260 matches
-
timp plecau mai departe călătorind din loc în loc parcă căutând ceva ce nici ei nu erau în stare să definească că ar fi căutat. Analizându-i pe acești oameni, am înțeles că dorul de a vagabonta, și setea de a chefui fără măsură îi distrugea. De fapt sunt vieți de oameni prețioase ce se irosesc în zadar, purtate de curenții puternici ai vieții, ce îi mână tot mai departe de țărmurile de unde ei ar putea începe să aibă un rost în
PIERDE VARĂ de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375427_a_376756]
-
-mi dea sfinția lui canoane, că prin el Domnul vorbește, o să mă gudur la icoane, dacă-mi dă liber la pește. nu voi mușca din mielu' care, zadarnic zbiară în cuțit, căci nu e nicio sărbătoare să nu plesnim de chefuit. ca și cum în postul mare eu nu sunt de când mă știu, ca și cum crucea-n spinare nu o car din tată-n fiu, ca și cum nu sui Golgota, singur, fără ajutor, ca și cum n-aș plăti nota, pentru ei și gașca lor. dacă vrei
CÂT TIMP NU SUNĂ CEASUL RĂU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347748_a_349077]
-
nopții. Nimeni nu recunoscu cuplul ex-prezidențial căci oamenii de rând erau așa de bătuți de soartă că-și târau existența de pe o zi pe alta, blestemându-și viața mizeră pe care societatea le-o oferea. În schimb politicienii și bogații chefuiau și se veseleau fericiți de propriile realizări pe spinarea prostimii. Nea Nicu și Tanti Lenuța vizitară pe rând fostele combinate și fabrici din care rămăseseră doar ruine asemănătoare castrelor romane părăsite și neîngrijite. Cutreierară apoi Bărăganul în lung și-n
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
Septembrie 2014 Așa-mi spunea, ca unui frate: „Să aibă fiul meu de toate, Când eu am suferit destul...”, Dar fiul, veșnic nesătul, Își petrecea în chefuri viața De seara până dimineața, Iar ziua, ca un os de domn Tot chefuia visând în somn... Cum să muncească! doar nu-i slugă, Copilăria să-și distrugă, Iar cartea-n tinerețea întreagă, Deșteptului nu i-a fost dragă! .......................................... M-am dus în casa lor frumoasă, „Cel drag” bătea cu pumnii-n masă Ca
COPILUL DIN PUF... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376379_a_377708]
-
sună spaniol într-o țară nespaniolă? Pe mine însă, de fiecare dată când trec pe lângă el, mă împinge numele ăsta la o mică meditație asupra vieții. La vida loca. E viața nebună? Ce înseamnă să ai o viață nebună? Să chefuiești de seara până dimineața în fiecare noapte, să nu-ți pese de nimic, să riști orice fără să eziți chiar dacă te rănești pe tine sau pe alții? Asta înseamnă? Probabil că mama așa ar gândi. Eu aș zice că o
LA VIDA LOCA de STEFAN KELLNER în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376566_a_377895]
-
Nou În colind cu Sorcovă și-n cel numit Vasilcă, se duc urări de slavă, noroc și spor la muncă. Cu plocon și azime vin copiii la părinți. Uniți de-a fi prin vreme, buni la suflet și smeriți. Împreună chefuiesc cu vin și cu bucate. Un obicei strămoșesc să ducă mai departe. Iar finii se duc la nași cu flori și cu mâncare. Peste an de-a fi părtași la orice sărbătoare. Plăcintă cu răvașe, la oaspeți este dată. Să
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
niśàj, -a s.m. logodnă - niśaj>niśan-lan- niśanlanïr (niśanlandï) a se logodi kèf/i, -ă s.m. chef - kef i >kef-len- keflenir (keflendi) a (se) chefui adj.> gozèr, ~à adj. cuminte - gozer>gozer-lan- gozerlanïr (gozerlandï) a se cuminți, a deveni cuminte śukàr, ~à adj. frumos - śukar>śukar-lan- śukarlanï
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
cu bacșiș pentru fetiță. Ține, drăguțo! După ce plăti o bătu ușor pe fese: să mai vii cu notele, ca să te mai capeți. Buhăianu și cu cei trei rămaseră cu gura căscată. Firfirică trase concluzia: --Are bani barosanul! Păi atunci să chefuim fără grijă, că Dănuț plătește! --Tot respectul, Zamfirescule, ridică paharul Pleșcan. Ai fost și ai rămas un domn! --Ce tot mă lingușiți atâta? V-am spus că vă-ngrop în bani? Dar voi, vă țineți de cuvânt? Tot mă speriați
TRANDAFIRUL SIRENEI-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373102_a_374431]
-
de camionetă, că trebuia s-o duc la Remat și să-ți dau contravaloarea integrală încasată pe ea, ca să ai tu ce bea cu băieții la cârciumă și să râdeți de mine că v-am făcut rost de bani pentru chefuit. Ați înțeles, oameni buni cum vrea să facă Tache comerț? Toți au început să-l huiduie, să-l fluiere, asaltându-l cu admonestări: --Mai ai neobrăzarea să faci pe șmecherul, când omul îți iartă nemerniciile? --Cum poți fi așa de
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
În casă nu era nimic de mâncat Și în lume am plecat, Și frumoasă m-am aflat, Pentru ce să slugăresc, Un ban cu greu să muncesc Când un zâmbet de-aruncam, Banii bogatului primeam, Viața-n plăceri o trăiam, Chefuiam și mă distram, Fericirea o găseam, Frumoasă Tu m-ai făcut, Viața să mi-o trăiesc mi-a plăcut. Judecătorul: Maria Egipteanca după ce de-acasă ai plecat, Pentru că părinții tăi s-au certat Și viața-n plăceri ți-ai cufundat
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
colindând supermarketurile și hipermarketurile, cumpărându-și cei mai scumpi brazi, ornându-și locuințele cu cele mai strălucitoare ornamente și beculețe, ascultând cântece de iarnă americănești de genul “Gingle bell”, înconjurați de crăciunei și crăciunițe, umplându-și frigiderele, mesele și stomacurile, chefuind în destrăbălare. Poporul român se pregătește de Sfintele Paști postind tot postul, cântând pricesne, mergând mai des la biserică, rugându-se mai mult, abținându-se mai atent de la păcate, spovedindu-se și împărtășindu-se, făcând milostenii. Populația se pregătește de
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
-se, făcând milostenii. Populația se pregătește de Sfintele Paști mergând în week-end-uri la iarbă verde, cu mititei și grătare, colindând supermarketurile și hipermarketurile, cumpărându-și cele mai frumoase ouă și cei mai drăgălași iepurași, umplându-și frigiderele, mesele și stomacurile, chefuind în destrăbălare. Poporul român arde de dorul Raiului pierdut temporar, care nu se află pe pământ, ci în Ceruri. Populația României este fascinată de civilizația occidentală și de visul american. Dar “cultura, în gloriosul și nobilul sens al tradiției europene
PARTEA 5/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379221_a_380550]
-
în Cimitirul care-ncet se prăbușește în țarina 300? Ori o coloană și-un palat al Veșniciei în fălcile înfometatului mormînt? Plăcere căuta-vei din rană putreda, ori de Nevastă o să-ți iei Străvechea Lepră? pentru că Regele și Preotul să chefuiască încă pe decăderea ta Și groapă joc să-și bată și de aratul cîmp să rîdă, agrăind, 495 "Sînt cea care hrănește, tu cel care distrugi; în sînu-mi este vin și lapte, Si o fîntînă se revarsă din pieptul meu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
întreprinzător. Dar sfatul cuminte era de-a surda, căci Suleiman, fără să-și facă grijă capului, urma-nainte diminețile și serile cultul lui Bacchus și al Venerei, nu contenea să-nchine cu păharul cătră mai marii din împărăția lui, să chefuiască nopțile și să dormiteze zilele, iar trezindu-se să-nceapă din nou și în același fel ocupația veselă a vieții lui. Astfel acest domnitor își întunecă calitățile vrednice de laudă pomenite mai sus și dete pas hotărâtor contrarului său Musa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Merg amândoi pe același drum ; Sluga și cu stăpânul Beau bere împreună (48, p. 342 ; vezi și 50, p. 58). Revenind la colinda comentată, voi încerca să arăt în conti nuare că „lumea pe dos”, sugerată în primele versuri (Dumnezeu chefuiește și dansează cu îngerii, Sf. Ion se îmbată și se „libovește”, Sf. Petru adoarme etc.), nu este decât un preludiu al Haosului. Un preludiu care prevestește și pregătește regresiunea totală a Cosmosului în Haos. Mai mult decât atât, pare a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
îi permite intrusului să-i fure cheile și să năvălească în rai. în multe variante, Sf. Petru (sau cel care anunță dezastrul) își face intrarea reproșându-le sfinților și chiar lui Dumnezeu faptul că și-au părăsit posturile pentru a chefui și l-au lăsat singur : „Stați, Doamne, și ospătați/ [...] Sfinții din Rai au plecat,/ Singur pe min’ m-au lăsat” (6, p. 115) ; sau „Of, Ioane, Sfânt Ioane,/ Tu de vin te-ai îmbătat/ Și din rai tot a prădat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal la egal cu Metrodoros sau cu dedicatarii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Meneceu. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Încercând să ia tonul mamei ei. Apoi va trebuie să te duci să le faci curte. În noaptea următoare, Luna, ca și viitorul steag turcesc, era În formă de semilună. Jos În Bursa, trupele grecești Își făcură rost de mâncare, chefuiră și aruncară În aer Încă o moschee. În Angora, Mustafa Kemal declară În ziare că avea să țină un ceai la Chankaya, când de fapt plecase spre cartierul său general de pe câmpul de luptă. Bău cu oamenii săi ultimul rachiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
vesele ce răzbăteau din vagonul rezervat soldaților. Era un miros Îngrozitor, ce ți se imprima În haine și Îți pătrundea În vintre. Ca să scape de duhoare, dar și de liniștea mormântală ce Învăluia vagoanele, soldații au băut din ce În ce mai vârtos, au chefuit zi și noapte, coborând arareori din tren. Aprovizionarea o făceau acum mecanicii de locomotivă, care treceau În fugă de-a lungul vagoanelor, purtând pe față măști de gaze, ca să nu se infesteze de molimă. Când trenul a ajuns la destinație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
materiale,Tony Pavone acompaniat de Șeful Șantierului - care se Îmbăta Înaintea celorlalți - era nevoit să-i invite la unul din restarantele centrale, pentru a discuta toate aspectele problemei. Se consumau specialități culinare acompaniate de vinuri din cele mai renumite podgorii, chefuind până la Închiderea localului ca În final Tony Pavone să fie nevoit să ofere și unele substațiale sume de bani, mărunțiși de buzunar după aprecierile unui profitor chefliu. Făcând o sumară apreciere Tony Pavone avea să constate incredibilul: dacă dorea să
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
răceală și am sorbit din pahar. E prea devreme pentru tine? — Aseară ați fost la un chef? m-a întrebat. Nu-și putea reține strâmbăturile mai mult de două secunde. — Cum te cheamă? — Felix. — Nu, Felix, i-am răspuns. Am chefuit de unul singur. — ... Și acum vă duceți la o petrecere? — Mda. Dar și de data asta singur-singurel. La dracu’. Am pe cap niște chestii de nu-ți vine să crezi. Trăim pe fusuri orare diferite, Felix. Ceasul meu e pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de patima beției și care, iată, poate fi mâhnit din cauza unui bețivan. Mâhnirea mea este, de fapt, un zâmbet solidar, de peste timp și vreme, trimis celui ce eram de cel ce sunt peste prezența celui care, după zi de leafă chefuind, îmi zgândără tabieturi, gânduri și cuvinte. În lift, fata vecinului: „S-a făcut și de vineri. A mai trecut o săptămână. Uite-așa trece viața“. E femeiușcă acum. Neîmplinită încă. Trup de pai, sânișori abia conturați. Dosul abia arcuit. Contururi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mâini gingașe Cum să le fi curățat? Și-apoi mă grăbesc acum Nu pot să-ntârzii pe drum. Merg s-o iau pe sora mea Acum ne vom împăca . Și-mpreună vom pleca La balul de la palat. Prezentatorul 7: Toată lumea chefuia, Bea , mânca și se distra. Totuși cineva... veți vedea Nici nu bea, nici nu mânca. Împăratul 1 Dar bine, împărate, M-ai poftit la tine Să-ți bați joc de mine Cu astfel de bucate? Împăratul 2 Dar ce-au
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
batjocorind ce nu cunosc, vor pieri în însăși stricăciunea lor, 13. și își vor lua astfel plata cuvenită pentru nelegiuirea lor. Fericirea lor este să trăiască în plăceri ziua în amiaza mare. Ca niște întinați și spurcați, se pun pe chefuit la mesele lor de dragoste, cînd ospătează împreună cu voi. 14. Le scapără ochii de preacurvie, și nu se satură de păcătuit. Momesc sufletele nestatornice, au inima deprinsă la lăcomie, sunt niște blestemați! 15. După ce au părăsit calea cea dreaptă, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85049_a_85836]
-
Îndopa cu carne de porc și cârnați, se mângâia cu vinișorul roșu din butoaie, iar a doua zi de dimineață se dregea cu zeamă de varză ori cu murături, ca s-o poată lua de la Început odată cu venirea prânzului. Oamenii chefuiau cu inimile ușoare, căci nu aveau treburi de făcut prin ogradă, iar la câmp - abia spre primăvară. Dordonică, după ce se convinsese la autogară că nu pleca nici o cursă, n-a vrut cu nici un chip să renunțe la misia lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]