261 matches
-
strecurat În sânge, l-ar fi iuțit și l-ar fi Încins. Se apropia Crăciunul și nu trecuse nici măcar o zi din postul legiuit pentru marea sărbătoare fără ca el să nu-l Întâlnească pe nașul său, notarul. De fiecare dată chefuiseră apăsat În odăița din fund a cârciumii, se Întâmplase să se destrăbăleze și cu muieri, Însă de cele mai multe ori timpul și-l pierduseră jucând cărți și ascultând, Înfiorați ori Înfierbântați, cântecele lăutarilor din neamul țigănesc al Căloilor. Florea Cucu zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tulburel și se Înveselea de unul singur. Când bătălia se terminase și băieții veniseră, după tradiție, să-și azvârle ciomegele În foc, el era deja bine aghesmuit și se străduia, cam fără spor, să pregătească grătarele și carnea pentru fript. Chefuise Împreună cu luptătorii până Îl doborâse băutura. Ajunsese a doua zi acasă cu o căruță În care zăceau de-a valma, cuprinși de somnul rău al vinului neașezat, toți războinicii ce luptaseră pentru Satul cu Sfinți. Câțiva ani mai târziu - Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal la egal cu Metrodoros sau cu dedicatarii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Meneceu. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
aceea n-am nici un amestec Oriunde nu îmi fierbe oala. Când calcă țara hantatarii, Eu bucuros în lupte merg, Când între ei se bat magarii, în fundul pivniței alerg. Se certe ungurii și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, Să bem, pânʹ nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească V un învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe, Sus, sus, sus la munte sus, Că acolo Bujoru-i dus, Sus la munte sus. Bujor bea și chefuiește Țara-l plânge și-l jelește Sus, sus, sus, la munte sus Sus la munte sus Că-acolo Bujor îi dus Sus la munte sus. Codrean I-auzi cornu cum îi sună, i-auzi arma cum răsună, în câmpii, în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus Doamne, slavă Ție.” 2. Steaua sus răsare 3. Închinatul Stelei Se scutură “Steaua” zicând sacadat: Amin, amin în casa dumneavoastră Aur, smirnă și tămâie Și cel dar de bucuroe Omul bea și chefuiește Dar la moarte nu gândește Iar moartea când mi-l găsește La pământ îl trântește La cap iarbă verde îi crește. La anu și la mulți ani! Dând timpul înapoi! De fiecare dată, în apropierea noului an, ne retrăim existența
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
devotamentul meu... ZOE: Cu o condiție: după alegere, o să fie o manifestație publică,... d-ta ai s-o conduci. CAȚAVENCU (repede și supus): O conduc... ZOE: D-ta o să prezidezi banchetul popular din grădina primăriei... CAȚAVENCU (asemenea): Prezidez... ZOE: O să chefuiești cu poporul... CAȚAVENCU (același joc): Chefuiesc... ZOE: Și o să vii aici cu toții, să saluți, În numele alegătorilor, pe deputatul ales și pe prefect... CAȚAVENCU: Da. ZOE: Ne-am Înțeles? CAȚAVENCU: Da.”. Zoe e Înzestrată cu suficient bun simț, Încât să
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
după alegere, o să fie o manifestație publică,... d-ta ai s-o conduci. CAȚAVENCU (repede și supus): O conduc... ZOE: D-ta o să prezidezi banchetul popular din grădina primăriei... CAȚAVENCU (asemenea): Prezidez... ZOE: O să chefuiești cu poporul... CAȚAVENCU (același joc): Chefuiesc... ZOE: Și o să vii aici cu toții, să saluți, În numele alegătorilor, pe deputatul ales și pe prefect... CAȚAVENCU: Da. ZOE: Ne-am Înțeles? CAȚAVENCU: Da.”. Zoe e Înzestrată cu suficient bun simț, Încât să nu distrugă imaginea de sine a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de viață, Înțelege că ar putea pierde totul. Și pentru ea totul Înseamnă situație socială, dar mai Înseamnă și siguranță, stabilitate, protecție emoțională, putere. „am poftă să-i tragem un chef” Mița Baston, căreia Îi e atribuită dorința de a chefui, trăiește - ca toate personajele caragialiene - după un cod sui generis, al poftei: pofta de a iubi, de a călători, de a domina, de a petrece, de a pierde vremea la taclale. Pofta e semizeitatea tutelară a lumii lor pătrunse de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a oprit pe loc...»”, consemnează Turturel, cronicar de high-life). Perechile se mai prind și În mazurcă, În cadril etc. Câte un personaj important al unei urbe din provincie, pentru a fi discreditat, e acuzat că-și neglijează Îndatoririle preferând să chefuiască, Într-un cadru nonconvențional: „Onor. prim. ministru București. Repet reclama telegrama No... Petiționat parchetului. Procuror lipsește oraș mănăstire maici chef. Substitut refudat pără vine procoror. Tremur viața me, nu mai putem merge cafine. Facem responsabil guvern. Costăchel Gudurău avocat, aleg
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
se fură. Tatăl copilului spune că nu-i va lăsa pe vinovați să doarmă pînă nu vor plăti. Stai liniștit, omule, că nu doarme nimeni. Viața e scurtă, ați văzut, 69,4 ani, lumea bună n-are timp de somn, chefuiește în cabanele dosite ale regiilor și se plimbă cu elicopterele. Cerul patriei e al ștabilor, pămîntul tot al lor, celorlalți le rămîn cozile unde se plătesc impozite. Dacă Ionuț Alb a murit la 13 ani, țara nu va avea de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
toleranța față de isprăvile soțului și alte asemenea prostii aferente domesticității conjugale. Istoria epicurismului păstrează numele unor Mammarion, Hedeia, Erotion și Nikidion, Leontion și Themisa, tot atâtea pretinse curtezane cu care, dacă e să-i credem pe adversarii săi, hedonistul Epicur chefuia, evident... Mai probabil, ele au filosofat absolut de la egal la egal cu Metrodoros sau cu dedicatorii celor trei faimoase scrisori - Pythocles, Herodot și Menoiceus. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tu ciocneai paharele/ pe mine bastoanele". Sau, în altă variantă la fel de frecvent întîlnită, mai veche și mai melodramatică: "Tu comanzi sticle de bere/ eu cu lanțuri la picere/ tu comanzi sticle-nfundate/ eu sînt condamnat la moarte... Curvo, bei și chefuiești/ la mine nu te gîndești/ și-am jurat pe fata mea/ că eu cînd m-oi libera/ să-mi moară familia/ viața ta eu ți-o voi lua". Și în timp ce ea se distrează, se recăsătorește sau profită de dragostea altor
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
felurilor de bucate și ce vinuri s-au ales pentru fiecare fel") din care nu lipsește nimic, nici preocupările mundane, nici opiniile filozofice ori meditațiile. "Pantagruelismul este arta de a fi vesel, înțelept și bun. De aceea arta de a chefui vesel și înțelept ține de însăși esența pantagruelismului"248, avea să amintească Bahtin. La câteva luni după reeditarea cărții populare, apare și continuarea lui Rabelais, tot la Lyon, la editura lui Claude Nourry, sub titlul Groaznicele și înspăimântătoarele Fapte și
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
guleraș ciocoi, dar, mai bine hai săi cântăm cântecul. Haiducii cântă. S-a dus Bujor sus la munte, Că acolo-s comori multe, Sus, sus, sus la munte sus, Că acolo Bujoru-i dus, Sus la munte sus. Bujor bea și chefuiește Țara-l plânge și-l jelește Sus, sus, sus, la munte sus Sus la munte sus Că-acolo Bujor îi dus Sus la munte sus. Codrean I-auzi cornu cum îi sună, i-auzi arma cum răsună, în câmpii, în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus Doamne, slavă Ție.” 2. Steaua sus răsare 3. Închinatul Stelei Se scutură “Steaua” zicând sacadat: Amin, amin în casa dumneavoastră Aur, smirnă și tămâie Și cel dar de bucuroe Omul bea și chefuiește Dar la moarte nu gândește Iar moartea când mi-l găsește La pământ îl trântește La cap iarbă verde îi crește. La anu și la mulți ani! Dând timpul înapoi! De fiecare dată, în apropierea noului an, ne retrăim existența
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
MAN care să stea cu noi. La un moment dat l-am avut pe generalul Cerbu de la MAN cu noi și apoi am avut ca șef un colonel, Faniți, un bețiv notoriu. El își chema colegii lui de la MAN și chefuia încontinuu pe baza rezervelor de la protocol pe care le aveam, ca orice unitate. Nu noi, ci șefii noștri. S.B.: În perioada aceea ați ascultat ce ordine s-au dat? G.Ș.: Nu eu. Cu siguranță era cineva care le asculta
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
la murat în beutură ! Iar petrecerea s-a dezlănțuit și a fost una greu de uitat, aproape să se lase cu spitalizări, la câte feluri de alcool și câte zeci de litri au curs în ficații lor, fără oprire. A chefuit Cristi cât nu o făcuse poate toată viața, a dat cât pentru un bal regal din buzunar pentru toți amicii și prietenii săi înse- tați și nu l-a interesat o clipă nota finală, pe care a achitat-o triplu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cât câștigă, cheltuie cu și mai mare patimă și petrec și mai desfrânat, indiferent câtă impor- tanță capătă statutul lor, nu uită nicio secundă de unde au plecat și rămân la fel de trăsniți și libertini. Într-o după-amiază, Fernic, Pribeagu și Cristi chefuiau cu bere într-o cârciumă, vorbind despre câteva piese noi și de-ale vieții, când intră un evreu tânăr, slab ca un ogar, cu un costum care era evident puțin prea mare pentru trupul său fragil, cu kipă pe vârful
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pe-acolo și te mulțumești așa, cu câte puțin, când unii te mai aplaudă, alții te mai huiduie, te interesează să îți iasă de cafeaua de mâine și cam atât, atunci da. Jumătate de săptămână să tot dormi și să chefuiești și iar să dormi și să visezi la cai verzi pe pereți. Cum să nu ? Când n-ai nicio responsabilitate, când n-ai niciun țel, nu urci, nici nu cobori, că n-ai unde mai mult. Este condițiunea oricărui artist
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
prind vă rog frumos nu trageți spre mine. Când m-am dus pe faleză... era doar un ciuline care din cauză că sufla vântul, se mișca în stânga și în dreapta. Și ei trăgeau cu mitraliera în el. Și am recontinuat munca. Dincolo de sârmă chefuiau... și noi lucram. A fost o viață grea. Cine a ieșit de acolo, trebuie să fie erou... Ce alte munci ați mai prestat în detenție? Mai mi-aduc aminte când eram repartizat la Tichilești, ne-a băgat la agricultură și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
la catedră cu mâna înfășurată în bandaje. Colegilor le-a explicat: - Aseară, pe la trei, când, ca tot omul cumsecade, mă întorceam acasă, un a-nimal, un dobitoc, m-a călcat pe mână... Altădată, cu niște absolvenți (cu studenții nu bea niciodată) chefuise la Unirea. La un moment dat s-a scuzat, s-a sculat de la masă și a ieșit afară unde ploua cu găleata. Nici după cinci, nici după zece, nici după douăzeci de minute, Cuciureanu n-a apărut. Unul dintre convivi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
turnătorilor nici soldatul Stan Gheorghe, deși, bietul, nu și-a exprimat decât o simplă îngrijorare: "dacă a murit tov. Stalin, precis că se va face război." Maiorul de grăniceri Bubulac Const. a fost trecut în rezervă (scăpând ușor!) fiindcă "a chefuit în ziua de 8 martie, ajunul funeraliilor tov. Stalin." Delațiunile nu i-au ocolit nici pe generali: Aurel Ionescu a fost degradat și trimis la trupă deoarece "a făcut o glumă trivială și dușmănoasă" privindu-l pe Stalin (din pudoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și buzele mele Într-un geamăt orgasmatic atotcuprinzător. Noi suntem poporul! Eu sunt poporul, bestii nemernice! Mi-am Întors privirea Înlăcrimată spre priveliștea meselor din restaurant și ei erau peste tot și erau mulți. Poporul răbda și se chinuia. Poporul chefuia În draci. În loc de orice altceva, un chelner bătrân cu fața stacojie-vineție mă Întrebă de unde vin. - Vin de la Timișoara, prietene. Am spus niște vorbe magice, care-l fac să tragă un scaun, să se așeze și să se bage-n sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
peștește de zece ori mai Înțelept și mai cu folos decât sărmanul Pepino. Motănica se ocupă să-i aducă clienții la nas și-i face prețurile În așa fel Încât toată lumea să fie mulțumită și sătulă. Poporul se veselește și chefuiește În draci și pe lângă popor Își trage sufletul și Steluța și Motănica. Masa lor e plină mereu, pisicile se clatină pe picioare de grase, numai Gilbert mănâncă de unul singur un pui pe zi, de s-a făcut un ditamai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]