșu e pe cale să se instaleze: "Cum ies din zări și năzuiesc spre noi / Corăbii noi, corăbii noi, corăbii noi"... Deși armonios, cu o interesantă cezură la mijloc (Corăbii noi, coră // bii noi, corăbii noi"), versul ultim are ceva "hămăit"... Adagiul latin Habent sua fata libelli ar trebui citit, în cazul de față, habent sua fata poetae: cărțile își au destinul lor, dar și poeții îl
O relectură autocritică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8340_a_9665]
-
lui Vlad? E Eghipetul lui Dianeu? Sau o bibliotecă enormă și inaccesibilă din care intervin Onochefalos, Erudițian, Idiotiseanu? Devine evident că spațiul epopeii lui Budai-Deleanu diferă mult de oricare dintre spațiile accesibile cititorului. Avem pandemonii în care se pătrunde fără cezuri, călătorii narative într-un Paradis cu arhitectură gastronomică, dispariții nemotivate. Așa încât geometria reliefului din Țiganiada, cu denivelările sale, e absolut nefirească. La fel cum, nici sub aspect literar, Budai-Deleanu nu se află într-un canon al firescului. El construiește, cu
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
Aici variabilele rămân din punct de vedere teatral aproape în totalitate nedeterminate, iar singurii factori determinanți sunt interpretarea muzicală și creația soliștilor. Pentru a-și transmite mesajul artistic, soliștii au la dispoziție mijloace specifice de codificare precum culorile vocale, nuanțele, cezurile, frazarea, etc. Având în vedere subtilitatea acestor procedee, pentru a putea descifra soluțiile propuse pentru variabile, spectatorul trebuie fie să aibă o mare sensibilitate muzicală astfel încât să intuiască afectiv mesajul artistic și să nu simtă nevoia unei determinări explicite, raționale
Particularit??i ale teatrului liric by Raluca Pa?cal?u () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
care scriu și o să o aștept o viață. Plîng și scriu. Datat 14 decembrie 2006, textul e scris cu cariocă neagră și va străbate nealterat încă mulți ani de aici încolo. Relieful scoarței de arțar i-a impus autorului multe cezuri îndrăznețe ("făcea/ naveta", "trandafir/alb", "prima/ întîlnire", "era/disperat", "un/ sărut dulce", "doar/ clipe", "nu mai pot/ fii împreună"), în spiritul celei mai moderne sintaxe poetice. Dincolo de asta, emoționează mai ales candoarea mărturiei, vibrația pură a sentimentului, cărora mediul ambiant
Tu frunză cazi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8339_a_9664]
-
de C.L.T. , „ca un gest responsabil de susținere a elitelor“, a accentuat primarul Gheorghe Ciuhandu. Laureații Premiilor Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara, pe anul 2002 sunt: pentru poezie, Ioan Ardeleanu cu volumele „Cunoașterea umbrei“, „Cuvintele scribului“ (Ed. Anthropos) și „Cezură“ (Hestia), Octavian Doclin pentru „Nisip, ape de odihnă“ (Marineasa), Marian Odangiu cu „Norul sau Despre iubire“ (Hestia), Blagoe Ciobotin cu „Pământ, colivă“ (Editura Uniunii Sârbilor) și Böszörményi Zoltán cu „Aranyvillamos“ (Ed. Jelenkor); la secțiunea proză, Dan Negrescu pentru „Trilogie imperială
Agenda2003-52-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281868_a_283197]
-
în cadrul lor, ierarhii și divergențe. Zisa ignorare a lui Eminescu ca poet n-a fost tocmai o ignorare. Grupul junimist l-a apreciat de la bun început, așa încât, în cazul acesta se poate vorbi, dimpotrivă, mai degrabă despre continuitate decât despre cezură. (Va reveni, de altfel, asupra acestui aspect în partea a doua a studiului, la p. 228, unde va vorbi despre spiritul de „clică” al cenaclului ieșean). În al doilea rând, Grama pierde din vedere că deja schimbul de generații se
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
revelează cunoștințele sale de limbă engleză, dar până atunci ești suficient de buimăcit cât să crezi că poate Haywood știe germană... La a doua vizionare, tempoul, făcut din montaj, mi s-a părut cu mult mai lent, în pofida unor anumite cezuri, regizorul desfășurându-și firul narativ cu nonșalanță și dându-le personajelor timp să dospească în propria piele. Dar nonșalanța este doar mimată, ceea ce te frapează la acest film, al cărui format de "dramă în tribunal" nu conținea prea multe elemente
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]