165 matches
-
T Pește undițar Lophius piscatorius 1.1, 1.3, 2.2, 3.1 T T T T T T Merluciu Merluccius merluccius* 1.1, 1.2, 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 T T T T T T Chefal Mugilidae* 1.3, 2.1, 2.2, 3.1 T T T T T T Barbun Mullus barbatus Toate zonele T T T T T T Barbun vărgat Mullus surmulettus Toate zonele T T T T T T Langustină Nephrops
32004R1581-ro () [Corola-website/Law/293134_a_294463]
-
turte cilindrice, lungi și subțiri, sau închise în mici recipienti sau săculeți din pânză. 6) Înlocuitorii de caviar. Acestea sunt produse consumate drept caviar, dar preparate din icrele altor pești decât sturionii (de exemplu somon, crap, știuca, ton, barbun sau chefal, cod, morun sau lumpfish), icre care au fost spălate, curățate de organele aderente, sărate și uneori presate sau uscate. Aceste icre pot fi de asemenea condimentate și colorate. Diversele produse menționate mai sus, se clasifică la această poziție, indiferent dacă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166477_a_167806]
-
nr. 143 - 161 Str. Bartok Bela Str. Bălteni Str. Berechet Str. Biserica Floreasca Str. Brâna Str. Brădești Str. Brebu Int. Brotăceilor*(D) Str. Buestrului Str. Calafat Str. Cap. Gheorghe Gh. Bulugea Str. Cap. Petre Ispir Str. Caroteni Str. Cerna Int. Chefalului Ale. Circului Șos. Colentina - nr. 1 - 13 Șos. Colentina - nr. 15 - 29 Str. Comandor Eugen Botez Str. Comoara*(D) Int. Constantin Beiu Str. Constantin Beiu Str. Cpt. Gheorghevici Str. Cpt. Paul Urechescu Str. Cristea Mateescu Str. Cuparului Str. Dâmbovicioarei Int.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
și autoritatea publică centrală de protecție a mediului vor lua măsuri pentru introducerea în cultura a unor specii valoroase de pești, scop în care se vor realiza amenajări piscicole specializate în reproducerea și creșterea acestora (sturioni, păstrăv, lipan, lostrița, coregon, chefal, cambula, anghila). Articolul 36 În scopul dezvoltării acvaculturii autoritatea publică centrală pentru agricultură, alimentație și silvicultura întreprinde măsuri pentru stimularea realizării unor amenajări specializate în reproducerea și creșterea broaștelor, racilor, scoicilor și a altor viețuitoare acvatice. Titlul IV Inspecția piscicola
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
sau periclitate, prin: ... a) identificarea, amenajarea și protecția zonelor naturale de reproducere; ... b) înființarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni, păstrăv, lipan, lostrița și alte specii cu valoare economică și științifică; ... c) organizarea de centre pentru creșterea și înmulțirea chefalului, cambulei, anghilei, scoicilor și racilor; ... d) organizarea activității de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparținând domeniului public și stabilirea măsurilor de refacere a populațiilor periclitate. ... (2) În caz de necesitate administratorii statului au obligația să ia măsuri pentru completarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
17 1.9. cosac (Abramis sp.) 25 1.10. clean (Leuciscus cephalus) 25 1.11. cega (Acipenser ruthenus) 45 1.12. coregon (Coregonus sp.) 22 1.13. calcan (Scophthalmus maeoticus) 40 1.14. cambula (Pleuronectes, Platichthys flesus) 20 1.15. chefal (Mugil sp.) 25 1.16. fusar (Aspro streber) 12 1.17. gingirica (Clupeonela cultiventris) 7 1.18. hamsie (Engraulis encrasicholus) 7 1.19. lin (Tinca tinca) 25 1.20. lipan (Thymallus thymallus) 25 1.21. lostrița (Hucho hucho) 65 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
pești sub dimensiunile minime de cel mult 2% socotit la numărul de bucăți. 6. La pescuitul marin se admite un procent de pești sub dimensiunile legale din totalul cantității pescuite de 5% pentru scrumbie de Dunăre și de 20% pentru chefal, stavrid și scrumbie albastră. 7. Dimensiunile minime ale ochiurilor la uneltele de pescuit sunt următoarele: a) 2,4 cm la Dunăre, bălti, lacuri, râuri colinare și de șes și în Delta Dunării; ... b) 4,0 cm în Complexul Razelm-Sinoe, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167473_a_168802]
-
Pentru protejarea unor specii cu valoare economică, admise la pescuit comercial și/sau sportiv, se modifică dimensiunile minime în centimetri ce permit reținerea peștilor din următoarele specii: a) biban - 20 cm; ... b) crap - 45 cm; ... c) calcan - 50 cm; ... d) chefal - 30 cm; ... e) somn - 65 cm; ... f) șalău - 50 cm; ... g) știucă - 50 cm. ... Articolul 5 Pentru determinarea precisă a ariilor de refugiu ale acestor specii periclitate, cu valoare economică și/sau ecologică, gestionarii resurselor acvatice vii (Compania Națională de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
plecare, unde se și reproduce. Depune icre pelagice. În Marea Mediterană, Marea Marmara și Marea Neagră depunerea icrelor are loc în mai-iulie. Este un răpitor lacom și nesățios și se hrănește în principal cu pești (sardeluțe, hamsii, scrumbii, șprot, stavrizi, puiet de chefal și puietul propriu), mai rar cu crevete și calmari. Are valoare economică mare și se pescuiește comercial și sportiv. Carnea este destul de bună și uneori (toamna, mai ales) destul de grasă. Se pretează la conservat atât afumat, cât și în ulei
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
Național de Știință și Tehnologie, apoi în 1980, a Ministerului Educației, iar în 1982 a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, mai anume a Biroului Central pentru Pescuit și Prelucrarea Peștelui, care îi puse la dispoziție câteva șalupe mici și traulerul "Chefalul". În cadrul acestui Institut funționează din 1972 „Laboratorul de tehnologie marină” consacrat programelor de cercetare legate de valorificarea resurselor petroliere ale platformei continentale din Marea Neagră. În 1972 are loc vizita oceanografului francez Jacques-Yves Cousteau la IRCM cu prilejul expediției navei Calypso
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
ale „Întreprinderii Piscicole” din Brăila și ale „Întreprinderii de Industrializare și de Desfacere a Peștelui” din Tulcea, care aduceau la mal tonaje mici de pești bentici cum ar fi sturionii, morunii, calcanii, cambulele, și de pești pelagici printre care dominau chefalii, stavrizii și hamsiile. Oferta era mult inferioară cererii. În anii 1964-1965 au fost comandate șantierelor navale din Japonia două mari traulere oceanice : „Constanța” și „Galați”, bazate în portul la frigorifer din Tulcea. Zece ani mai târziu, ele sunt repartizate „Comandamentului
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
de Pescuit Oceanic”, privatizat după anul 1990 sub denumirea de „Compania Română de Pescuit Oceanic”. Pescuitul oceanic românesc a avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-"Sarda sarda
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
mari și cei mai rapizi pești teleosteeni ai oceanelor și efectuează migrații considerabile, uneori transoceanice. Peștele călător ("Istiophorus platypterus") atinge pe perioade scurte viteze între 60 și 100 km pe oră. Sunt răpitori redutabili și se hrănesc cu sardine, macrou, chefal, pălămidă, etc., pe care le urmăresc până în zonele temperate în timpul sezonului cald. Toate istioforidele au o valoare comercială mare în toată lumea (mai ales pe piață japoneză) și au o carne foarte apreciată, consumată de obicei în stare proaspătă în regiunea
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
realizarea unui canal care face legătură cu Dunărea. Dat fiind că nu s-a ținut nici-un cont de avertizările biologilor și geologilor, apa s-a eutrofizat (exces de îngrășăminte agricole, materie organică, nitrați și nitriți), devenind improprie vieții peștilor precum chefalul ("Mugil cephalus") sau scrumbia de mare ("Alosa maeotica"), care, anterior, se reproduceau în acest liman, iar apa a rămas prea sărată pentru irigație, ca urmare a prezenței zăcămintelor mari de sare în sedimente. Având în vedere acest context, și în legătură cu
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
formate din amestec de specii, predominând cele de talie mică (șprot, hamsie, bacaliar, stavrid, guvizi, aterină, barbun). Pe întregul litoral sunt înregistrate un număr total de 1.200 de bucăți de setci de scrumbie, 400 de bucăți de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
de setci de chefal, 150 de bucăți de setci de guvizi, 2.500 de bucăți de setci de calcan și 400 de bucăți de setci de rechin. Fiecare ambarcațiune din această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
această clasă poate utiliza 10-20 de setci de scrumbie sau chefal și 15-30 de setci de calcan. Și în acest caz, sezonul de pescuit este limitat la circa 8-9 luni, primăvara se pescuiește scrumbia de Dunăre, iar vara se pescuiește chefal, calcan și guvizi. Autonomia redusă a ambarcațiunilor condiționează amplasarea uneltelor de pescuit fixe în zone din apropierea țărmului, până la adâncimea de 30-35 metri în sectorul nordic și 30-40 metri în sectorul sudic. Astfel, și pescuitul costier la scară redusă se confruntă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
marin românesc este prezența unui număr mare de specii (peste 20), dintre care de bază sunt speciile de talie redusă (șprot, hamsie, bacaliar, guvizi). De remarcat este faptul că ponderea speciilor valoroase (calcan, rechin, sturioni, stavrid, zărgan, scrumbie de Dunăre, chefal, lufar) continuă să fie scăzută, cu toate că stocurile acestora au o tendință de refacere, menținându-se însă în stare critică. În ultimii ani, pe întreg ansamblul sectorului românesc și pe întreaga perioadă de pescuit (martie-noiembrie), dominantă în capturi a revenit în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
în capturi a revenit în principal speciei șprot/Sprattus sprattus, calcan/Psetta maeotica și scrumbie/Alosa pontica, alături de care au mai apărut speciile tradiționale: bacaliar/Merlangius merlangus ponticus, hamsie/Engraulis encrassicolus, stavrid/Trachurus mediterraneus ponticus, guvizi/Gobiidae, rechin/Squalus acanthias, chefal/Mugilidae și alte specii. Dominantă capturilor realizate prin pescuitul cu unelte fixe este deținută de speciile tradiționale: hamsie (14,8%), șprot (12,8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
8%), guvizi (11,7%), stavrid (10,8%), calcan (7,1%), bacaliar (9,6%) și aterină (0,6%), iar în cele realizate cu unelte active o deține șprotul (78,2%), alături de care a apărut bacaliarul (4,4%), labanul (0,5%) și chefalul (1,7%). 2.5. Starea stocurilor de specii de pește de importanță economică Pentru a arăta starea actuală a populațiilor principalelor specii de pești, majoritatea cu caracter transfrontalier, precum și a motiva necesitatea de a ne înscrie în efortul regional de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223206_a_224535]
-
salinitatea depășește 22‰, iar concentrația ridicată în hidrogen sulfurat rezultat din descompunerea materiei organice reduce viața la bacterii anaerobe. Cele mai multe viețuitoare trăiesc în vecinătatea țărmurilor. Sunt specii de alge, animale de fund (midii, stridii) sau care înoată (meduze, scrumbii, stavrizi, chefali, calcani etc.). Dintre pești o importanță economică deosebită au sturionii (morunul, nisetrul, păstruga, cega, care în perioada depunerii icrelor pătrund în cursul inferior al fluviilor. În lungul țărmurilor trăiesc specii de pescăruși și alte păsări concentrate în spațiul Deltei Dunării
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
este "electrică", nici vorbă de a se produce "din nimic"; nici un dumnezeu interior nu avea farul, numai ceasul era dumnezeiesc. * Ne-au prins zilele de început de toamnă, mă linișteam, ceasul era o durere trecută. Spre seară, lipovenii pescari afumau chefalii un leu bucata în niște colibe de stuf. Unși cu ou, chefalii străluceau când bătea asfințitul, reflectând o lumină caldă, ca o aură. Lumina putea să fie dumnezeiască. Am căutat o împăcare cu mine însumi, mai ales când am aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
interior nu avea farul, numai ceasul era dumnezeiesc. * Ne-au prins zilele de început de toamnă, mă linișteam, ceasul era o durere trecută. Spre seară, lipovenii pescari afumau chefalii un leu bucata în niște colibe de stuf. Unși cu ou, chefalii străluceau când bătea asfințitul, reflectând o lumină caldă, ca o aură. Lumina putea să fie dumnezeiască. Am căutat o împăcare cu mine însumi, mai ales când am aflat că peștii au suflet. Deci minunea de Roskop Patent avea suflet, orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
putea să fie dumnezeiască. Am căutat o împăcare cu mine însumi, mai ales când am aflat că peștii au suflet. Deci minunea de Roskop Patent avea suflet, orice lumină este suflet, este Dumnezeu, a fost logica mea. Cumpăram câte un chefal, îl miroseam o, ce aromă dumnezeiască și, fără să mă vadă nimeni, îl aruncam în mare. Repetam uneori de două ori salvarea aceasta a lui Dumnezeu care, în mod firesc, mi se părea necomestibil. Aceasta era logica mea. Dar Buntea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vedeau, într-o parte, valurile line ale limanului Nistrului devenit un uriaș lac în care copiii localnici se aruncau ageri pescuind cu mâna niște pești grași, negri, numiți "baboi", de cealaltă parte, marea, imensă. În colibe de stuf se înșirau chefali afumați. Erau unși cu ou și deveneau aurii, cu reflexe de metal. Un leu bucata, chiar trei la doi lei. Nu știu cum mi-a trecut prin minte să cumpăr chefali și să-i arunc departe, în mare, să-i găsească Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]