114 matches
-
anii 1978-1980 a fost refăcut acoperișul de șiță și biserica a fost racordată la curentul electric. În anii 2005-2006 a fost încă odată refăcut acoperișul, iar mobilierul a fost reparat. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Întreaga
Biserica de lemn din Morărești-Piscu Calului () [Corola-website/Science/324934_a_326263]
-
Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate. La altar au fost așezate în rânduri egale, cu treceri distincte de la un rând la altul. Bârnele au fost încheiate la capete în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal formele sobre, aproape lipsite de orice ornament. Funia mediană, care încinge biserica, arată o tratare decorativă de efect.
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
bizantine, anii 1812-1813 ai erei noastre, și refăcută în 1883. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și icoanele vechi rămase în inventarul bisericii. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune și prezintă o tehnica mixtă, în cheotori și în căței. Structura altarului este parțial protejată cu blăni de lemn verticale de pe la 1883. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: iar locul pe care este așezată este înscris în repertoriul arheologic național, RAN: . În jurul
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Lungimea bisericii este realizată prin încastrarea capetelor de grinzi într-un stâlp vertical, în dreptul fostului perete despărțitor dintre tindă și naos, tehnică numită în căței. Din punct de vedere artistic, se remarcă în principal
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
luminate de un număr redus de ferestre, în mod surprinzător, toate în formele originale. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne de stejar, fasonate din lemne crepate. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Între bârne au apărut în timp spații libere, care au fost închise pe exterior cu șipci. Acolo unde golurile sunt vizibile, se văd din loc în loc câte un cep care leagă bârnele pe verticală
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
lemn din Drăguțești, nu departe de Cocu. Structura originală se păstrează în mare parte și a fost ridicată din bârne groase de stejar, fasonate din lemne întregi ce-și păstrează inima în ele. Bârnele au fost încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Bârnele sunt întărite pe verticală cu cepuri, pentru a opri deformările în perete. Se remarcă semnele de mutare de pe grinzi, cosoroabele streșinilor și chiar de pe căpriorii acoperișului. Din punct de vedere artistic, se remarcă
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
tavan de scânduri. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este amplasată înspre naos. În decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, care nu au ferestre. Deasupra altarului se află o
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
doi stâlpi sub streașina de la intrarea în pridvor. Învelitoarea de lemn a fost schimbată în anii din urmă, asigurând pe mai departe conservarea acestui bine păstrat lăcaș de cult argeșean. Construcția constă dintr-o bute din bârne fățuite, încheiate în cheotori netede bisericești, și este protejată de un acoperiș în patru ape. De la vest la est se trece dintr-o încăpere într-alta, începând cu pridvorul, tinda (pronaosul), continuând cu biserica (naosul) și încheind cu altarul, mai îngust și poligonal. Întreaga
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
sub codul LMI: . Biserica este simplă, cu plan dreptunghiular la navă și o absidă pătrată, decroșată în raport cu planul navei. Descrierea bisericii ar trebui începută cu un fapt deosebit de important, legat nu atât de pereții din cununi de bârne, prinse în cheotori, cât mai ales de rezolvarea tehnică pe care meșterii constructori au găsit-o în construirea ei, prin suprapunerea peste căpriorii învelitorii a unor “aruncătoare de ape”. Este vorba de niște bârne lungi de circa doi metri, care ies în afara liniei
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
pe la începului secolului XVIII. Absida era odinioară boltită în interior, dar azi are tavan drept de scânduri. Ferestrele bisericii au fost ulterior mărite, cu excepția celei de pe peretele estic al naosului rămasă așa cum a fost, de formă trapezoidală și fără sticlă. Cheotorile tip “coadă de rândunică”, fereastra cu bare de fier, pe peretele nordic al naosului erau, ca și acum elemente de frumusețe. Înainte erau pe peretii exteriori și cenotafe. Azi nu mai există. Pe peretele bisericii stă doar toaca de lemn
Biserica de lemn din Poiana, Arad () [Corola-website/Science/324291_a_325620]
-
în relief și basorelief. Funia puternic profilată de pe portal se desprinde și continuă pe cele două părți într-un brâu median ce înconjoară întreaga bute a lăcașului. Butea este ridicată din bârne de stejar atent fățuite, încheiate la capete în cheotori netede bisericești, în coadă de rândunică. Capetele bârnelor din partea superioară a pereților sunt lăsate să iasă în exterior, în formă de console profilate, cu scopul de a susține cosoroabele. Acestea din urmă formează talpa de sprijin a acoperișului protector. Consolele
Biserica de lemn din Bărbălani () [Corola-website/Science/326570_a_327899]
-
ieșeau din pereți în trepte ca să poarte cununile și streșinile largi ale acoperișului înalt. Acesta era în întregime șindrilit. Butea bisericii avea pereții drepți, ridicați din bârne de stejar cioplite în patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează fie un arhaism fie lipsa unui meșter de biserici care să stăpânească cheotorile netede bisericești. "„Biserica este ridicată la anul 1700 din
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
patru fețe. În mod neobișnuit, bârnele erau încheiate în cheotori cu capete afară și se prelungeau sub streașină în console tăiate decorativ în trepte. Sistemul de îmbinare sugerează fie un arhaism fie lipsa unui meșter de biserici care să stăpânească cheotorile netede bisericești. "„Biserica este ridicată la anul 1700 din lemn, pe cheltuiala credincioșilor, fiind întăbulată pe numele comunității bisericești. Lungimea ei este de 12 m, lărgimea de 6 m și înălțimea de 4 m. Are una ușă și 4 geamuri
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
permite trei intrări rituale și un spațiu liber, deschis sub boltă, în jurul crucii. Întreaga construcție de lemn stă pe un mic fundament zidit, care preia denivelările de teren. Structura bisericii este construită din bârne bine fasonate, încheiate la colțuri în cheotori netede, bisericești, în coadă de rândunică. Calitatea lucrului în lemn amintește de faptul că lemnul a fost odată lăsat la vedere, desigur, înainte de transferul bisericii pe locul actual. Cercuiala, tencuiala și zugrăveala de la 1869 se păstrează în mare parte, într-
Biserica de lemn din Borovinești () [Corola-website/Science/322859_a_324188]